vineri, 28 aprilie 2023

Îngerii de lânga noi ♥

Articol din seria "Povestlor Parfumate" gazduita de Mirela - Tema: "Parfumul îngerilor"
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Noi toti ne nastem îngeri. Venim pe lume perfecti, frumosi si buni. Aripile ne sunt transparente si pe masura ce învatam sa mergem, ni se atrofiaza, apoi ne dispar si viata începe sa ne transforme... Perfectiunea începe sa se clatine, bolile încep sa muște, capatam interese mai mult sau mai putin meschine, însa de câte ori facem un lucru bun, aura de înger reapare, la fel de intensa ca actul pe care l-am comis.
Parfum de îngeri are arta, cu toate valorile estetice și mijloacele de exprimare pe care le foloseste. Când privesc lucrari de pictura sau sculptura, când ascult muzica sau citesc poezii, proza ori urmaresc un dans, atunci simt ca daca autorii nu sunt chiar îngeri, atunci cu siguranta îngerii s-au exprimat în acel moment prin ei, din dorinta de a ne ajuta sa devenim mai buni.
Gândindu-ma la ce as putea scrie sub titlul povestii parfumate de saptamâna aceasta, mi-au trecut prin minte crâmpeie din filmul "City of Angels" (cu Meg Ryan si Nicolas Cage), pasaje din romanul "Parfumul" (semnat Patrick Süskind), versuri de-ale lui Nichita, vocea lui PavarottiArmstrongElvis, virtuozitatea lui PaganiniMenuhin, bunatatea Maicii Tereza... În final, gândul mi s-a oprit la copiii mei... De mai bine de 10 ani, port în portofel, o fotografie si un biletel pe care mi l-au scris fetitele mele, cam pe vremea în care a fost facuta fotografia. De câte ori sunt trista, le privesc si imediat zâmbesc. Parfumul inocentei lor si a dragostei neconditionate persista, ma învaluie si îmi creaza o stare de confort, recapat puteri si pot sa privesc cu optimism în viitor.
Un parfum potrivit cu tema abordata, mi se pare a fi cel creat de John Galliano - acest "artist cu a mic" - cum singur si plin de modestie s-a categorisit ("I'm not an artist. Maybe an artist with a small a."), excentric si controversat, adept al asimetriilor si creator al unor colectii haute-couture ce au revolutionat lumea modei. Aparuta la sfârsitul anului 2008, pretioasa apa de parfum, a fost conceputa ca un omagiu partenerului de viata, dus prea devreme din Lumea aceasta. In primul rând, flaconul atrage atentia prin cantitatea de doar 40 ml (respectiv 60 si 90 ml), tocmai pentru a sublinia ca acesta nu este un parfum de masa, ci o esenta speciala. Nimic nu este lasat la voia întâmplarii! Despre pictura de pe ambalaj nimeni nu poate fi sigur ca reprezinta o femeie sau un barbat. Portretul executat în tonuri luminoase, are nas mare, gura accentuata si sprâncene exagerat alungite, ochi tristi si o atitudine melancolica, cu aer mistic. Numele John Galliano scris în partea de jos a ambalajului, dezechilibreaza portretul, tragând spre el întreaga tristete a tabloului; taind partea de jos a cuvântului, creatorul doreste sa transmita ca povara pe care a preluat-o, îl scufunda. Flaconul reprezinta o premiera... o sticla neterminata. Schita atasata indica modul în care trebuie montat butonul de pulverizare. Odata aplicat - capacul cu litera G confera o eleganta în plus flaconului. Atomizorul nu actioneaza de sus în jos, ca la orice sticluta de parfum, ci spre lateral - sugestionând nesiguranta si instabilitatea. Un trandafir auriu împodobeste partea întunecata a flaconul disproportionat, de culoare violet-degradé. Liniile usor curbate ale sticlei amintesc de faldurile unei rochii elegante, strânse exagerat în talie. Elegantă, sumbră, întunecată si misterioasă se vrea aceasta manopera complicata, la baza careia regasim numele trunchiat - Galliano. Conform descrierii oficiale a parfumului, este de asteptat ca la pulverizarea parfumului sa simtim note dulci si fine de irisibujori si bergamotte. Un nor de aldehide, ascuțit, intens si puternic, fara o aroma clara, te învaluie la primul contact, la fel ca aburul des si misterios ce însoteste spectacolele de magie. Apoi aromele se limpezesc si un val fin de paciuliangelica si mosc te învaluie, conferindu-ti o stare de relaxare, meditatie si wellness. Parfumul John Galliano este o aroma plina de glamourrafinament si romantism. 
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

marți, 25 aprilie 2023

Primavara...

Ca sa particip si eu la provocarea lui Rux- "Lumini-sclipitoare", ma laud cu ce am mai din plin 😂 ploaie, ploaie si iar ploaie 🌧️🌩️⛈️ Hai ploaieeeeeee! ☺☺☺[aplic "psihologia inversa" poate ca daca îi spun sa vina, pleaca! ☺]

Eveniment de Familie

Familia mea este mica (nici Mama si nici Tata nu au frati), iar grupul de rude de aici din Germania este si mai mic, de aceea tinem foarte mult unii la altii. 
Sâmbata ce a trecut, Tiana - nepotica mea de grad II sau III (nici nu vreau sa mai socotesc cum e cu gradele!) a serbat Erstkommunion si cu mult drag am luat parte la festivitate.
Mama Tianei este botezata ortodox (la fel ca mine) iar sotul ei este de religie catolic (ca si sotul meu). Cele doua fetite ale lor (Tiana si Elina) sunt botezate catolic. Cea mare, Tiana, fiind în clasa a III-a, a serbat pe 22 aprilie “Prima primire a sacramentului Sfintei Împărtăşanii”.
Copiii sunt pregatiti pentru aceasta sarbatoare la scoala, la orele de Religie, apoi în grupe mici la biserica din cartierul în care locuiesc. Parintii sunt deasemenea foarte implicati în pregatirea acestei serbatori la care sunt invitati sa participe toti cei dragi: bunici, rude, prieteni (noi am fost 10 copii si 20 de adulti). 
În Biserica Catolică, Confirmarea (împreună cu Botezul și Euharistia) face parte din sacramentele de inițiere, adică sacramente prin care credincioșii primesc o parte din harul divin, sunt întăriți și anexați comunității de credință creștină. Bisericile ortodoxe nu au o sărbătoare specială a primei împărtășiri. Copiii (de obicei în primul an de viata) primesc cele trei sacramente de inițiere: Botez, Confirmare și Euharistie într-o singură sărbătoare. În Biserica Catolică de Vest, copiii primesc prima Împărtășanie atunci când ating așa-numita vârstă a rațiunii (în clasa a III-a), de obicei într-o sărbătoare comunală în parohie.
Tiana, alaturi de alte trei fetite si un baietel, au fost serbati în biserica "Allerheiligen- kirche", Ulm-Lehr, o biserica romano-catolica, ridicata în anii ‘70. Atmosfera de sarbatoare a fost subliniata în biserica prin minunate decoruri florale. Cei cinci copii au purtat robe din pânza de sac înalbit, legate cu snur în talie, foarte asemanatoare calugarilor. Au avut fiecare o lumânare pentru Kommunion, aprinsa de la Lumânarea de Paste din biserica. Au intrat în biserica însotiti de o Pastoralreferentin si aici vreau sa aprofundez un pic: referent sau ofiter pastoral – este o profesie în Biserica Catolică. Consultanții pastorali - bărbați sau femei, au diplomă sau un master în teologia catolică și o educație bisericească, în mare parte eparhială. Această profesie există doar în Germania, Austria, Elveția și Țările de Jos. În cazul de fata, copiii au fost sustinuti de o “ofitereasa” si iata ca dictionarl românesc nici nu admite cuvinte feminine pentru aceste meserii! M-a impresionat si am salutat cu profund respect acest pas în acordarea dreptului la egalitate dintre femei şi bărbaţi, în roluri de conducere-initiere în activitatea bisericeasca. Ofițerii pastorali lucrează în îngrijirea pastorală a unei parohii si sunt de obicei subordonați unui pastor sau decan. În cazul de fata, die Pastoralreferentin practic a condus ceremonia, Preotul – asistat de patru Ministranti, a fost prezent si a marcat doar momentele cheie ale slujbei.
Copiii au recitat intercalat anumite pasaje din Liturghie, si-au exprimat propriile gânduri si întreaga ceremonie a fost sustinuta muzical de mica orchestra din balconul bisericii. În final, copiii au fost aplaudati, semn ca au fost primiti în comunitate si fiecare familie si-a luat alaiul si a continuat serbarea la un restaurant - în cazul nostru, la un restaurant într-un sat idilic.
La petrecerea noastra meniul a fost foarte bine ales, am avut feluri de mâncare foarte gustoase, însa desertul… desertul a fost exceptional! Doua torturi pe care ne-a fost mila sa le taiem, plus muffins si fructe trase în ciocolata - desert culinar inedit prin aspect si gust, care ne-a încanta toti, mici si mari. Vremea a fost “comandata” în acelasi pachet ☺ A fost soare, cer senin si parfum de flori, de jur împrejur. A fost o zi minunata, ca un zâmbet de copil! ♥

luni, 24 aprilie 2023

Santier în curte

Am încheiat o saptamâna foarte încarcata ☺ 
Vineri dimineata (21.04.23), când am pornit spre serviciu, vremea era ca de obicei în ultimele saptamâni – rece, cer mohorât si de pe câmpuri, in stânga si-n dreapta autostradei se ridica ceata exact ca într-o zi de noiembrie! 
Cerul gri a început sa se lumineze pe la ora unsprezece iar dupa pauza de amiaza, soarele dogorea ca într-o zi de vara! Mai sa fiu! Simteam ca am ace infipte în perinita scaunului de birou… cum sa ma mai concentrez la lucru cu asemenea vreme frumoasa?! L-am sunat pe Helmut si l-am întrebat ce zice, daca are chef sa începem santierul? Mi-a zis ca mare lucru nu vom reusi într-o dupa-amiaza însa… putem începe. Mi-am anuntat imediat sefa ca întrerup lucrul si ca voi continua de-seara de acasa (nu am reusit! am lucrat un pic sâmbata seara), m-a înteles si mi-a urat spor la treaba. Stia deja despre planul nostrum de a schimba bazinul iazului din curte. 
Noul bazin a fost cumparat câteva saptamâni înainte de Paste, însa vremea a fost mereu ploioasa, deci nu am putut lucra în curte. De Paste am avut vreme superba, însa din principiu, respectam zilele de sarbatoare (atât pentru noi cât mai ales pentru vecini). Imediat ce au trecut sarbatorile, au reînceput ploile si vremea s-a racorit considerabil… Am fost recunoscatori “celui cu telecomanda în mâna” ca macar de Paste am putut savura soarele în toata splendoarea lui!
Asa ca vineri, pâna când am ajuns eu acasa, Helmut reusise deja sa scoata vechiul bazin si pregatise la îndemâna lopetile, târnacopul si galetile. La ora 13:30 eram si eu echipata corespunzator, cu pantofi cu talpa tare (sa pot apasa lopata) si manusi groase, gata sa începem sa sapam groapa. Am lucrat cu schimbul, unul a sapat si celalalt a carat pamântul si invers, pâna când am reusit o groapa de ~ 5 m², adânca de ~1,5m. La noi în curte, pamânt este practic doar o jumatate de metru în adâncime, mai jos este mai mult pietris! Ce ne-am mai chinuit! Dar... am bagat viteza, pentru ca am stiut ca nu putem sa lucram decat în aceasta zi de vineri! Sâmbata am participat la un eveniment de familie, duminica e duminica si de astazi… a revenit toamna! Cerul e plumburiu, ploua în reprize, bate vântul si meteorologii nu prevad o îmbunatatire a vremii pâna în luna mai!
Dupa ce ne-am scuturat de pamânt, ne-am schimbat doar încaltarile si am plecat la Bauhaus sa cumparam câtiva saci cu nisip. Am luat sase a 25kg si înca doi saci cu pietris fin (pentru plantele din iaz), tot a 25kg fiecare! Saraca noastra masina! Am mers cât s-a putut de încet, sa nu rupem amortizoarele! Ajunsi din nou în curte, am captusit groapa cu nisip si cele 150 kg au ajuns asa… la limita!
Am asezat bazinul folosind bolobocul si am început sa umplem cu pamânt (dat prin sita!) spatiile din jurul cofrajului. Din când în când am udat/inundat baza, pentru a elimina golurile de aer. 
La ora 20 înca nu reusisem sa închidem gaurile complet, însa am încheiat ziua de lucru, sleiti de puteri. Helmut prognostica la început, ca vom lucra aici cel putin o saptamâna… Hm! 
Am fost harnici dar am avut si ajutoare! Leo si cele doua mierle (Hanssi si Greti) au fost mereu în jurul nostru! ☺ Cred ca acesta este secretul succesului! ☺
Ca sa ne curatam porii pielii de praf, sa ne destindem musculatura si sa ne relaxam spiritul, am încheiat seara cu o sauna pe cinste! ♥

joi, 20 aprilie 2023

Candoare - Reflexii în oglinda S16/23

Aceasta minunata oglindire este realizata de Isabelle Nicoleta, administratoarea blogului "Foto de Inginer", blog aflat momentan în pauza. Bineînteles ca am primit acordul Nicoletei de a expune fotografia ei la aceasta rubrica ♥ Poate-poate o determinam sa revina în blogosfera! ☺
(Mănăstirea Dumbrava cu Hramul Adormirea Maicii Domnului)
 
Cu ani în urma, pe vremea când blogosfera era o retea sociala puternica si bloggerii erau activi, SoriN a lansat o rubrica simpatica intitulata "Reflexii în oglinda", pe care m-am hotarât sa o redeschid. Ultima rubrica gazduita de el a fost pe data de 19 mai 2017. Recomandarea suna asa: Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

duminică, 16 aprilie 2023

Hristos a Înviat!

Hristos a Înviat! 🙏Sarbatori binecuvântate sa aveti, cu liniste si pace în suflet! 🌟💖

joi, 13 aprilie 2023

Autoportret (Reflexii în oglinda S15/23)

A stat fara sa aiba pic de inspiratie, mai mult de trei saptamâni în fata pânzei gri, gri-gri, pâna când aceasta a-mprumutat de la vânt o nuanta de gri-ncâlcit. A chiar plâns câteva zile pentru ca muzele se incapatanau sa o viziteze…
Dintr-o data, joi la amiaza a pus mâna pe pensula, a luat cele mai luminoase nuante de albastru si a pictat cerul. L-a înfrumusetat cu norisori albi, veseli, bucălați apoi s-a ocupat de partea de jos a tabloului. A amestecat verde crud, cu verde adânc si a trasat linii peste care a punctat flori în culori stridente, albastru, rosu, mov, oranj – au aparut anemonele, ranunculus, zambilele... Imediat dupa, a pus un strop mai mult de caldura-n culori si au aparut panselutele, narcisele si lalelele. Ici-colo a înaltat verdele din iarba sub forma de arbusti - unora le-a pictat doar frunzuliţe delicate, în verde fraged, altora le-a smălțuit puncte rosii-sângerii si i-a botezat gutui-japonezi.
I s-a nazarit ca partea de jos e prea încarcata, asa ca a zgâriat cerul azuriu cu crengute de magnoliu roz-bombon, cires salbatic în roz-antic si pruni albi, cu voaluri ca de mirese. Batrânilor castani le-a rasucit boboci bombati si luciosi în vârful crengilor ciolanoase. De undeva de sus, dintr-un colt de tablou a îndreptat o pala de raze spre bobocii dodoloţi si i-a lasat sa ţâşnieasca-ntr-un miracol de frunzulite ciufulite, suave. 
A pus un picur de albastru sub linia de orizont si dupa chipul si asemanarea cerului, a dat viata unui lac. Acum ratele vâslesc molcome dâre pe oglinda lui si din trestii mladioase pun cerului sprâncene. 
Șiroaie de albine țâșnesc spre lumina ca mierea, avide de viața, nebune dupa tinerete si nemuriere. Aerul rotund si-nmiresmat se-nalţa-n tril de mierla si pe alee, doar pentru echilibru, a adaugat doua umbre humanoide si un catel pufos, alb-gri-cafeniu. Cu o penultima miscare de penel, a eliberat puful papadiilor si a prorocit fiecareia sa înalte-un vis. Armonia a fost zamislita… 
S-a dat doi pasi în spate, si-a privit multumita capodopera si-n timp ce curata pensula de ultima nuanta, a soptit: “Da, asta-s eu!”. A semnat în coltul stâng, jos: Primavara’23.
Cu ani în urma, pe vremea când blogosfera era o retea sociala puternica si bloggerii erau activi, SoriN a lansat o rubrica simpatica intitulata "Reflexii în oglinda", pe care m-am hotarât sa o redeschid. Ultima rubrica gazduita de el a fost pe data de 19 mai 2017. Recomandarea suna asa: Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

marți, 11 aprilie 2023

(Lasse Wellander R.I.P.) ABBA : Slipping Through My Fingers Live 1981

 
Înca nici nu stiam sa vorbesc engleza, însa cântam melodiile formatiei ABBA... Practic sunt fan ABBA de când ma stiu! Scoteam textele melodiilor cu ajutorul unui casetofon pe care înregistrasem melodia de la radio (nici vorba de stereo pe atunci!). Fâtâiam banda casetei în sus si jos pâna aveam textul complet ☺ Bineînteles ca potriveam cuvintele în context asa cum ma pricepeam mai bine ☺☺☺ 
Când în 1983 formatia a anuntat ca se desparte, am suferit tare. Cunosc toate melodiile si aproape toate textele si sunt la curent chiar si acum, dupa 40 de ani, cu ce este nou în formatia ABBA. Am urmarit în continuare cu admiratie si succesele solo ale fiecarui membru ABBA.
Când am auzit, prin 2016 ca trupa s-a reunit si intra din nou în studioul de înregistrări, tare mult m-am bucurat! 
Am fost printre primii care au avut discul Voyage lansat în noiemnbrie 2021. Melodiile acestui ultim album ABBA ma însotesc zilnic pe drumul de acasa spre serviciu si înapoi si melodia "Ode to Freedom" este marcata ca ton de apel, pe telefonul meu mobil. 
În anul 2022 mi-am cumparat si tricoul "50 jears ABBA" care mi-e tare drag. Ultima data când l-am îmbracat, a fost vara'22. Azi dimineata, cu toate ca afara ploua, am avut chef sa îmbrac tricoul, nu stiu de ce... Înainte de pauza de masa, am citit în mass-media ca Lasse Wellander (n.1952) s-a stins din viata (în Vinerea Mare - calendarul catolic). R.I.P.
Talentatul chitarist a fost pe scenă și în studio alaturi de cei patru Abba, din anul 1974, când grupul a participat la concursul Eurovision desfășurat la Brighton, în Marea Britanie si unde a câștigat cu piesa "Waterloo". A fost alaturi de ABBA si pentru cel mai recent albumul "Voyage"... O viata s-a stins, o Stea s-a aprins...

luni, 10 aprilie 2023

S-a deschis sezonul de scaldat

Astazi este o zi superba, cu soare, fara vânt... m-am asezat pe o salteluta la soare. 
Leo a vrut si el lânga mine dar salteluta este îngusta ... tot si-a facut el cumva loc ☺ La câtiva metri departare de noi, o mierla curajoasa a intrat in iaz sa se scalde. Mierloiul supravegheaza din alun si îi face serenada. 
Pe alee se aude miscare, Leo sare sa verifice cine si de ce trece pe lânga curtea noastra... Totul este în regula! ♥

sâmbătă, 8 aprilie 2023

Ornamente pascale crosetate

Anul acesta am suferit enorm pentru ca magnolii-stelari au înflorit pe vreme de lapovita si ninsoare si ca florile lor spendide au devenit rapid maronii si acum stau atârnate pe ramuri, ca servetelele de hârtie îmbibate în cafea...
Pentru ca meteorologii au anuntat ca joia ce a trecut, ar fi fost ultima zi cu soare (soare cu dinti) din saptamânile calendaristice 14-15, am încheiat orele de serviciu mai devreme si am venit acasa, sa-mi invit baietii (Helmut si Leo) la o plimbare în Gradina Botanica
Ne-am plimbat pâna la ora închiderii pe aleile splendide... Despre plante si flori si plimbare, voi povesti însa în alta postare, acum vreau sa spun ca din loc în loc, gardurile erau decorate cu figurine crosetate. Atât de mult mi-au placut, ca imediat ce am ajuns acasa, am cautat resturi de fire de bumbac, croseta si seara, în timp ce m-am uitat la un film, am reusit sa fac câteva figurine haioase. Asa din imaginatie, fara un tipar sau mod de lucru. La început mai nesigura, apoi, figurile au început sa arate din ce în ce mai bine. Ieri seara am repetat actiunea si astazi, am plasat cele noua figurine pe tije pentru plante - pentru ca noi nu avem gard în fata casei (iar în spatele casei, avem gard viu (arbusti) înconjurati de plasa de sârma. 
Iepurasii mei, puiutii si broscutele, nu se ridica la nivelul figurinelor din Gradina Botanica, însa... mie mi-a facut placere sa le lucrez. Si pentru ca primavara aceasta cu vremea nabadaioasa a facut ca florile sa intarzie sa infloreasca, figurinele crosetate aduc o pata e culoare curtii.  In afara de narcise si zambile, înca nu a îndraznt sa înfloreasca decât o singura lalea, asa ca noile mici ornamete pascale nu au multe concurente in culoare. ♥

Am lipsit... dar motivat ☺

Joi si vineri nu am avut timp de loc sa intru pe blog. 
Dupa cum stiti, aici in Germania au început sarbatorile Pascale. Si pentru ca Marea Sarbatoare este simbolica si de fapt important este sa te bucuri de sarbatoare împreuna cu comunitatea din care faci parte, weekendul acesta vom serba Pastele. Cum altfel când prin lege avem vineri (Karfreitag) si luni (a II-a zi de Paste), zile libere?! Saptamâna viitoare nu mai este liber, dar bineînteles ca decorurile pregatite pentru Pastele catolic vor ramâne si pentru Pastele ortodox si cu sufletul voi fi alaturi de toti cei dragi din România.
Prin urmare, saptamâna aceasta la mine s-au finalizat: curatena generala (casa si curte), decorarea casei si a curtii, scrierea si trimiterea de felicitari per-post spre cei dragi de departe, pregatirea de mici atentii cu ocazia Pastelui pentru cei dragi din apropiere si pregatirea listei de cumparaturi pentru meniul de Paste pentru cele doua zile de sarbatoare.
Astazi este totul gata si respir usurata, am reusit totul în timp optim si cu multa placere ♥ (ba mai mult, joi am avut timp si pentru o superba plimbare in Gradina Botanica - voi reveni asupra temei într-o postare, cu fotografii splendide).
Dupa cum se vede în imagine, cadourile-ou sunt gata, am adaugat pe lânga dulciuri si o felicitare semnata "Helmut, Carmen si Leo", am legat funditele, am pus "ouale" in cos, m-am dus la fiecare vecin si am lasat mica surpriza în fata usii de la intrare. Acasa au mai ramas doar cele doua pentru fiicele mele - mâine vor veni, la masa festiva de Paste.

joi, 6 aprilie 2023

Luna plina, în oglinda - Reflexii în oglinda S14/23

05.04.2023
Cu ani în urma, pe vremea când blogosfera era o retea sociala puternica si bloggerii erau activi, SoriN a lansat o rubrica simpatica intitulata "Reflexii în oglinda", pe care m-am hotarât sa o redeschid. Ultima rubrica gazduita de el a fost pe data de 19 mai 2017. Recomandarea suna asa: Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Reflexii în oglinda 2023

Saptamâna 9: plimbare pe malul râului Lech 
Saptamâna 10: Curtea fabricii, seara 
Saptamâna 11: La Gara 
Saptamâna 12: Pe malul Dunarii 
Saptamâna 15: Autoportret (primavara)
Saptamâna 16: Candoare
Saptamâna 17: Crystal sun catcher
Saptamâna 18: Oglinda oglinjoara...
Saptamâna 19: Liniste
Saptamâna 20: Cu Leo la plimbare
Saptamâna 21: Hugo time
Saptamâna 22: Bula de apa
Saptamâna 23: Nuferi
Saptamâna 24: O mie de oglindiri
Saptamâna 25: Rasarit de soare
Saptamâna 26: Sclipirile marii
Saptamâna 27: Luna plina, de iulie
Saptamâna 28: Lacul Thannhausen
Saptamâna 29: Cincin
Saptamâna 30: Pauza
Saptamâna 31: Ploaia si Luna plina
Saptamâna 32: Oglidite
Saptamâna 33: Din viteza masinii
Saptamâna 34: Seara, acasa
Saptamâna 35: Paradisul dulce
Saptamâna 36: Oglindiri
Saptamâna 38: Lampinioane
Saptamâna 39: Baietii mei
Saptamâna 40: 5 zile si 3 excursii
Saptamâna 44: A trecut Halloween
Saptamâna 45: Un pahar cu apa
Saptamâna 46: Luminite la mijloc de noiembrie
Saptamâna 47:
Saptamâna 48:
Saptamâna 49:
Saptamâna 40:
Saptamâna 51:
Saptamâna 52:

luni, 3 aprilie 2023

Telefonul mobil - de la ciudățenie la fenomenul de masă

Acum 50 de ani, inginerul Martin Cooper, angajat la Motorola, a prezentat pentru prima dată publicului un telefon mobil. Dispozitivul era voluminos, cântarea mai mult de un kilogram, avea o lungime de 25 de centimetri si bateria rezista doar maximal 30 minute (oricum telefonul fiind greu, nu ar fi rezistat nimeni sa tina telefonul în mâna mai mult de jumatate de ora). 
În dimineața zilei de 3 aprilie 1973, Martin Cooper trebuia să apară într-o emisiune matinală la televiziunea americană. Inginerul Motorola a zburat la New York pentru a prezenta noul produs al companiei sale, însa postul de televiziune nu a crezut că este atât de important și a anulat invitația putin timp înainte. 
Pentru ca totusi sa nu fi venit degeaba, inginerului i s-a propus sa dea un interviu pentru radio. El a acceptat, cu conditia ca interviul sa se desfasoare pe stradă, să poată arăta libertatea de a folosi un telefon mobil fără cablu. Ca urmare, Cooper a stat în fața hotelului Hilton de pe 6th Avenue din New York și i-a demonstrat reporterului ce poate să facă acea cutie gri, cu antena. Cooper (care acum are 94 de ani) își amintește primul apelul pe care l-a făcut cu telefonul-monstru. Si-a scos agenda din buzunar si a ales sa îl sune pe Joel Engel, un coleg de la firma concurenta Bell Labs, care lucra deasemenea la elaborarea unui telefon mobil si prima conversatie a început asa: „Hi Joel! Aici este Marty Cooper. Te sun de pe un telefon mobil, un adevărat telefon mobil portabil“("Hi Joel, this is Marty. I'm calling you from a cell phone, a real handheld portable cell phone.")
Compania Bell s-a axat pe dezvoltarea continua a telefoanelor auto, care existau deja la acea vreme și pentru care rețelele de telefonie mobilă erau deja disponibile în unele orașe mari din SUA. Pe aceleasi date tehnologice si-a bazat si Motorola dezvoltarea telefoanelor mobile. 
Cooper a spus într-un interviu ulterior: „Nu știu ce știi despre new-yorkezi…. Sunt foarte blazati. Oamenii se uită prin tine, sunt foarte indiferenti. Dar, nu văzuseră niciodată pe cineva vorbind la un telefon fără fir. Chiar și acești new-yorkezi aroganți au fost impresionați. La fel ca toti cei cărora le-am arătat telefonul” […] A fost nevoie de încă zece ani ca tehnologia să ajungă efectiv pe piață. Înainte de asta, politicienii trebuiau convinși, iar industria trebuia să convină asupra unui standard uniform de radio mobil, care inițial a funcționat doar în câteva orașe mari. Primul sistem a fost finalizat la Chicago în septembrie 1983, urmat de Washington DC. Abia atunci ai putut cumpăra telefoane mobile. Au fost inițial limitate la rețeaua dintr-un oraș. Și lucrurile nu au funcționat deosebit de bine”- spune Cooper, mai departe în interviu. 
Motorola a lansat apoi DynaTAC 8000X la prețul de 4.000 de dolari, un telefon mobil care arăta practic identic cu prototipul cu care Cooper a făcut apelul istoric, cu zece ani mai devreme. De asemenea, grupul a început să facă publicitate „revoluției telefoanelor mobile” cu campanii masive. "În prezent, cei care folosesc telefoanele mobile sunt în general oamenii de afaceri, dar în curând aceste aparate vor fi accesibile pentru toata lumea. Apelurile telefonice mobile vor deveni la fel de normale ca și privitul la un ceas digital, folosirea unui computer sau a unui calculator de buzunar" – spunea pe atunci o reclamă. 
Astazi, telefoanele mobile incorporeaza toate acestea la un loc si înca mult mai mult! Telefoanele mobile sunt folosite din ce în ce mai puțin doar pentru a efectua apeluri. Telefonul este totodata aparat de fotografiat, sistem de navigare, aparat de scanat sau trimitere de mesaje în text și imagine… telefonul mobil este tot mai mic, mai usor si mai eficient... Și povestea telefonului mobil este departe de a se termina aici!
Foto: https://www.tagesschau.de/ausland/amerika/mobilfunk-50-jahre-101.html

duminică, 2 aprilie 2023

Mici atentii pentru cei dragi, de Paste

Cu ocazia sarbatorilor, pregatesc mereu, cu emotie, mici atentii pentru cei dragi.
Acum în prag de Paste, m-am gandit ca în loc de o punguta în care sa pun un iepuras de ciocolata, fursecuri un ou încondeiat, o mica felicitare sau un un voucher, mai bine fac singura "punguta" ☺
Am cumparat baloane, servetele simple (cosmetice) si cateva benzi de matase. Restul de materiale, le-am avut în casa: iarbă decorativă (se poate confectiona din fasii de hârtie verde creponata), o sticluta cu aracet, pensula, burețel, culori acryl.
Am umflat balonul si... eu l-am umplut în prealabil cu apa, pentru ca balonul sa fie greu si sa "șada" însa, timpul de uscare se dubleaza în acest caz. Am stropit balonul cu apa si am asezat servetele, straturi-straturi, fixându-le cu burețelul înmuiat în apa. Pe o farfurioara am turnat un pic de aracet si cateva picaturi dintr-o culoare acryl si cu pensula, am uns la întâmplare suprafata hârtiei. Locurile colorate prea intens le-am reacoperit cu straturi de hârtie umeda. Cu cât puneti mai multe straturi de hârtie, cu atât va fi mai stabil oul, la final. Hârtia trebuie pusa în balans, în asa fel încat balonul sa ramâna în echilibru.
Când am fost gata, am pus balonul astfel captusit pe o folie de plastic si l-am lasat sa se usuce.
Eu am lucrat ieri în serie ☺ obtinând mai multe asemenea baloane (am facut sapte baloane). 
Astazi, hârtia nu era înca uscata... trebuie sa mai astept. Dar pentru ca timpul preseaza... am lucrat mai departe doua din baloanele astfel pregatite - sa va arat ce si cum, sa aveti timp sa faceti aceste "oua-surpriza" pâna la Paste, daca doriti.
În baie, deasupra chiuvetei, am taiat "moțul" balonului si am lasat apa sa se scurga.
Apoi am marcat cu un creion, calotele, taind "oul" în două părți inegale (partea superioara trebuie sa fie un pic mai mica decât cea inferioara) si în zig-zag.
Am umplut calota inferioara cu "iarba" decorativa pe care am asezat bomboane. Saptamâna aceasta voi cumpara clasicii iepurasi-de-ciocolata, voi pune alaturi unul sau doua oua vopsite de mine - acum am pus doar pentru demonstratie un ou de plastic. Cum scriam mai sus, se pot pune bonuri valorice, fursecuri-de-casa înt-o punglita, o felicitare, ma rog, ce doriti sa daruiti...
Am cumparat banda de matase pentru legat cadouri - 3 metri; pentru un "ou" nu este nevoie decat de un metru - un metru si jumatate. Am pus banda sub calota inferioara, am taiat trei slițuri suprapuse, la distante mici si de latimea benzii, am introsus banda din exterior, în interior si din nou în exterior. Am facut câte un singur sliț pe fiecare parte a calotei superioare si am tras banda, închizând cele doua calote. Am legat capetele benzii într-o fundita. Este prma data când fac aceste "oua-surpriza" si ideea se poate îmbunatati. Cred ca banda decorativa, aceea care are marginile întarite cu sârmulita, ar fi ideala pentru a lega calotele.
 
Aceste "oua supriza" le voi oferi vecinilor de pe strada mea. Saptamâna aceasta voi cumpara de la Lindt iepurasi de ciocolata si voi face câteva sorturi de fursecuri, joi o sa vopsesc oua, voi scrie felicitarile si când o sa fiu gata, voi mai face o serie de fotografii. Celor care doresc sa adopte ideea, le doresc succes, distractie placuta si destindere sufletească la lucrul-de-mâna! Fiți creativi!
PS: înscriu postarea la Fii creativ - tabel de înscriere la Niko

sâmbătă, 1 aprilie 2023

"Cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?..." ( Nichita Stanescu)

Meteorologii spun ca va ploua mai departe si în Saptamâna Mare, ca si când nu ar fi fost deajuns ca am avut trei saptamâni pline cu ploie, vânt, lapovita si ninsoare...Apa destula... "să ne spele de umbre și de păcate, de amintiri și de inexorabile tristeți și nostalgii. Tocmai acum, când dăduse iarba crudei iubiri de primăvară și stau să plesnească mugurii magnoliilor, dacă n-or fi înflorit deja pe undeva. E fascinantă ploaia și numai ea te poate face să înțelegi că totul curge, totul trece, cum spuneau vechii greci – panta rhei… Timpul și ploaia, ce cuplu veșnic îndrăgostit, ce simfonie a simțurilor, ce amalgam de trăiri învolburate precum valurile mării izbindu-se de malurile stâncoase. Să stai și să scrii în mijlocul ploii, în inima ei și a inimii tale, ce privilegiu al nemuririi! „Împart umbrela mea cu alţii atunci când plouă, iar dacă nu am umbrelă, împart ploaia”- spune Enrique Ernesto Febbraro, și într-adevăr, e vremea să împărțim totul, tot ce avem și tot ceea ce suntem. Omenirea se împarte și ea în rău și bun, iar fiecare aduce câte ceva în peisajul acesta pestriț al lumii devorate din toate părțile".(Bel Esprit
Dacă doriți curcubeul, trebuie să îndurați ploaia. (Dolly Parton)
O zi perfectă poate fi însorită și de asemenea ploioasă, depinde de atitudine. (Tana Davis
Viața nu înseamnă să aștepți să treacă furtuna, ci sa înveți să dansezi în ploaie. (Vivian Greene
Îmi place să mă plimb în ploaie, pentru că nimeni nu-mi poate vedea lacrimile. (Charles Chaplin
Viața este focul care arde și soarele care dă lumină. Viața este vântul, ploaia și tunetul din cer. Viața este materie și este pământul, ceea ce este și ce nu este. (Seneca
Soarele este delicios, ploaia este răcoritoare, vântul ne pregătește, zăpada stimulează. Nu există într-adevăr nici un fel de vreme rea, doar diferite tipuri de vreme bună. (John Ruskin
Uneori, trebuie să ne exprimăm recunoștința pentru lucrurile mici și simple cum ar fi mirosul ploii, gustul mâncării preferate sau sunetul vocii unui iubit. (Joseph Wirthlin
Nu ma consider un pesimist. Cred ca un pesimist este cineva care se asteapta mereu sa vina o ploaie. (Leonard Cohen
Ploaia este har; ploaia este cerul care coboară pe pământ; fără ploaie, nu ar exista viață. (John Updike
Nu fi supărat pe ploaie; pur și simplu nu știe să cadă în sus. (Vladimir Nabokov
Cel mai frumos lucru la ploaia este că se oprește mereu. În cele din urmă. (Eeyore)
PS: în ultimul colaj, fotografia cu vasul de flori si roata, am doua flori (din plastic) de la Diana ♥ Cred ca "sunt înflorite" de cel putin 4 ani ♥ îmi sunt tare dragi ♥
PS: înscriu postarea la "Citate favorite" - tabel la Suzana