Prima mea experiență cu acryl-resin

De ani de zile privesc cu admirație obiectele realizate din rășină acrilică. Pentru mine, nu sunt doar simple creații – sunt adevărate opere de artă! Fie că închid în ele fragmente din natură sau obiecte banale din viața de zi cu zi, aceste „bule de rășină” au ceva magic.
Am urmărit zeci de videoclipuri, am visat la propriile mele creații, dar... mereu am amânat. Am căutat cursuri în zona mea, pe o rază de 100 km – nimic. Nicio informație, nicio oportunitate. Așa că am așteptat. Ani. Până într-o zi, când mi-am spus: „Gata, acum e momentul!” Și am comandat de pe Amazon un start kit: KIMIGO Epoxidharz - Set pentru începători. Nu știam ce calitate au materialele, dar entuziasmul era prea mare ca să mai stau pe gânduri.
Când a sosit pachetul, mi-am dat seama că soluțiile erau în cantitate mică, iar prețul per mililitru… destul de piperat. Așa că mi-am impus o regulă: primul proiect trebuie să fie bun și economic! 

Nu voiam brelocuri, cercei sau inimioare – formele incluse în kit nu mă inspirau. Așa că am comandat separat o formă de silicon cât o foaie de caiet A4. Inițial, visam la un tablou marin, cu scoici, nisip și valuri turcoaz. Dar mi-am dat seama că e un proiect pentru avansați. Apoi mi-am amintit de colecția mea de capace metalice de la sticle... dar, după curățenia de Paște, nu mai știam unde le-am pus! ☺
Așa că am trecut la planul B: monedele de 1, 2 și 5 cenți din borcanul de pe raft. Desi păreau multe, când le-am așezat în formă, mi-am dat seama că nu aveam destule. Am cerut ajutorul colegilor și în scurt timp, am primit un „tezaur” de monede vechi, uzate. Le-am curățat cu sare și zeamă de lămâie, le-am uscat și m-am apucat de treabă.
Sunt genul de om care lucrează intuitiv – nu citesc instrucțiuni, nu urmez ghiduri detaliate. Așa că am combinat rășina 1:1, am amestecat cu un bețișor și am turnat peste monede. Am fost atentă să nu se formeze bule de aer, așa cum văzusem în videoclipurile tutoriale, dar m-am murdărit bine pe mâini. Abia atunci mi-am dat seama că în toate videoclipurile pe care le-am urmărit, nimeni nu pomenea nimic despre cum să te cureți după ce lucrezi cu rășină. Toți erau profesioniști, lucrau cu exactitate 😏 Dar... ce fac eu acum?! Panică! Noroc cu internetul: am citit că trebuie purtate mănuși de protecție și că rășina se îndepărtează repede doar dacă este proaspătă – cu un șervețel! În cazul meu… doar acetona m-a mai salvat!
După 48 de ore de uscare, am ridicat placa și am turnat din nou combinația de rășini, pe cealaltă parte a monedelor (folosind forma de silicon). Din nou, 48 de ore de așteptare. În spațiile libere dintre monede, am pus cu penseta paiete rotunde, paiete cilindrice și steluțe – toate cromate. Abia aștept să fie totul perfect uscat! 

Urmează să pilesc marginile ascuțite, să îndepărtez eventualul surplus pe la colțuri și să mă bucur de rezultatul final.
Am comandat mânere potrivite și le voi atașa curând. Va fi o tavă elegantă pentru doar două cești de cafea sau două cupe de înghețată. O tăviță cu monede din toată Europa (am chiar și de un Pfennig!☺)
Mă bucur că am făcut acest primul pas! Și acum știu – acesta va fi noul meu hobby! Deja am idei pentru următoarele proiecte! ☺

PS: Voi prezenta tăvița gata, cândva, la rubrica Reflexii în oglinda! ☺

Când muzele îti dau târcoale 😜

În ultimele doua zile de vacanta petrecute de Greta la noi, ne-am exersat talentul în pictura (acryl) 😏

Am preluat o idee din internet, un tablou cu copac în cele patru anotimpuri. Greta m-a asistat si a avut voie sa probeze executarea miscarilor circulare cu pensula. Este cu adevarat chestie de coordonare, pentru ca formatul tabloului este patrat, cadrul este împartit în patru triunghiuri si culorile de fond trebuie distribuite circular ☺☺☺ 

Dupa fiecare triunghi colorat, este nevoie de timp pentru o uscare perfecta a culorilor. Noi am ajutat un pic cu fönul 😉

Când fundalul a fost gata, am inceput sa conturez un copac cu crengi rasfirate peste toate cele 4 triunghiuri si apoi, am început sa încarcam crengile, cu frunze,flori sau fulgi de nea, în functie de "anotimp". 

A fost o tema draguta, pe care mai mult ca sigur o voi relua în liniste, asa, doar eu cu mine 😉

 

Tabloul Gretei a mers pe ideea unui spectacol de televiziune, un serial foarte îndragit de multe generatii de copii - Sesamstraße (Strada Sesam), ceva foarte asemanator cu Păpușile Muppets. Premiera acestui serial a avut loc pe 10 noiembrie 1969, deci exact acum 54 de ani. De ce se numeste Strada Sesam... pentru ca pe aceasta "strada" locuiesc cele mai interesante marionete si aici se intâmpla cele mai neobisnuite si interesante lucruri ☺ (idee pornita de la formula magica "Sesam deschide-te"). 

Initial Greta s-a decis pentru un fundal de tablou galben-ocru. Tocmai când culoarea a fost uscata complet, ne-a chemat Helmut în livinng sa savuram o cana cu ceai la gura semineului (aici fac o mare paranteza: semineul nostru, este sortit sa iasa din functiune, daca intra în vigoare noua lege Europeana de "combaterea schimbărilor climatice și de consolidarea securității energetice" programata pentru 1 ianuarie 2024... Inca nu este foarte clar, însa... ne bucuram de semineu cât se mai poate ♥ Noi avem încalzire centrala pe gaz si pentru atmosfera placuta în living si sufragerie, la weekend mai ales, am încalzit suplimentar cu lemne; semineul are o putere energetica de 8 KW... Din pacate, va deveni în curând doar decor. So! Mi-am spus oful!) 

Am sugerat Gretei ca în timp ce noi servim ceaiul (ceai Kamairicha, un soi de ceai verde japonez, procesat sa aiba relativ puțină cofeină) sa schiteze usor cu un creion personajul ei drag, Monstrul Frimitura (Cookie Monster). Zis si facut ♥ Când ceaiul nostru a fost gata, m-am uita sa vad ce a schitat Greta ☺☺☺ Frumosul ei fundal galben era gri-murdar de la mina creionului cu care a desenat tot felul de detalii în jurul lui Cookie! Oh vaaaaai! Am încercat sa stergem cu radiera însa tabloul nu a mai putut fi salvat. Asa ca am trecut la Plan B. Peste fundalul deschis, nu am mai putut folosi culori acryl deschise. Deci am facut un amestec albastru-verde... Apoi, din nou a trebuit sa asteptam sa se usuce, timp în care ne-am gândit la un alt personaj din Sesamstraße, cu blanita în culori care sa se asorteze cu smaraldul nostru! ☺ Cookie Monster este albastru, nu se mai potrivea! L-am ales pe Murray - tot un monstrulet, prieten cu Cookie  ☺

Ca sa uitam malheur-ul, i-am dat Gretei culori fosforescente. Chipul ei s-a înseninat. Ideea de a picta un personaj din Strada Sesam a pornit de la faptul ca am folosit aceiasi ochi cu bilute, pe care i-am folosit si la Zânele-conifer, dar in format mai mare. 

În final, Greta a fost foarte mândra de pictura ei! Este cu adevarat frumoasa, mai ales daca te gândesti ca Greta are doar 8 ani!

Dansul pe pânza de pictura

Dupa cum am spus în articolul precedent, saptamâna aceasta pentru mine a fost o saptamâna grea, dar plina de activitati dragute. Una din activitati, a fost seara petrecuta alaturi de Andrea la sedinta de pictura. Miercuri am plecat împreuna de la serviciu direct spre Gersthofen, oraselul în care s-a desfasurat evenimentul ArtNight. 

Tema picturii a ales-o colega mea de birou pentru ca aceasta seara a fost “cadou pentru ziua ei de nastere” ☺ “Dansatoare în lumina lunii” se numeste tabloul original conceput de artista berlineza Maria Degel. Ilustratoare si pictorita de meserie, Maria face parte din echipa ArtNight si asa cum a declarant, ea crede ca în fiecare om exista un artist. Trebuie doar ca fiecare sa aiba încredere în pensula si sa nu-i fie frica de pânza alba ☺ 

Tabloul ei poate fi realizat în trei ore si jumatate si paleta de culori poate fi adaptata dupa preferintele cromatice ale fiecaruia. “Dansatoarea în lumina” este în Germania, unul din cele mai bine vândute motive. Folosind o tehnică simplă care imita pointilismul, utilizând culori acrilice si doar trei marimi de pensule, fiecare din participante a reusit sa creeze un tablou unic. Acelasi tablou, interpretat în stilul propriu. 

Am fost 22 participante si am obtinut 22 dansatoare cu rochii uimitoare, în culori pastel sau efervescente, cu contraste, lumini si umbre, cu stralucire, volum si miscare pe diverse grade de intensitate. Fiecare a lucrat concentrat si totusi ne-am permis fiacare sa servim si câte un cocktail. Am marit atentia doar la alegerea paharului, pentru ca a fost pus pe masa alaturi de cel cu apa pentru spalat pensule ☺☺☺ 

Locatia a fost un separeu în Restaurantul “La Commedia”, cu geamuri spre Piata Primariei si Sala Culturii. La un moment dat, afara a plouat în rafale si apoi, piața a fost învaluita în culorile curcubeului. Ne-am zis: iata un nou motiv pentru pictura!... cu alta ocazie, poate... 

Am pertecut o seara tare placuta si târziu, când culorile s-au uscat pe pânza, ne-am sunat sotii care au venit dupa noi cu automobilul.

Restante - Despre pictura ca hobby

De saptamâni de zile amân si iata, a venit momentulsa fac o postare în care sa raspund întrebarilor puse de: Mihaela, Rux, Niko, Fiordaliso, Diana si Suzana ♥♥♥♥♥♥

Acesta este tabloul pe care l-am pictat în anul 2000, pe pânza 50x60 cm, în ulei, reprezentând o imagine din padurile carpatine. Este un peisaj imaginat (nu inspirit de carte postala sau alta pictura). 

Abia anul acesta m-am învrednicit sa îl înramez si da, rama schimba mult în bine aspectultabloului. A fost prima mea experienta în ulei. (l-am fotografiat în curte, la lumina naturala).

În colaj, redau si celalalte cinci picturi în ulei, realizate de mine pe pânza, inspirate de pictori celebrii.

Primele doua sunt inspirate de pictorul meu preferat Claude Monet – una este “Camille Monet avec son fils Jean surla colline” si a doua este “Nymphéas” (ambele pe pânza ovala, 40x50). Pentru aceste tablouri ovale, ma gândesc înca prin ce metoda sa le fac rama (ca daca le dau la un atelier, trebuie sa fac un credit la banca!). Deocamdata sunt agatate pe perete asa, fara rama. Tablourile lunguiete, cu nuferii lui Monet, le-am cumparat la Muzeul Orangerie (Paris) ♥

Urmatoarea este dupa un alt pictor pe care-l iubesc: Vincent vanGogh -The Starry Night (Dutch: De sterrennacht) (pe pânza 40x30)  Jos dreapta este la lumina camerei, sus dreapta este la lumina unei lanterne cu ultraviolete, care accentueaza portiunile pe care le-am lucrat cu culori fosforescente ☺

Celalalte doua sunt facute la cursul facut în decembrie'22 si martie'23 - “Sa pictam dupa metoda Bob Ross” – prima picture se intituleaza“Serenity” (40x50), a doua “Cypress Creek” (50x40) 

Deasemenea, prezint vechile mele tablouri pictate pe sticla, între anii 1982-1990. Am pictat cu acryl, iar stilul picturilor este inspirit de vitralii. Vitraliile pentru mine sunt fascinante! 

Sunt primele mele încercari pe sticla, una reprezinta un vânator batrân (vopseaua incepe sa se scorojeasca, nu am facut nicio protectie, pentru ca nu am primit sfaturi de la nimeni, si pe vremea aceea nici nu existau videoclipuri tutoriale ☺); alta este Zeul Ra (40x30), asa cum mi-am imaginat eu si ultima este o nimfa (25x35). Am mai avut un autoportret si un peisaj cu flamingo ♥ Acelea le-am daruit, nu am nici macar o fotografie...

Doresc tuturor cititorilor acestei pagini - un Weekend placut! ☺☺☺

UP-DATA: tocmai am gasit o fotografie (aici e fotografie la fotografie), cred ca din anul 1997 (Alina stie mai bine, ca este anul când s-a logodit). Eram cu Mama si Alina, care venise în vizita la noi la Sibiu; iar pe perete atârnau tablourile acelea pictate pe sticla ♥ Autoportretul si "Fetita cu basma" ☺ Wow ce de ani au trecut!!!! Ce vremuri faine! ♥

Mici atentii pentru cei dragi, de Paste

Cu ocazia sarbatorilor, pregatesc mereu, cu emotie, mici atentii pentru cei dragi.

Acum în prag de Paste, m-am gandit ca în loc de o punguta în care sa pun un iepuras de ciocolata, fursecuri un ou încondeiat, o mica felicitare sau un un voucher, mai bine fac singura "punguta" ☺

Am cumparat baloane, servetele simple (cosmetice) si cateva benzi de matase. Restul de materiale, le-am avut în casa: iarbă decorativă (se poate confectiona din fasii de hârtie verde creponata), o sticluta cu aracet, pensula, burețel, culori acryl.

Am umflat balonul si... eu l-am umplut în prealabil cu apa, pentru ca balonul sa fie greu si sa "șada" însa, timpul de uscare se dubleaza în acest caz. Am stropit balonul cu apa si am asezat servetele, straturi-straturi, fixându-le cu burețelul înmuiat în apa. Pe o farfurioara am turnat un pic de aracet si cateva picaturi dintr-o culoare acryl si cu pensula, am uns la întâmplare suprafata hârtiei. Locurile colorate prea intens le-am reacoperit cu straturi de hârtie umeda. Cu cât puneti mai multe straturi de hârtie, cu atât va fi mai stabil oul, la final. Hârtia trebuie pusa în balans, în asa fel încat balonul sa ramâna în echilibru.

Când am fost gata, am pus balonul astfel captusit pe o folie de plastic si l-am lasat sa se usuce.

Eu am lucrat ieri în serie ☺ obtinând mai multe asemenea baloane (am facut sapte baloane). 

Astazi, hârtia nu era înca uscata... trebuie sa mai astept. Dar pentru ca timpul preseaza... am lucrat mai departe doua din baloanele astfel pregatite - sa va arat ce si cum, sa aveti timp sa faceti aceste "oua-surpriza" pâna la Paste, daca doriti.

În baie, deasupra chiuvetei, am taiat "moțul" balonului si am lasat apa sa se scurga.

Apoi am marcat cu un creion, calotele, taind "oul" în două părți inegale (partea superioara trebuie sa fie un pic mai mica decât cea inferioara) si în zig-zag.

Am umplut calota inferioara cu "iarba" decorativa pe care am asezat bomboane. Saptamâna aceasta voi cumpara clasicii iepurasi-de-ciocolata, voi pune alaturi unul sau doua oua vopsite de mine - acum am pus doar pentru demonstratie un ou de plastic. Cum scriam mai sus, se pot pune bonuri valorice, fursecuri-de-casa înt-o punglita, o felicitare, ma rog, ce doriti sa daruiti...

Am cumparat banda de matase pentru legat cadouri - 3 metri; pentru un "ou" nu este nevoie decat de un metru - un metru si jumatate. Am pus banda sub calota inferioara, am taiat trei slițuri suprapuse, la distante mici si de latimea benzii, am introsus banda din exterior, în interior si din nou în exterior. Am facut câte un singur sliț pe fiecare parte a calotei superioare si am tras banda, închizând cele doua calote. Am legat capetele benzii într-o fundita. Este prma data când fac aceste "oua-surpriza" si ideea se poate îmbunatati. Cred ca banda decorativa, aceea care are marginile întarite cu sârmulita, ar fi ideala pentru a lega calotele.

 

Aceste "oua supriza" le voi oferi vecinilor de pe strada mea. Saptamâna aceasta voi cumpara de la Lindt iepurasi de ciocolata si voi face câteva sorturi de fursecuri, joi o sa vopsesc oua, voi scrie felicitarile si când o sa fiu gata, voi mai face o serie de fotografii. Celor care doresc sa adopte ideea, le doresc succes, distractie placuta si destindere sufletească la lucrul-de-mâna! Fiți creativi!

PS: înscriu postarea la Fii creativ - tabel de înscriere la Niko