miercuri, 30 iunie 2010

Paris I

Din München pâna la Paris am zburat mai putin de o ora.
Luni, am sosit la ora amiezii; vremea este excelenta, poate un pic prea însorit, având în vedere faptul ca umblam ziua-ntreaga, cât ne tin picioarele. Imediat dupa-amiaza am facut o tura de recunoastere, cu vaporasul pe Sena. Am început de la faimosul Pont neuf, am trecut pe lânga muzeul Louvre, sub Pont Royal (podul roial), muzeul D'Orsay, pont de la Concorde, pont Alexander III, Palais de Chaillot, passerelle Debilly, turnul Eiffel, podul Bir-hakem, pont des Invalides, Palais légion d'honneur, quai Voltaire, pont du Carrousel, si am ajuns din nou la podul numarul noua.
Apoi ne-am lasat timp si am savurat o cafeluta pe terasa "Café du Pont Neuf".
Cu forte noi, am coborât în orasul subteran. Reteaua de trenuri rapide RAR si metrouri este fantastica! Daca privesti panourile si ai o harta în mâna, aproape de descurci din prima clipa. Doar în statiile -noduri, ai nevoie de îndrumari... Kilometrii întregi de benzi rulane, scari si coridoare, linii galbene, albastre, roz... si un curent fantastic! Eu sunt foarte sensibila si ma gândesc ca daca ar fi trebuit sa locuiesc în Paris, ori m-as fi calit, ori as fi fost permanent bolnava :( Deja din prima seara, am facut un fel de conjunctivita si nu sunt sigura daca este de la curentul de la metro sau... am o alergie la parul de pisica?! îmi place Fraise la nebunie si doresc sa o mângâi tot timpul, dar...acum pastram putin distanta :(
A doua zi, am pornit din nou... recunoasteti traseul?

Miau! Je m'appelle Fraise (= ma cheama Capsunica)


Este birmaneza si locuieste într-un select cartier din Paris. O cheama Fraise, si vorbeste perfect frantuzeste! Doresc sa o înscriu la "Concursul de Cozi" organizat de Vic

Bonjour a tous!


Oui, va scriu din Paris. Ieri am aterizat :)
Prietena mea locuieste în cartier rezidential, între Paris si Castelul Versailles, în jurul casei avem un parc cu copaci batrâni iar strada care duce spre casa este umbrita de tei...Nu pot sa va explic ce parfum emana! Totul este minunat! Avem de mers doar zece minute pâna la statia RAR si în înca douazeci de minute suntem în centrul Parisului. Mai mult ca perfect! (Plus-que-parfait ... ha-ha, la orele de franceza, am urât conjugarile la acest timp! )
Simona este doctorita si a fost colega mea de banca în scoala generala, iar la liceu am fost colege în clase paralele. "Ochii care nu se vad se uita" nu este adevarat, prietenia noastra este la fel de frumoasa în ciuda anilor care-au trecut, noi ne vedem tot cu ochii copilariei / adolescentei. Este adevarat ca da...copiii nostri cresc, dar cu ce suntem noi de vina?! :))) Noi am ramas tinere, parca totul a fost ieri!
Deci...suntem în Paris. Ieri, nu ne-am aventurat prea departe, am facut doar o plimbare cu vaporasul pe Sena. M-am bucurat sa regasesc Paris aproape neschimbat, în afara de faptul ca Samaritaine - superba casa comerciala, s-a desfintat si este în renovare, urmând sa devina hotel de lux. Prin ochiul de turist n-am oservat sa fie ceva altfel! Circulatia rutiera este la fel de haotica, pietonii sunt la fel de curajosi si trec mai tot timpul când culoarea semaforului e rosie si în ansamblu totul are un sarm aparte! Aer de Paris!!!
Astazi am pornit într-un tur de forta, pe jos: Place de la Concorde, Jardin de Tuileries, Catedrala Notre-Dame, Universitatea Sorbona, Jardin de Luxembourg, cu palatul si Fântâna de Medici si Panthéonul, deci, am batut Parisul pe jos, din cartierul Saint-Germain, pâna în Quartier Latin.
Asa ca si acum sase ani, parisienii m-au impresionat în mod deosebit prin felul în care se implica în situatia în care un turist le cere ajutorul! Daca explicatiile se prea complica, atunci vin pur si simplu cu tine, indiferent ca tocmai aveau altceva de facut! Dar...daca nu vorbesti franceza, nu ai nici o sansa! O mai rup ei putin pe engleza si ... gata!
Apoi , ce am mai observat este ca, pe lânga cele doua milioane doua sute locuitori, ma exista doua milioane cinci sute de turisti! Fantastic! Toti umbla ca noi, cu harta si ghidul turistic într-o mâna si camera foto în cealalta.
Ceea ce m-a dezgustat în mod deosebit, este ca nu exista statie de metro în care sa nu urce tiganii la cersit, cu câte un puradel, cu acordeonul si muzica lautareasca româneasca. Pe strazi umbla tigancile, cu plodul la gât cersind ale naibi, pe franceza, pe engleza, pe germana sau italiana! Si toata lumea stie ca sunt "români"!!!! Înfiorator!
Acum trebuie sa merg la culcare, mânie revin cu noi fotografii. Je vous embrasse! Au revoir et a bientôt!
PS: Trebuie sa va mai spun ca doresc sa o înscriu pe Fraise - pisica birmaneza a Simonei, la "Concursul de cozi"! e o minune de pisica, frumoasa foc! Mâine am sa-i depun candidatura :)

duminică, 27 iunie 2010

O zi plina de emotii

Va spun sincer: sâmbata a fost o zi minunata, dar stressul pe care l-am trait nu as mai dori sa-l mai încerc vreo data!
Dimineata, dupa ce ne-am aranjat tip-top, am pornit la drum cu gândul ca avem timp suficient sa mergem la viitorii miri acasa, sa bem o cafeluta si apoi sa pornim cu tot alaiul spre Prefectura. Dar... stiti cum este cu "planul de acasa"! La jumatatea drumului pe autostrada, traficul a început sa se desfasoare în tempo de melc... Am avut nevoie pentru parcurgerea distantei nu doar de o ora, cum ar fi fost normal, ci de doua ore si jumatate! La ora 11 când era programata cununia, noi tocmai cautam un loc de parcare în jurul primariei, unde peste tot erau indicatoare ce interziceau aceasta! Am gasit un loc'sor si am început sa alergam spre intrare. Tocmai când am ajuns la etajul al doilea, Ofiterul Starii Civile invita alaiul în sala de oficiere a casatoriei. Andrea ( nu este greseala! pe Germana, Andreea se scrie doar cu un e) a rasuflat usurata când ne-a vazut si am pornit cu totii în Sala Casatoriilor. Respirând înca agitat dar fericiti ca am ajuns totusi la timp, ne-am asezat pe câte un scaun, în semicercul din fata perechii ce stralucea de fericire. Ofitereasa - a început oficierea si în discursul ei a folosit doar cuvinte de suflet, impresionând auditoriul pâna la lacrimi. Subliniez însa: doar lacrimi de fericire si emotie!
Apoi... stiti cum este! Cei doi au raspuns cu DA clar si raspicat si dupa ce au semnat Certificatul de Casatorie, am avut voie imediat sa-i felicitam. În sala am fost doar noi - familia si nasii.
La iesirea din sala, mirii au avut o minunata surpriza! Colegii de serviciu si prietenii asteptau cu baloane-inimi si trandafiri rosii. Multa bucurie si veselie a umplut sala în care am ciocnit câte un pahar de sampanie. Apoi, în grup restrâns am pornit spre "Muzeul civilizatiei populare" si în cadrul de vis, a început petrecerea. O gustarica, înca un pahar de sampanie, apoi fotoshooting si o plimbare prin parc. Felix si Marlene, îmbracati în port bavarez (la fel ca si parintii lor de altfel) s-au încadrat perfect în peisaj, printre casute traditionale.
La ora 14 s-a servit "Kaffee und Kuchen", traditional în Germania si seria surprizelor a continuat: un irlandez a interpretat melodii la cimpoi si nepotica mirelui a interpretat câteva piese la flaut. Si... pentru mine petrecerea s-a terminat aici.

A urmat masa si dansul, Helmut a ramas la fiica lui în continuare iar eu m-am urcat în masina la Tommi - prietenul Adelei, care a venit sa ma ia - cu multa întârziere, pentru ca a întâmpinat si el acelasi ghinion în traficul rutier! Macar drumul înpoi spre Augsburg a fost liber si, cu toate ca Tommi a sofat ca Schumacher, tot nu am reusit sa ajungem la ora 17, asa cum era planificat, ci... doar la ora 18! Ma durea stomacul, eram palida si-mi tremurau genunchii... nu pot sa va explic câte reprosuri mi-am facut ca am lasat-o pe fiica mea singurica. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, întâmplarea a fost cu happyend. Biata Adeluta ne astepta necajita dar exact în momentul în care s-a anuntat începerea festivitatii de înmânare a diplomelor, am intrat si noi în Sala de Bal si fata ei s-a luminat.
Am ocupat locurile la masa rezervata si, încet încet, am început sa realizez cât de frumoasa este sala în care ma aflam pentru prima oara (Sala de receptie a unui hotel de 5 stele!) si cât de frumosi sunt tinerii care tocmai erau sarbatoriti cu ocazia absolvirii de Gymnasium ( Colegiu de 13 clase). Când fiica mea a fost strigata pe scena, am vazut-o pornind ca o printesa si... mi-am amintit de balul meu de absolvire... Cât de diferit! Pe "vremuri"- cum mai râd fetele când mentioneaza anul meu de absolvire, parintii care nu si-au putut înfrâna curiozitatea de a-si vedea odrasla, au privit prin crapatura usii, în sala de bal. Acum, parinti si copii - am avut loc la aceeasi masa festiva! Si nu numai! Fiecare a invitat si prietenul/prietena. Apoi , între elevi si profesori se simte un amestec perfect de respect si prietenie, de ambele parti! Generatia fetelor mele este total diferita fata de cum a fost a mea. Unii ar spune ca sunt mai "obraznici", mai "aroganti", dar ei au combinat aceste... însusiri, cu buna- crestere, umor, responsabilitate si mult curaj. Vazuti asa în grup, dau senzatia ca stiu exact ce vor! Sunt educati (de scoala) sa fie "liberi" sa-si exprime gândurile si sentimentele si tare drag mi-au fost sa-i vad! A fost seara lor! Fetele - fermecator de frumoase, baietii - eleganti si, împreuna, o generatie de tineri inteligenti si seriosi. Pe chipul tuturor parintilor se citea mândria. Iar partenerii absolventilor... de admirat cum au stiut sa sustina din "umbra" bucuria si tristetea absolventilor, în acest moment de despartire de colegi si profesori, facându-se prezenti doar acolo unde a fost nevoie!
Dupa ce fiecare din cei 70 de absolveti a primit din mâna rectorului diploma si albumul scolii (în care au gasit cu surprindere caracterizari simpatice, facute de colegi si profesori), a fost declarat deschis bufetul si un concert live pian-flaut, a creeat fundalul muzical ideal pentru servirea meniului.
Apoi, pe scena s-au perindat grupele de studiu, care au pregatit pentru profesorii îndrumatori mici surprize, s-au proiectat filmulete din taberele de schi, din schimburile de experienta realizate în Italia, Franta, Anglia, din excursiile de studii si cea de absolvire, cele mai simpatice secvente au fost cele surprinse în clasa a V-a, când baietii erau toti - un cap sau doua mai mici decât fetele.
Ne-am amuzat copios la un film-trucaj, cu mesaje de felicitare pentru absolventi, din partea prominentilor: Angela Merkel, Obama, Papa Benedict XVI, Sarkozy, Dolly Buster, Heidi Klum, Dieter Bohlen, Oliver Kann... Am râs cu lacrimi la interviurile luate profesorilor, profesori care în realitate raspundeau altor întrebari decât cele publicate :))
Târziu dupa miezul noptii au început sa plece spre casa primele grupuri. Cu ultimele puteri, ne-am deplasat si noi pâna la taxi si mare bucurie am avut când acasa am descaltat pantofii :)
Am avut o zi plina! Foarte plina si deosebit de fericita!
----------------------------------------------------------------------------------------------------
PS: Pantofii din ultima secventa a slideshowului apartin Adelei si sunt celebrii Louboutin, despre care s-a discutat aprins în scoala, profesoara de italiana chiar a mentionat în albumul scolii- pe pagina Adelei ca: "datorita Adelei sunt si eu la curent cu ce mai este nou în lumea modei si, am putut aflat cine este Christian Loubutin" :) Iar profesoara de enleza scrie ca si gluma, ca "am fost foarte surprinsa când Adela s-a înscris pe lista mea pentru Lucrarea de specialitate, pentru ca am gândit... hm, doar la franceza s-ar putea scrie despre Coco Chanel " :)

Meciul Germania - Anglia

A început acum 10 minute... Emotii...Toata lumea e doar ochi si urechi. De afara nu se mai aude decât ciripitul pasarelelor...
Fetele sunt în centrul orasului, urmaresc meciul Public view, cu colegi si prieteni, Raluca are steagul Germaniei înfasurat peste tricou si pantalonii scurti :)
Si...pâna când eu am introdus fotografiile... Germania a marcat primul gooooool!
Ju-huuuuu! Germania-Anglia, minutul 20, Klose aduce bucuria pe chipurile tuturor sustinatorilor echpei germane.

UPDATE:
minutul 32, Podolski marcheaza al doilea gol în poarta englezilor! Germania conduce cu 2-0!
minutul 37, Upson marcheaza primul gol pentru echipa Angliei! Germania-Anglia 2-1
minutul 38, Lampart suteaza în bara portii si cu toate ca mingea cade peste linia de marcare, golul nu este recunoscut... Noroc pentru Germania!
minutul 67, Müller reuseste golul numarul trei pentru echipa Germaniei!
minutul 70, Gerrarg marcheaza golul numarul patru! Echipa Germanieie conduce cu 4 la 1!!!!
Meciul s-a terminat. Din pacate, tara din care s-a nascut fotbalul...nu a reusit sa se califice în sferturile de finala :(
GERMANIA A CÂSTIGAAAAT!

vineri, 25 iunie 2010

O adevarata zi de vara

Astazi am avut "zi scurta" de lucru si... ultima înainte de CONCEDIUUUUU! Daaaaaa....Când eram mici câtam "a venit vacanta , cu trenul din Franta"(oare de ce era pomenita Franta?!). La noi aproape ca se potriveste: luni luam avionul spre Paris. Paris je t'aime! Attends-moi, j'arrive!
Dar pâna atunci... mâine avem în familie, doua evenimente deosebite de serbat:
La ora 11, Andrea - fiica "cea mica" a lui Helmut, va spune "DA" logodnicului ei, în fata ofiterului starii civile.
Locuiesc împreuna de mai bine de opt ani, au cumparat împreuna o casa mare si... dupa cum se vede, a venit timpul marilor promisiuni. "Zusammen durch die Welt zu gehen, ist schöner als allein zu stehen" ( Împreuna prin lume, este mult mai frumos decât de unul singur). Perfect adevarat!
Dupa ce cei doi vor fi declarati "sot si sotie" vom merge la restaurant - în Memmingen, sa serbam evenimentul.
Eu însa nu am voie sa zabovesc prea mult la petrecere, pentru ca....
La ora 17, în Sala de receptie a hotelului "Drei mohren"din Augsburg, începe Abiturball si înmânarea oficiala a diplomelor absolventilor MTG si Adela mea este una dintre aceste vedete!
Astazi a fost la scoala - Abistreich, adica serbarea de adio, organizata de elevii clasei a XIII-a. (Entlassung der Abiturienten) Cu aceasta ocazie, în toata scoala este mare veselie. Cursurile tuturor claselor sunt suspendate :) Cu muzica, prajituri si sucuri, se preda "cheia" urmatoarei generatii. Absolventii 2010 au purtat tricouri cu numele celor care au reusit examenele. "Abi 010...Vor und nach uns nur nullen" (Abitur 010...înainte si dupa noi, numai zerouri) :))
Acum ma credeti ca "Agenda" mea e foarte foarte încarcata?! Va pup si... ne vedem duminica.

Sânziene de la Mara


Ce ma bucur! am primit de la prietena mea Sânziene...nu pot sa fac coronita, nici sa le miros, dar sunt atât de frumoasa si-mi ravasesc multe amintiri. Multumesc mult draga Mara :)
Deci exista Sânziene în Bayern. Stii cumva si cum le cheama pe germana? Te pup
UPDATE: Echtes Labkraut, Galium verum :))

joi, 24 iunie 2010

Dor de florilor de Sânziene


Am lucrat pâna la ora 17. Toata ziua mi-a facut soarele cu ochiul din spatele jaluzelelor si imediat dupa terminarea orelor de program am pornit haihui, doar doar gasesc flori de Sânziene... Se pare ca florile nu exista în Bayern. Nici macar o traducere a denumirii nu cunosc! Atâta i-am povestit sotului meu despre Noaptea de Sânziene, despre Dragaica, despre coronite si vise de fecioare, despre noroc, terapii si recolta bogata, încât l-am ambitionat sa cautam, mai departe si mai departe... Dar alte flori galbene de câmp în afara sunatoarei n-am gasit! În final, m-am consolat cu câtiva maci delicati si efemeri, culesi într-un lan de orz, sub un cer azuriu pictat cu norisori albi si pufosi...

miercuri, 23 iunie 2010

Cu doar un gol...



Pentru prima data în acest campionat, echipa Germaniei a îmbracat echipamentul negru - pentru "deplasare" (echipamentul alb este pentru meciuri "acasa") si a încercat sa dovedeasca, pe stadion "Soccer City" din Johannesburg, ca nu a venit degeaba la Cupa Mondială. Germania a avut neaparata nevoie de victorie în acest ultim meci din grupa D - cu Ghana, pentru a obtine calificarea în optimile Campionatului Mondial 2010 si... dupa un meci dificil, iata, a REUSIIIIITTT!!!! Actiunea pornita de Müller a fost finalizata cu succes de catre Özil. Cu doar un gol, germanii au motiv sa sarbatoreasca victoria! Pe strazi se aud deja claxoane de masini si sunete de vuvuzela ...sper ca nu pâna spre dimineata! :))) Noapte buna!

Din nou despre parfumuri


si...noile achizitii:
Ca si mine, si fetele mele erau pe ultimile picaturi de parfum, asa ca... ne-am înnoit! Pentru Adela (camera roz) - Euphoria Calvin Klein, pentru Raluca (camera vernil) - Pure Donna Karen, pentru mine - Chloé si acelasi Chloé îl va primi cadou prietena mea :) Noile parfumuri au sticlute elegante si mirosuri care mai de care mai seducatoare! Alegerea a fost tare grea! Am facut o lista cu recomandarile pe cere mi le-ati facut voi, dragi prietene si am testat fiecare parfum în parte. Hotarârea am luat-o câteva zile mai târziu.

Anamayana mi-a spus:"Ultimul meu parfum, adica cel mai nou este Mademoiselle de la Chanel... Nu cred ca o sa-l termin prea repede pentru ca am sticla cea mai mare. De la Chanel mai am No 5. De la Dior le am pe J'adore, pe care il ador :) si pe Addict de care nu sunt asa de dependenta, dar la care ma intorc in anumite perioade."
Eu stiu ca nu e doar simpla coincidenta faptul ca avem aceleasi gusturi :) Chanel No5, Diore J'adore le am si eu. M-lle Chanel si Addict am avut pâna nu demult. Si eu am obiceiul sa cumpar sticlutele cele mari (90-100 ml) :)
Alina mi-a destainuit: "preferatul (deocamdata) Lacoste pour femme, Valentino (Rose'n Roll e chiar pe stilul meu), Gucci, Hugo Boss (Deep Red era preferatul meu cu ceva timp in urma si mai pastrez cateva picaturi). Am cochetat o vreme cu Laura Biagiotti (Laura ma incanta, dar cel mai mult mi-a placut Sotto Voce la vremea lui). Am cochetat si cu Yoji Yamamamoto si imi pare rau ca nu-l mai gasesc. Pentru ocazii pastrez Enjoy de la Jean Patou."
Lacoste si Gucci am si eu :) iar celalalte...n-am gasit nici unul la Müller - care este cea mai mare drogherie cu un vast raion de parfumuri. Trebuia sa mai încerc la Duglas, dar... Mi-a parut rau :(
Mara a spus: "Probeaza si Marc Jacobs(are mai multe nuante,erfrischend und trotzdem verführerisch) Donna Karan - Pure, Burberry - Brit"
Si iata, am cumparat un Donna Karan -Pur; mi-a ramas gândul si la Burberry ( o multime de sorturi, dar ai dreptate Brit e cel mai grozav)...poate data viitoare :)
O alta prietena - Elisabeth, mi-a recomandat: Jil Sander no.3, Chloé si Estée Lauder- Pleasures. 
 Excelente toate! Testati si voi :) Va multumesc mult si acum... eu va recomand CHLOÉ, daca aveti de gând sa va cumparati un parfum de vara. (un articol deosebit de interesant despre Casa de Moda Chloé si produsele ei de lux am gasit aici si aici)
PS: si acum tineti va rog pumnii pentru echipa Germaniei, poate repriza a doua va aduce calificarea!

marți, 22 iunie 2010

Va vine sa credeti?

Meryl Streep a împlinit astazi 61 de ani! De necrezut! O cunoastem de...? Tot timpul fermecatoare, uneori vesela, alteori trista, câteodata severa, altadata senzuala... Meryl Streep este una din cele mai mari actrite ale lumii. La multi ani Meryl!
A declarat într-un interviu: "Sunt o actrita care dupa serviciu se duce acasa!"
Meryl este casatorita de 32 de ani si are patru copii, una dintre fiice a devenit deasemenea actrita (Mamie Gummer)

Pionieri ai calculatorului

Konrad Zuse (d.1995) ar fi împlinit astazi o sută de ani. El este inventatoriul calculatorului universal (calculatorul electromecanic Z3) şi creatorul primei limbi de programare de nivel înalt.
În 1936, Konrad Zuse a construit un calculator mecanic numit Z1, primul calculator binar. Ideile lui Zuse, nu au fost implementate în întregime în Z1, urmând mai multe prototipuri Z. În 1937, Zuse a terminat Z2 - primul calculator electro-mecanic functional, pe care inventatorul l-a folosit pentru a experimenta idei care aveau sa fie semnificative în parcursul dezvoltarii calculatoarelor: "floating-point" aritmetic, memorii de mare capacitate si module care operau dupa principii de tip: yes/no.
În 1938, Konrad Zuse inventeaza un ordinator care functioneaza datorita unui releu electromecanic - numit Z3. Acest ordinator este primul care a folosit sistemul binar, ( numaratoare care are la baza numarul 2, în loc de cel decimal) si a fost construit din materiale reciclate, donate de colegi de la universitate si studenti. Acesta a fost primul calculator electronic din lume, cu functii programabile, bazat pe numere binare si sistem de schimbare.
Si dupa doar câteva decenii, calculatoarele de astăzi vin în forme şi prezentări diverse, cel mai familiar fiind calculatorul personal şi varianta sa portabilă (laptop sau notebook). Cea mai răspândită formă este însa aceea a calculatorului integrat ( embedded ), adică înglobat complet în dispozitivul pe care îl comandă.
Poate cineva sa-si mai imagineze viata fara computer?

luni, 21 iunie 2010

O vara frumoasa tuturor!

Astazi, de dimineata, au fost 9°C iar la ora amiezii 12°C; la ora 13:28 (ora Germaniei) s-a produs solstitiul de vara si... concomitent, a reânceput ploaia... (m-am obisnuit, soare am avut poate 5-7 zile în ultimile doua luni!) La ora 17, când am iesit de la servici, se oprise, asa încât nu am ratat ocazia de a face o tura în parc, spre a admira teii înfloriti si deosebit de parfumati. Si am cântat cu sotul meu"ma-ya-hi, ma-ya-ho" si niciunui trecator nu i s-a parut deplasat :) doar toti cunosc hitul verii 2004 :)) Apropo "priza la public" : ma întreb si astazi cum a reusi O-Zone sa aiba asa un succes?! Textul melodiei este deplorabil, dar a fost tradus imediat în: engleza, germana, franceza, italiana, spaniola, ajungând pe prima poziţie în 27 de ţări ale lumii. O-Zone a fost 13 săptămâni pe locul 1 în Eurocharts şi s-au vândut peste 8 milioane de discuri. Şlagărul "Dragostea din tei" a fost prelucrat şi a devenit popular în Statele Unite si în aproape toate ţările asiatice: Japonia, Indonezia, Taivan etc. Motivul este poate, acelasi pentru care Lena a câstigat Eurovisionul: o melodie ritmata, moderna, prezentata proaspat si natural, fara gesturi studiate :) Hai zâmbiti si inspirati parfumul de tei!

PS: extradedicatie pentru Mariana- bunatati simple, Cosmin Stefanescu, Elisa - gradina de vis, World-of-solitaire

Adevaruri ale vietii

Astazi Google dedica simbolul zilei lui Jean-Paul Sartre ( n. 21 iunie 1905, Paris, d. 15 aprilie 1980, Paris), filozof francez, reprezentant al existenţialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist şi militant social.

Iata câteva citate din vasta lui opera:
A iubi e, în esenţă, proiectul de a te face iubit. (L’Être et le néant)
Nu eşti un om atâta vreme cât n-ai găsit ceva pentru care ai accepta să mori. (L’Âge de la raison)
Putem întotdeauna să facem ceva cu ceea ce au făcut alţii din noi. (L’Existentialisme est un humanisme)
Banul nu are idei. (Nekrassov)
Îţi imaginezi că se poate guverna inocent? (Les Mains sales)
Dumnezeu e singurătatea oamenilor. (Le Diable et le bon dieu)
A fi mort înseamnă a ajunge prada celor vii. (L’Être et le néant)

duminică, 20 iunie 2010

Înca o duminica umeda

Asta este! Vremea nu o putem comanda... o primim asa cum vine :) Eu am început sa ma obisnuiesc cu situatia si am descoperit laturi frumoase ale naturii pe care le poate reliefa doar o ploaie de durata ;)
Duminica frumoasa doresc tuturor celor ce trec pe aici, dar mai ales prietenilor mei virtuali: Anamayana, Elisa, Giulia, Donca, Vaca verde, Tetris, Vania, Acuarele, Mariana, Roxana, Caius, AnaUsca, ISUsca, Worldofsolitaire, Ceska, CosminStefanescu, Natasa, Victoria, Ionel, Link-ping, Alina, Mara, Mosu, Mihaela, Ema, Lucian, Joco, Sorin, Gabriela, Irina, Fly, Orfiv, AndiBob, Tartoras, Delani, Iulia, Lukluk, Paul, Zâna, Has , Ruxi si Jacob

sâmbătă, 19 iunie 2010

Nunta în Suedia


Dupa o logodna de mai bine de opt ani, Casa Regala a Suediei si-a dat acceptul casatoriei printesei Victoria cu Daniel Westling - fost antrenor de fitness, care în urma casatoriei, va capata titlul de "Alteţa Sa Regală Principele Daniel, Duce de Vaestergoetland".
Printesa Victoria este moştenitoarea tronului Suediei, urmând să devină prima femeie monarh a acestei ţări după Ulrika Eleonora (1719-1720).
Nunta prinţesei Victoria a Suediei cu Daniel Westling, a avut loc astazi după-amiază în catedrala Storkyrkan din Stockholm. La ceremonia au participat familiile regale europene şi din Asia şi numeroase personalităţi politice suedeze şi europene. Printre invitatii la "nunta nobila a anului" se numara regele Juan Carlos al Spaniei, regele Albert al II-lea al Belgiei, regina Beatrix a Olandei, printul Albert II de Monaco, printul mostenitor al Japoniei, regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, întreaga "crème dela crème" a caselor regale. Principesa Margareta şi Principele Radu reprezinta familia regală a României.
Peste o mie de invitaţi au fost prezenţi la ceremonia religioasă şi aproximativ jumătate dintre ei participa şi la dineul de la Palatul Regal.
Zeci de mii de spectatori s-au aliniat pe strazile Stockholmului spre a saluta tânara pereche, alte milioane de telespectatori au urmarit transmiterea directa a deosebitului eveniment Suedez.
În multe orase ale lumii, enormele ecrane pregatite pe strazi pentru urmarirea Campionatului Mondial de fotbal, au transmis imagini de la cea mai mare nunta regala europeana de la casatoria printesei Diana cu printul Charles.
Adepţii abolirii monarhiei - aproximativ un sfert din populaţia Suediei - au un nou motiv de nemultumire, deoarece costul estimat al acestei nunţi este de 20 milioane coroane suedeze(~2 milioane de euro) şi va fi suportat în proporţii egale de Casa Regală şi de contribuabili.
PS: O printesa se casatoreste, alta divorteaza (Elena a Spaniei)...viata merge mai departe.

vineri, 18 iunie 2010

Nelson Mandela Bay - Port Elizabeth, Eastern Cape South Africa

Iata unul din orasele ce gazduiesc Campionatul mondial de fotbal. Un spot publicitar ce prezinta un oras de vis...

Un kilogram pentru opt euro...

Ciresele noastre sunt mai mult pe jos decât în pom! Asa ca am cumparat un kilogram, dar... abia ne-au ajuns pe o masea! Si nici prea gustoase nu au fost. Însa...au costat 8€.

Meciul Germania - Serbia

În Germania, la ora 13 a fost un haos de nedescris pe strazi, toti soferii se grabeau spre casa. La aceasta ora toata lumea sta în fata televizoarelor. Si... dupa 38 de minute marea-marea dezamagire! Nu numai ca echipa trebuie sa continue cu doar 10 jucatori, dar tocmai au si primit un gol!
Deci... e pauza imediat si scorul este 0 -1. Mai revin...
PS: câte o Vuvuzela mai lipsea suporterilor pe stadioane! :((
Update: 15:22 / Meciul s-a încheiat cu rezultatul de la pauza...

joi, 17 iunie 2010

Vreme capricioasa

În Europa socotim ca vara începe din luna iunie. Practic pe data de 21 iunie, se va produce solstitiul de vara si ca urmare, vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Apoi ziua va începe sa scada si la echinoctiul de toamna va fi egala cu noaptea. Iata ca vara nici nu s-a instalat si pomenesc deja de toamna!
Anii trecut am avut vreme "normala", am petrecut mult timp în gradina, ne-am bucurat de fiecare floare ce a înflorit. Anul acesta însa, începând cu întâi mai, a plouat exagerat de mult si a fost mai tot timpul frig. La începutul lui iunie am avut câteva zile însorite dar luni 14 iunie, a fost ultima zi cu soare... De trei zile ploua din nou, fara pauza si meteorologii nu au vesti bune pentru urmatoarele saptamâni!
Cerul plumburiu apasa amenintator si greu.
Ropotul ploii a devenit melodia pe care ma trezesc si pe care adorm si va spun sincer, o urasc!
Trandafirii si-au pierdut parfumul si atârna încarcati de apa cu petalele patate. Ciresul arata bolnav, arunca toate fructele si asa putine! Capsunii se mucegaiesc înainte de a se coace. Muscatele stau în ghivece ca... muscate! Mici si fara culoare... Gradina mea e trista. Si eu! M-am saturat de haine umede si cizme, mi-e dor de sandale si rochite flu-flu...
Peste o saptamâna vom pleca în concediu la Paris, dar si acolo este cam aceeasi vreme capricioasa. Quelle malheure!

miercuri, 16 iunie 2010

Stan si Bran

Oare de ce în România acest serial s-a intitulat "Stan si Bran"? Ca de fapt pe cei doi îi cheama Stan Laurel si Oliver Hardy, deci poate ar fi fost corect "Stan & Ollie"sau "Laurel & Hardy"(ca pe engleza) sau în cel mai rau caz "Gras si prost" (germana: "Dick und doof")...Dar de ce Bran?! Poate stie cineva?! Daca nu... nu! Eu de fapt doresc astazi sa va aduc aminte de cel mai renumit cuplu de comici cunoscut în istoria cinematografiei mondiale. De ce astazi? Pentru ca Stan Laurel s-a nascut pe data de 16 iunie 1890 (d. 1965). Si, pentru ca de acest nume, pe mine ma leaga în mod special înca ceva: pe mine m-a chemat Stan. M-am necajit de multe ori în copilarie pentru ca râdeau si strigau copiii dupa mine "Stan si Bran", dar mama ma linistea întotdeauna, amintindu-mi cât de simpatici sunt cei doi! Si câta dreptate avea! Nu cred ca exista cineva sa nu se fi amuzat vizionând filmele în care cei doi erau protagonisti. Doi actori desavârsiti, care printr-un simplu gest sau doar printr-o grimasa, reuseau sa provoace spectatorilor hohote de râs. Stan Laurel si-a început cariera de actor alaturi de Charlie Chaplin, cu care a fost bun prieten. Celbritatea însa a cunoscut-o alaturi de Oliver Hardy (n. 1892; d. 1957), împreuna cu care nu doar a jucat în serialul "Stan si Bran" ci a si regizat si scris scenariile multor filme.

marți, 15 iunie 2010

Campionatul Mondial de Fotbal - Africa de Sud

Johannesburg Durban Kapstadt Johannesburg Pretoria
Soccer City Moses-Mabhida-Stadion Green-Point-Stadion Ellis-Park-Stadion Loftus-Versfeld-Stadion
Capacitate: 84.490 Capacitate: 62.760 Capacitate: 64.100 Capacitate: 55.686 Kapazität: 42.858
altitudine: 1.753 m altitudine: nivelul marii altitudine: nivelul marii altitudine: 1.753 m Höhe: 1.370 m
Soccer-City-Stadium-at-capacity.jpg Moses Mabhida Durban Stadium.jpg CTSRW01.JPG Blick auf  den Coca-Cola Park Loftus-Versfeld-Stadion
Port Elizabeth Bloemfontein Polokwane Nelspruit Rustenburg
Nelson-Mandela-Bay-Stadion Free-State-Stadion Peter-Mokaba-Stadion Mbombela-Stadion Royal-Bafokeng-Stadion
Capacitate: 42.486 Capacitate: 40.911 Capacitate: 41.733 Capacitate: 40.929 Kapazität: 38.646
altitudine: nivelul marii altitudine: 1.395 m altitudine: 1.312 m altitudine: 671 m Höhe: 1.500 m
Nelson-Mandela-Bay-Stadion Free-State-Stadion Estadio Peter Mokaba.JPG Seats and field of Mbombela Stadium.jpg Royal Bafokeng Arial.jpg
O tara fascinanta, cu un relief divers, o tara care recunoaste prin constitutie unsprezece limbi oficiale! Africa de Sud este o mare diversitate etnică, cu cele mai mari comunităţi de albi, indieni şi mulatri de pe continentul african, o tara în care un sfert din populatie ( conform Wikipedia 49.320.000 locuitori) este în somaj şi trăieşte cu mai puţin de 1,25 $ pe zi!!! O tara care si-a permis construirea acestor superbe stadioane... Sper ca cele cinci saptamâni ( 11.06 -11.07) sa aduca gazdelor rezultatele scondate! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ PS: Acum câteva saptamânie în România se vehicula ideea ca Lena ar fi câstigat Eurovisionul, nu pentru ca Lena ar fi avut stralucirea necesara, ci pentru ca Germania ar fi singura tara europeana care din punct de vedere financiar îsi poate permite organizarea urmatorului concurs muzical :))) Oricare alta tara si-ar fi "permis" acest lux! si aici, la Africa de Sud, avem cel mai bun exemplu...