Telefonul mobil - de la ciudățenie la fenomenul de masă

Acum 50 de ani, inginerul Martin Cooper, angajat la Motorola, a prezentat pentru prima dată publicului un telefon mobil. Dispozitivul era voluminos, cântarea mai mult de un kilogram, avea o lungime de 25 de centimetri si bateria rezista doar maximal 30 minute (oricum telefonul fiind greu, nu ar fi rezistat nimeni sa tina telefonul în mâna mai mult de jumatate de ora). 

În dimineața zilei de 3 aprilie 1973, Martin Cooper trebuia să apară într-o emisiune matinală la televiziunea americană. Inginerul Motorola a zburat la New York pentru a prezenta noul produs al companiei sale, însa postul de televiziune nu a crezut că este atât de important și a anulat invitația putin timp înainte. 

Pentru ca totusi sa nu fi venit degeaba, inginerului i s-a propus sa dea un interviu pentru radio. El a acceptat, cu conditia ca interviul sa se desfasoare pe stradă, să poată arăta libertatea de a folosi un telefon mobil fără cablu. Ca urmare, Cooper a stat în fața hotelului Hilton de pe 6th Avenue din New York și i-a demonstrat reporterului ce poate să facă acea cutie gri, cu antena. Cooper (care acum are 94 de ani) își amintește primul apelul pe care l-a făcut cu telefonul-monstru. Si-a scos agenda din buzunar si a ales sa îl sune pe Joel Engel, un coleg de la firma concurenta Bell Labs, care lucra deasemenea la elaborarea unui telefon mobil si prima conversatie a început asa: „Hi Joel! Aici este Marty Cooper. Te sun de pe un telefon mobil, un adevărat telefon mobil portabil“("Hi Joel, this is Marty. I'm calling you from a cell phone, a real handheld portable cell phone.")

Compania Bell s-a axat pe dezvoltarea continua a telefoanelor auto, care existau deja la acea vreme și pentru care rețelele de telefonie mobilă erau deja disponibile în unele orașe mari din SUA. Pe aceleasi date tehnologice si-a bazat si Motorola dezvoltarea telefoanelor mobile. 

Cooper a spus într-un interviu ulterior: „Nu știu ce știi despre new-yorkezi…. Sunt foarte blazati. Oamenii se uită prin tine, sunt foarte indiferenti. Dar, nu văzuseră niciodată pe cineva vorbind la un telefon fără fir. Chiar și acești new-yorkezi aroganți au fost impresionați. La fel ca toti cei cărora le-am arătat telefonul” […] A fost nevoie de încă zece ani ca tehnologia să ajungă efectiv pe piață. Înainte de asta, politicienii trebuiau convinși, iar industria trebuia să convină asupra unui standard uniform de radio mobil, care inițial a funcționat doar în câteva orașe mari. Primul sistem a fost finalizat la Chicago în septembrie 1983, urmat de Washington DC. Abia atunci ai putut cumpăra telefoane mobile. Au fost inițial limitate la rețeaua dintr-un oraș. Și lucrurile nu au funcționat deosebit de bine”- spune Cooper, mai departe în interviu. 

Motorola a lansat apoi DynaTAC 8000X la prețul de 4.000 de dolari, un telefon mobil care arăta practic identic cu prototipul cu care Cooper a făcut apelul istoric, cu zece ani mai devreme. De asemenea, grupul a început să facă publicitate „revoluției telefoanelor mobile” cu campanii masive. "În prezent, cei care folosesc telefoanele mobile sunt în general oamenii de afaceri, dar în curând aceste aparate vor fi accesibile pentru toata lumea. Apelurile telefonice mobile vor deveni la fel de normale ca și privitul la un ceas digital, folosirea unui computer sau a unui calculator de buzunar" – spunea pe atunci o reclamă. 

Astazi, telefoanele mobile incorporeaza toate acestea la un loc si înca mult mai mult! Telefoanele mobile sunt folosite din ce în ce mai puțin doar pentru a efectua apeluri. Telefonul este totodata aparat de fotografiat, sistem de navigare, aparat de scanat sau trimitere de mesaje în text și imagine… telefonul mobil este tot mai mic, mai usor si mai eficient... Și povestea telefonului mobil este departe de a se termina aici!

Foto: https://www.tagesschau.de/ausland/amerika/mobilfunk-50-jahre-101.html