Vineri dimineata (21.04.23), când am pornit spre serviciu, vremea era ca de obicei în ultimele saptamâni – rece, cer mohorât si de pe câmpuri, in stânga si-n dreapta autostradei se ridica ceata exact ca într-o zi de noiembrie!
Cerul gri a început sa se lumineze pe la ora unsprezece iar dupa pauza de amiaza, soarele dogorea ca într-o zi de vara! Mai sa fiu! Simteam ca am ace infipte în perinita scaunului de birou… cum sa ma mai concentrez la lucru cu asemenea vreme frumoasa?! L-am sunat pe Helmut si l-am întrebat ce zice, daca are chef sa începem santierul? Mi-a zis ca mare lucru nu vom reusi într-o dupa-amiaza însa… putem începe. Mi-am anuntat imediat sefa ca întrerup lucrul si ca voi continua de-seara de acasa (nu am reusit! am lucrat un pic sâmbata seara), m-a înteles si mi-a urat spor la treaba. Stia deja despre planul nostrum de a schimba bazinul iazului din curte.
Noul bazin a fost cumparat câteva saptamâni înainte de Paste, însa vremea a fost mereu ploioasa, deci nu am putut lucra în curte. De Paste am avut vreme superba, însa din principiu, respectam zilele de sarbatoare (atât pentru noi cât mai ales pentru vecini). Imediat ce au trecut sarbatorile, au reînceput ploile si vremea s-a racorit considerabil… Am fost recunoscatori “celui cu telecomanda în mâna” ca macar de Paste am putut savura soarele în toata splendoarea lui!
Asa ca vineri, pâna când am ajuns eu acasa, Helmut reusise deja sa scoata vechiul bazin si pregatise la îndemâna lopetile, târnacopul si galetile. La ora 13:30 eram si eu echipata corespunzator, cu pantofi cu talpa tare (sa pot apasa lopata) si manusi groase, gata sa începem sa sapam groapa. Am lucrat cu schimbul, unul a sapat si celalalt a carat pamântul si invers, pâna când am reusit o groapa de ~ 5 m², adânca de ~1,5m. La noi în curte, pamânt este practic doar o jumatate de metru în adâncime, mai jos este mai mult pietris! Ce ne-am mai chinuit!
Dar... am bagat viteza, pentru ca am stiut ca nu putem sa lucram decat în aceasta zi de vineri! Sâmbata am participat la un eveniment de familie, duminica e duminica si de astazi… a revenit toamna! Cerul e plumburiu, ploua în reprize, bate vântul si meteorologii nu prevad o îmbunatatire a vremii pâna în luna mai!
Dupa ce ne-am scuturat de pamânt, ne-am schimbat doar încaltarile si am plecat la Bauhaus sa cumparam câtiva saci cu nisip. Am luat sase a 25kg si înca doi saci cu pietris fin (pentru plantele din iaz), tot a 25kg fiecare! Saraca noastra masina! Am mers cât s-a putut de încet, sa nu rupem amortizoarele!
Ajunsi din nou în curte, am captusit groapa cu nisip si cele 150 kg au ajuns asa… la limita!
Am asezat bazinul folosind bolobocul si am început sa umplem cu pamânt (dat prin sita!) spatiile din jurul cofrajului. Din când în când am udat/inundat baza, pentru a elimina golurile de aer.
La ora 20 înca nu reusisem sa închidem gaurile complet, însa am încheiat ziua de lucru, sleiti de puteri. Helmut prognostica la început, ca vom lucra aici cel putin o saptamâna… Hm!
Am fost harnici dar am avut si ajutoare! Leo si cele doua mierle (Hanssi si Greti) au fost mereu în jurul nostru! ☺ Cred ca acesta este secretul succesului! ☺
Ca sa ne curatam porii pielii de praf, sa ne destindem musculatura si sa ne relaxam spiritul, am încheiat seara cu o sauna pe cinste! ♥
