Cele 12 cuvinte propuse de Eddie pentru "Duzina de cuvinte"(201): cautare, imagine, foc, carte, semn, selectie, calauza, initiere, lipsa, data, litere, antet. Tema propusa: Zidul
Terminasem Facultatea de Litere si în urma unui concurs de selectie, primisem un angajament de proba la redactia unei reviste de turism. M-am prezentat emotionat la Biroul Personal tinând în mâna invitatia oficiala, cu antet, stampila si semnatura managerului. Dupa doua saptamâni de initiere, mi s-a încredintat un proiect de cercetare, de reusita caruia urma sa atârne decizia de angajare definitiva.
Chit ca eram toba de carte, nu puteam masca lipsa experientei profesionale si în acele momente, tare bine mi-ar fi prins sfatul unui coleg rutinat, dornic de a-mi fi calauza.
Aveam însa un singur coleg care poseda ceva mai multa experiență și cunoștințe practice, iar acesta s-a opus din start oricarei tentative a mea de a lega o conversatie. Lucram în aceeasi încapere, însa parca exista un zid între birourile noastre. Nu ma vedea, nu ma auzea… Singurul semn pe care mi-l adresa, era un salut scurt prin înclinarea capului, la începutul si la sfârsitul programului.
Culmea este ca în pauza de cafea, spunea colegilor din alte compartimente ca as fi un parvenit îngînfat. Situatia ajunsese sa ma preocupe mai mult decât proiectul la care lucram. Chiar si acasa, în timpul liber încercam sa ghicesc care ar putea fi cauza ostilitatii cu care ma trata. Stiindu-ma nevinovat, începusem sa ma gândesc ca poate are probleme personale si eu îmi plâng de mila în loc sa sar sa îl ajut. Ca sa scap de obsesie, m-am pus pe cautare. Am aflat unde locuieste si l-am urmarit. Nu a fost greu sa descopar ca logodnica lui era o fosta colega care întâmplator participase la acelasi concurs cu mine si... picase. As fi putut sa bag mâna în foc ca ei i se datora aceasta imagine gresita pe care o avea colegul despre mine. Am ales însa sa fiu îngaduitor si iertator, asa cum am fost întotdeauna cu superficialii. Poate cândva îsi va da singur seama ca nu am dorit decât sa fim colegi buni, în fond petrecem mai mult de jumatate de zi la serviciu.
Nu am mai sperat sa primesc sfaturi din partea nimanui, am învatat sa ma adaptez situatiei, sa ma bazez pe propriile mele cunostinte, sa cred în mine si sa devin mai puternic, mai ambițios. Am predat proiectul la data stabilita si am avut succes.
Soarta a facut ca cei doi - colegul si logodnica lui, sa se desparta exact în ziua în care eu am semnat contractul de angajare pe termen nelimitat.
Odata cu destramarea logodnei, s-a darâmat si zidul imaginar din biroul nostru. În fiecare zi a cazut câte un rând de caramida, pâna când în încapere a domnit atmosfera normala de colegialitate.
Excelent ai surprins o practică, din păcate, frecvent întâlnită. Sunt multe cazuri în care "bobocii" sunt primiţi cu ostilitate de către angajaţii cu ani de experienţă. Poate din teama de a nu le lua locul, poate din teama de a nu se strica "gaşca". Şi, inevitabil, apar presupunerile. Ba că e pilă, ba amantă, ba amant, ba că şpagă, ba una, ba alta. Rar se pleacă de la ideea că omul ăla a ajuns pe merit şi muncă acolo.
RăspundețiȘtergereŞi e apăsător să lucrezi într-un birou în care celălalt nici nu te observă.
Foarte fain!
Să ai o zi bună, Carmen!
da, si eu cred ca din teama concurentei - insa culmea este ca aceasta "moda" se perpetueaza de la generatie la generatie... putini sunt cei ce se ocupa de noii angajati.
ȘtergereDa, Potecuta, daca atmosfera de lucru nu este placuta, atunci trebuie ales: ce este mai important - banii sau sanatatea?! Si ce am constatat eu, având 17 ani lucrati în România si 18 ani lucrati în Germania - proverbul "pestele, de la cap se împute" este perfect adevarat! doar in firmele în care seful are o atitudine sanatoasa si prieteneasca, doar acolo domneste armonia si spiritul de echipa.
Noapte buna , Potecuta. Un start bun in noua saptamâna!
Imi place tema! :) Imi place cum ai tesut aceasta poveste care e traita de unii in realitate, in multe locuri - culmea este ca, mai mult, "la birou"! :)
RăspundețiȘtergereUrate aceste ziduri! Si mare e bucuria cand ele cad! :)
Iti doresc sa ai un weekend minunat, Carmen draga!
Imbratisari si pupici cu drag de la trio pentru trio! <3
când am citit tema "Zidul" si am vazut cele 12 cuvinte, imediat mi-a venit în minte acest subiect :-)
ȘtergereImbratisari, Diana draga. De la noi trei, deasemenea pupici si gânduri bune, pentru voi trei, cu drag! <3
>:D< Cu admiratie!
RăspundețiȘtergeresi viceversa! >:D<
ȘtergereMulti dintre noi am experimentat asemenea situatie.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca ai scris.
multumim pentru provocarea de imaginatie literara saptamânala, Eddie draga!
ȘtergereSi pentru gazduire! daca ai reusi un alt tabel de înscriere, atunci vom fi toate participantele si mai recunoscatoare :-)
Foarte real subiectul! Din pacate. Are multiple variante, dar aceeasi esenta:
RăspundețiȘtergereunii au mintile cam 'inguste'! Poate nu suna prea elegant, dar in amintirile mele de tanara stagiara, cam asa le-am interpretat! :D
Un weekend placut, draga Carmen, acum ca ai rezolvat si jocul! :)
Pupici!
practic, povestile mele inscrise la "Duzina de cuvinte" sunt toate imaginare. Dar au ici-colo câte un sâmbure de adevar :-)
ȘtergereMultumesc Suzana draga. Eu in general îmi fac weekendurile placute ;-) Textul pentru aceasta postare îl scriu de obicei imediat, miercuri seara; saptamana aceasta însa a existat un cuvânt ambiguu si am asteptat pâna s-a corectat, de aceea am publicat abia vineri :-)
minunat compusa!..ce sambure de adevar exprimat in compozitie se regaseste in viata cotidiana!...e posibil ca spiritul de concurenta sa dezvolte asemenea discordie?...de ce atata inchistare la vechii angajati?...nu au siguranta pe pregatirea si valoarea lor?...se tem de o noua ierarhie odata cu sosirea noilor colegi?
RăspundețiȘtergereO duminica cum ti-o doresti! Te imbratisez, Carmen draga!
multumesc Gina draga.
Ștergeredupa cum spuneam în comentariul de mai sus, in firmele în care sefii impun o anumita atitudine subalternilor, acestia o respecta. Spre exemplu in firma la care lucrez eu, incepând de la cel mai inalt post de sef si pana la portar, sunt toti prietenosi, familiari si au mare grija de noii veniti.
Noi în birou avem acum un tânar practicant, are 19 ani si vrea sa studieze Electotehnica-Programare si pentru aceasta, are nevoi de o practica de jumatate de an in domeniu. Am fost informati de seful de compartiment ca va veni, inginerul sef IT s-a ocupat sa fie pregatit pentru practicant un laptop cu programele de care are nevoie pe perioada practicii, în ziua în care a pasit pragul firmei l-a preluat de la poarta si l-a prezentat peste tot si fiecare angajat cu care vine in contact, incearca sa ii creeze acestui tanar impresia ca a fost acceptat într-o familie mare. Pustiul se simte foarte bine si probabil crede ca asa este peste tot, in toate firmele ☺ Sper sa nu aiba ocazia sa simta ce înseamana cealalta varianta.
Ganduri bune, Gina draga. Puici si îmbratisari :-*
O poveste imaginară, însă cu rădăcini adânci în viață, marca ”Carmen”. Faină!
RăspundețiȘtergereNumai bine și săptămână excelentă!
multumesc, Zina draga, tie deasemenea, o saptamana excelenta!
Ștergere