O plimbare printre meșteșuguri și arome francone

Dacă m-ați fi întrebat acum ceva timp pentru ce este cunoscut micul și pitorescul Lichtenfels din Bavaria, aș fi vorbit despre arhitectura sa istorică și atmosfera caldă, tipic franconiană. Între timp am descoperit însă superputerea orașului. Lichtenfels este recunoscut la nivel mondial drept Deutsche Korbstadt – adică Orașul German al Coșurilor. Aici se află și singura școală de stat din Germania dedicată exclusiv designului în împletituri, dovadă că meșteșugul nu este doar tradiție, ci parte din identitatea localnicilor.
Anul acesta orașul a găzduit cea de-a 45-a ediție a Târgului Coșurilor, transformat într-un veritabil Festival Internațional al Culturii Împletiturilor. Lichtenfels se află la doar 25 km de orașul nostru, iar astăzi am mers să văd cu propriii mei ochi cum centrul istoric devine o expoziție vie de artă, tradiție și culoare.
Peste 100 de maeștri artizani din 20 de țări* au umplut străzile cu creații spectaculoase. Coșuri clasice, piese de mobilier, decorațiuni avangardiste, sculpturi urbane uriașe și accesorii realizate integral din răchită și alte materiale flexibile. Practic, întregul oraș s-a transformat într-o scenă deschisă în care fiecare colț spune o poveste.
Atmosfera a fost completată de un program intens, cu peste 20 de trupe live. Jazz, rock, fanfară, totul răsunând printre clădirile vechi. Iar aromele au fost la fel de tentante. Bere franconă, vinuri bune, Fränkische Bratwurst – cârnați tradiționali franconi prăjiți pe grătar – dar și specialități culinare aduse de țările participante. Eu mi-am făcut un mic moft și am savurat un Langoș cu mult cașcaval și mujdei.
Un detaliu care mi-a plăcut enorm este spiritul comunitar. Într-o lume în care festivalurile mari devin tot mai scumpe, Korbmarkt Lichtenfels rămâne accesibil tuturor. Intrarea în zona de festival și accesul la toate concertele sunt complet gratuite.
Străzile au fost pline de oameni de toate vârstele. Bebeluși în cărucioare, adolescenți, familii, seniori trecuți de 90 de ani. Aproape fiecare al cincilea trecător era însoțit de un patruped, ceea ce a făcut atmosfera și mai prietenoasă. Noi am vizitat festivalul după-amiaza împreună cu Leo, motiv pentru care nu am rămas până seara. Îmi imaginez însă că odată ce se aprind luminițele orașului, totul devine de-a dreptul fermecător.
În continuare vă arăt câteva dintre sutele de fotografii pe care le-am făcut, detalii despre piesele care mi-au furat inima și impresii calde, direct de la fața locului.

*Artizanii au sosit din Europa – Germania, Polonia, Italia, Spania, Franța, Norvegia, Danemarca, Ucraina, Austria, Ungaria, Marea Britanie, Irlanda, din America – Chile, precum și din Australia și Oceania – Australia, Noua Zeelandă. 

Am sperat din suflet să descopăr și România printre ele, însă… din păcate, de data aceasta nu a fost să fie. Poate la anul?

Tetris (2023) — Thrillerul geopolitic ascuns în spatele unei povești reale / Clubul Cinefililor

Te-ai întrebat vreodată dacă un simplu joc video ar putea declanșa un thriller politic de proporții geopolitice? Dacă răspunsul tău este nu, îți recomand să vizionezi filmul "Tetris" (2023) pe AmazonPrime / Apple TV+. 

Este o poveste atât de incredibilă, încât pare desprinsă din romanele de spionaj – iar partea cea mai fascinantă este că miezul ei este complet adevărat!
Este fascinant cum un ecran plin de linii și pătrățele, creat inițial doar pentru recreere, a devenit temă a unei lupte intense între două lumi politice. Filmul ne transpune magistral în atmosfera tensionată a anului 1989, unde colapsul iminent al Uniunii Sovietice se împletește cu interesele financiare ale marilor imperii din tehnologie și jocurile de culise din Statele Unite, Marea Britanie și Japonia.. În centrul acestei curse contracronometru împotriva KGB-ului se află Henk Rogers, un antreprenor și vizionar curajos care își riscă viața și libertatea, intrând ilegal în Uniunea Sovietică pentru a obține drepturile globale ale jocului creat de programatorul rus Alexey Pajitnov.

Filmul excelează în a dramatiza evenimentele, însă tensiunea psihologică, paranoia de a fi urmărit la fiecare colț de stradă de agenții guvernamentali și corupția la nivel înalt au fost palpabile și documentate istoric. Producția reușește să captiveze tocmai pentru că dezvăluie jocurile de culise și negocierile dramatice care au purtat Tetris din laboratoarele obscure ale Rusiei sovietice direct pe ecranele din întreaga lume.
Tetris nu este un film despre jocul în sine, ci o poveste profund umană despre lăcomie corporatistă, supraviețuire și idealism. După ce îl veți vedea, veți privi acele piese geometrice căzătoare cu totul alți ochi, pentru că Tetris a fost o piesă de șah crucială în ultimele zile ale Războiului Rece. Și... ca în filmele americane clasice, finalul este un happy-end: cei răi își primesc pedeapsa, iar cei drepți își câștigă meritul și libertatea. Recomand din tot sufletul. (sursa foto TMDB)

PS: Fără legătură cu filmul... eu m-am gândit cu nostalgie la o colegă de-a noastră de aici din Blogosferă – Tetris... mai știe cineva ceva de ea? Eu i-am pierdut urma, așa că dacă aveți vreo veste, vă rog să lăsați un semn în comentarii 💗Mulțumesc.

Știați că Meiningen a inventat teatrul mondial?

Ieri, la rubrica „Miercurea fără cuvinte”, am prezentat un colaj dedicat Teatrului de Stat din Meiningen. Fotografiile le-am făcut duminica trecută, în timpul plimbării noastre la doar 75 de kilometri de casă, în landul Turingia – când ne-am oprit în Meiningen, un mic oraș care a schimbat definitiv istoria culturii planetare!
Deși pe hartă pare doar un simplu orășel liniștit de provincie, în lumea artelor el are un statut de legendă. Sună incredibil, dar este un adevăr istoric incontestabil – Meiningen a inventat teatrul modern!
La sfârșitul secolului al XIX-lea, întreaga Europă a fost cucerită de spiritul revoluționar al acestui loc. Cel care a orchestrat întreaga mișcare a fost Principele Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen. Născut în una dintre cele mai vechi familii nobiliare germane, el a moștenit dinastic conducerea micului land, însă a folosit întreaga influență a coroanei pentru a-și împlini marea pasiune.
Deși i se spunea „Ducele Teatrelor”, el nu și-a neglijat deloc rolul politic și social – a modernizat școlile, a reformat administrația și a fost iubit de popor ca un conducător profund implicat. Ducele nu era actor, ci avea o viziune genială de scenograf și desenator. Însă pilonul său de sprijin a fost cea de-a treia soție – Ellen Franz, o actriță de o inteligență sclipitoare. Ea a fost mintea literară din umbră, cea care a instruit actorii și a ales textele dramatice, completând perfect geniul soțului ei.
Meiningen avea deja arta în sânge. Cu câteva decenii înainte, însuși Friedrich Schiller trăise ascuns în apropiere ca fugar, scriind aici celebra piesă „Cabale și dragoste”. Tot în Meiningen a creat o vreme și marele scriitor Jean Paul, iar Goethe venea des în vizite oficiale. Inspirat de acești uriași ai literaturii, Ducele Georg al II-lea a decis că teatrul timpului său trebuia reformat din temelii. El a eliminat clișeele vremii și a impus regulile după care se ghidează astăzi orice spectacol sau film de la Hollywood.
👉 A inventat rolul Regizorului – cel care coordonează totul ca o singură minte.
👉 A introdus realismul total – costume și decoruri cu o acuratețe istorică perfectă.
👉 A creat coregrafia de masă – figurile din fundal au devenit vii, pline de dramatism.
👉 A desființat cultul „vedetei” – cel care azi juca rolul principal, mâine era un simplu soldat în fundal, pentru că spectacolul este o muncă de echipă (Ensemble).
Trupa din Meiningen a susținut peste 2.500 de reprezentații în turnee legendare pe tot continentul. Moștenirea lor s-a păstrat intactă până în zilele noastre, iar legătura cu prezentul este de-a dreptul impresionantă. Raportat la dimensiunea sa, Meiningen are o densitate de artiști greu de egalat în Europa – dintr-o populație mică de doar 25.000 de locuitori, peste 300 de oameni sunt angajați permanent ai prestigiosului Teatru de Stat / Staatstheater Meiningen. Vorbim despre o adevărată armată internațională din peste 20 de națiuni – actori, muzicieni de elită, decoratori, croitori și tehnicieni. Practic, este o proporție uriașă pentru un orășel de provincie, semn că teatrul nu este doar o clădire frumoasă, ci însăși inima care pulsează în viața de zi cu zi a întregii comunități.
Așa că, data viitoare când priviți o piesă de teatru captivantă sau un film premiat cu Oscar, aduceți-vă aminte – totul a început în Meiningen!

PS: Dacă socotiți rapid, 300 angajați la 25000 locuitori, hm... doar 1,2%!?! sună foarte puțin, însa... În mod normal, într-un oraș obișnuit, numărul angajaților dintr-un teatru nu reprezintă nici măcar 0,01% din populație!🙃 Dacă Bucureștiul (cu 2 milioane de locuitori) ar avea același procent ca Meiningen, ar trebui să aibă 24.000 de oameni angajați într-un singur teatru! De aceea, pentru un orășel de provincie, faptul că 300 de oameni lucrează într-o singură instituție culturală este, la nivel de proporție, un record uriaș! 👏
----------------------
PS2: În orașul Meiningen, instituția teatrală centrală funcționează ca un teatru cu patru ramuri artistice – spectacole de teatru, operă sau muzical, concerte și teatru de păpuși. Întreaga sa magie se desfășoară în trei scene diferite. Mai întâi este Großes Haus/Casa Mare, sala principală absolut superbă și neoclasică, cu o capacitate de 726 de locuri. Urmează celebra clădire istorică ce adăpostește scena de studio Kammerspiele/Teatrul de studio, un spațiu modern și flexibil dedicat pieselor contemporane și teatrului de păpuși, având în jur de 116–162 de locuri. În aceeași clădire spectaculoasă funcționează și Galeria Municipală Ada, un spațiu de elită înființat în 1990 și dedicat expozițiilor de artă modernă și contemporană. Iar cea mai recentă scenă a teatrului este Rautenkranz (Ghirlanda de rute - 👑Simbolul Coroanei de Saxonia), dedicată exclusiv publicului tânăr, cu o capacitate de aproximativ 80 de locuri. Mergând mai departe pe frumosul bulevard unde se află aceste edificii culturale, nu ai cum să nu remarci și celelalte clădiri somptuoase din jur. Cel mai probabil, în epoca de aur a ducatului, toate acele imobile grandioase făceau parte din marele angrenaj și atmosfera fastuoasă a teatrelor de odinioară. Este însă o realitate a zilelor noastre, privită poate cu un pic de nostalgie, să vezi cum unele dintre acele foste palate de epocă adăpostesc astăzi sedii reci de bănci și firme de asigurări...

Teatrul de Stat din Meiningen- Miercurea fara cuvinte 38/2026

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺

Scrisoare catre bloggeri - Despre „înghețul” de pe Blogger

Astăzi vreau să las deoparte pentru un moment poveștile din livadă, plimbarile, aventurile canine, cănile de cappuccino și fotografiile care vorbesc fara cuvinte, pentru a discuta despre o problemă tehnică care ne dă bătăi de cap multora dintre noi în ultima lună.
Dacă ați observat că postările mele noi nu mai apar în listele voastre de lectură (Reading List) sau dacă ați văzut că în lista mea laterală, numită „Ce citesc”, majoritatea blogurilor voastre dragi par încremenite sub eticheta „Acum o săptămână”, să știți că nu este vorba despre neatenție sau lipsă de interes. La mijloc este o problemă tehnică independentă de noi.După lungi căutări și verificări, am aflat că ne confruntăm cu două erori majore de platformă:

1. Eroarea Globală Blogger (Sincronizarea în Reading List): Începând de la sfârșitul lunii august și pe tot parcursul lunii septembrie, serverele Google Blogger se confruntă cu un bug masiv la nivel internațional. Funcția centrală care preia noutățile (fluxul RSS) și le distribuie către abonați a rămas pur și simplu blocată pentru o mulțime de conturi. Din acest motiv, chiar dacă eu public articole noi, platforma „uită” să vă trimită notificarea în panoul vostru de lectură.

2. Blocajul din widget-ul de Blogroll: Gadgetul nativ pe care Blogger îl folosește pentru a afișa listele de bloguri vecine a devenit foarte învechit. În ultima perioadă, Google a înăsprit regulile de securitate, iar acest widget refuză să mai actualizeze corect legăturile, mai ales dacă unele bloguri nu au făcut trecerea completă la protocolul securizat (HTTPS).
Am făcut actualizări și tot felul de modificări tehnice care țineau de setările blogului meu pentru a debloca transmisiunea, însă, din păcate, rezolvarea completă va veni abia atunci când inginerii Google vor lansa un patch care să repare definitiv aceste servere.

Cum putem rămâne în contact până se repară Google?
Până când platforma își revine la normal, cel mai sigur mod de a nu ne pierde este vizita directă, „la pas”. Promit să trec "manual" pe la voi, așa cum făceam pe vremuri, iar dacă vreți să fiți siguri că nu ratați nicio ediție din "Miercurea fără cuvinte" sau vreo rețetă nouă, puteți salva adresa mea direct în semnele de carte (Bookmarks) ale browserului vostru.
Vă mulțumesc din suflet pentru răbdare, pentru mesajele voastre și pentru că faceți ca acest spațiu virtual, început în luna august a anului 2009 — acum mai bine de 17 ani — să rămână la fel de viu, cald și primitor!

Cu drag,

Carmen

PS: „Înghețul” total de sincronizare afectează în acest moment doar platforma Blogger (care include și domeniile standard .blogspot.com). Iată exact cum stau lucrurile pentru fiecare în parte:
Blogger și Blogspot: AICI E PROBLEMA! Blogger este numele platformei deținute de Google, iar Blogspot este adresa gratuită pe care o oferă (ex: .blogspot.com). Deoarece folosesc aceleași servere centrale Google, bug-ul de sincronizare din Reading List afectează în mod egal toate aceste bloguri.
WordPress: FARA PROBLEME! WordPress nu are acest blocaj global. WordPress funcționează pe o arhitectură complet diferită și nu depinde de serverele Google pentru a distribui articolele. Dacă un blogger de pe WordPress are probleme cu lista sa de lectură, este de obicei o simplă eroare locală a unui modul (plugin) din site-ul său, nu un blocaj general de rețea ca la Blogger.