Astăzi, la Clubul Cinefililor, vă propun două seriale science-fiction care merită, după părerea mea, nu doar vizionate, ci și analizate. Două povești despre viitorul omenirii, aparent foarte diferite, dar care ascund asemănări surprinzătoare și ridică întrebări cât se poate de actuale.
Nu voi povesti acțiunea și nici nu voi dezvălui secretele celor două universuri. Prefer să mă opresc asupra ideilor care le apropie și care, dincolo de ficțiune, ne invită să reflectăm asupra propriei noastre societăți.
Ce se întâmplă cu o societate atunci când supraviețuirea devine mai importantă decât libertatea? Cât adevăr trebuie să cunoască oamenii pentru a putea trăi în siguranță? Și cine are dreptul să hotărască ce le este permis să știe?Două seriale care mi-au atras atenția,
Snowpiercer și
Silo, pornesc de la premise diferite, dar ajung să exploreze aceleași întrebări incomode.
Snowpiercer, lansat în 2020, este inspirat din banda desenată franceză "Le Transperceneige", creată de Jacques Lob și Jean-Marc Rochette, apărută în 1982. Povestea a fost adaptată și cinematografic, în 2013, înainte de a deveni serial de televiziune.
Silo, lansat în 2023, este adaptarea seriei de romane distopice scrise de Hugh Howey, alcătuită din Wool, Shift și Dust, publicate inițial între 2011 și 2013.
Într-unul din seriale, ultimele rămășițe ale omenirii călătoresc într-un tren care străbate neîncetat un Pământ înghețat. În celălalt, oamenii trăiesc într-o construcție subterană uriașă, convinși că lumea de la suprafață le-ar aduce moartea.
Două refugii construite pentru a salva viața. Două sisteme care, în numele acestei salvări, ajung să controleze aproape fiecare aspect al existenței umane.
Ceea ce mi se pare fascinant nu este asemănarea decorurilor, ci asemănarea mecanismelor de putere.
În ambele societăți există reguli prezentate drept indispensabile, ierarhii rigide și autorități care pretind că dețin răspunsurile. Ordinea socială se sprijină pe o convingere simplă și teribil de eficientă – dincolo de granițele lumii cunoscute nu există decât moarte.
Dar unde se termină protecția și unde începe manipularea?
În
Snowpiercer, inegalitatea socială este vizibilă, aproape materială. Poziția ocupată în tren determină privilegiile, condițiile de viață și șansele fiecărui individ. În
Silo, controlul este mai subtil. Nu doar libertatea de mișcare este limitată, ci și accesul la informație, la istorie și la cunoaștere.
Unul dintre seriale pune în prim-plan lupta dintre clase, celălalt ridică întrebări despre adevăr, memorie colectivă și dreptul de a cerceta.
Și totuși, amândouă ajung la aceeași dilemă.
Poate fi justificată suprimarea libertății prin promisiunea securității?Mai există un aspect care merită urmărit. În aceste lumi, curiozitatea nu este întotdeauna o virtute. A pune întrebări poate deveni un act de nesupunere, iar dorința de a afla ce se află dincolo de limitele impuse poate amenința întregul sistem.
Tocmai aici cele două povești depășesc granițele science-fiction-ului. Nu mai vorbim doar despre un viitor imaginar, ci despre mecanisme sociale și politice pe care istoria le-a cunoscut sub diferite forme.
Le recomand pe amândouă celor care apreciază un science-fiction care nu se mulțumește să impresioneze prin decoruri și tehnologie, ci provoacă spectatorul să gândească.
Pentru că, dincolo de trenul care nu se poate opri și de silozul din care nimeni nu ar trebui să iasă, rămâne o întrebare tulburătoare.
Ce este mai periculos pentru o societate – adevărul care îi poate zdruncina ordinea sau minciuna care îi garantează liniștea?
PS: Pentru cei interesați, Snowpiercer poate fi găsit pe Netlix si Amazon Prime Video, în funcție de disponibilitatea regională și de condițiile de acces, iar Silo este disponibil pe Apple TV, inclusiv prin canalul Apple TV din Prime Video.
