Noapte buna!

Ping: Diana, Griska, Ina, Ioana, Mihaela, Niko, Pompilia, Potecuta, Prietena, Rux, Suzana, Vero, 

Lampioane - Reflexii în oglinda S38/23

 

Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la "Reflexii în oglinda" - o rubrica initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Fructe de magnolia kobus si cer albastru - Miercurea fara cuvinte S38/23

 

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Strasbourg, vitrine, reflexii - Reflexii în oglinda S37/23

 

Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la "Reflexii în oglinda" - o rubrica initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Arta?!☺ - Miercurea fara cuvinte S37/23

 

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Hamburg by night

 

Fotografiile nu sunt fantezie, nu sunt realizate pe vreun platou de filmare si nici nu sunt prelucrate în studio. Sunt pura realitate! Cumnatul meu este autorul acestor fotografii. Sâmbata, 09.09 in portul din Hamburg au ancorat noua vapoare de croaziera si focul de artificii a marcat iesirea din port!

Feeric! Incredibil de frumos! Parerea mea ☺...

Iar acesta este cumnatul meu, nu sâmbata seara, ci cândva într-un concediu -prezint fotografia  doar ca sa stiti ca fotografiile din port nu sunt facute cu un telefon mobil☺

Un start bun în saptamâna calendaristica 37! (Mai sunt  doar 15 saptamâni pâna la Revelion!) ☺

Oglindiri - Reflexii în oglinda S36/23

Astazi la cofetaria firmei, am descoperit câteva oglindiri simpatice :-) 

Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la "Reflexii în oglinda" - o rubrica initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

S.O.S. a disparut LUIZA

Ieri seara am comentat pe blogul ei, astazi... blogul este sters, nu mai exista... Stie cineva ce s-a întâmplat cu Luiza?! Imi fac griji... A jignit-o cineva cu ceva? Ce s-a intâmplat?!? LUIZA, daca citesti acest mesaj, te rog, revino aici, între prieteni ♥

Excursie la Lacul Regelui - Miercurea fara cuvinte S36/23

 

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Legenda Lacului Regelui

Am petrecut ultima sâmbata din august pe malul lacului Königssee (Lacul regelui), un lac bavarez -unul dintre cele mai frumoase din Germania. Așezarea pitorească a lacului înconjurată de munți înalți este impresionanta! 

Albastrul turcoaz al apei este când foarte verde, când foarte albastru, influentat de razele soarelui. Si de soare am avut parte din plin, sâmbata a fost o zi superba, cu cer albastru si perfect senin. 

Königssee este cel mai adânc lac din Germania. Apa cristalină este mărginită din toate părțile de munți falnici. Departe de drumuri și autostrăzi, aerul este plin de o liniște mistică. Stâncile abrupte care înconjoară lacul fac imposibile drumurile sau traseele de drumeții. 

O legenda spune ca "în vremuri imemoriale, a trăit și a domnit peste aceste meleaguri un rege aspru și sălbatic al cărui nume era Watzmann. Era un om înspamântator! Dragostea și mila omenească îi erau străine, doar vânătoarea îi era desfătare. Oamenii tremurau în fata lui! Pamântul duduia când cutreiera padurile, însotit de sotia sa, la fel de cruda si aspra. Aveau sapte copii, crescuti sa creada ca orice le este permis! Vânătoarea sălbatică a familiei regale a distrus fauna si flora, punând în pericol existanta celor câtorva fermieri care mai îndrazneau sa-si duca zilele în zona respectiva. Îndelunga a fost răbdarea lui Dumnezeu în fata acestor cruzimi. Pâna într-o zi când, se zice ca haita câinilor de vânatoare, hraniti cu sânge de vânat, a atacat o pastorita ce statea întinsa pe pajiste, cu copilasul la sân. Regele si familia lui au privit macelul fara sa intervina, rânjind de placere, în timp ce copilul si mama au fost sfâsiati de fiare. Ciobanul a luptat cu câinii regelui fara succes si înainte de a-si da sufletul, a ridicat mâinile spre cer si l-a blestemat pe tiran. În acel moment s-a ridicat un vuiet lung si din înaltimi, a traznit si a tunat puternic. Câinii regelui, ca vrajiti, au sarit pe copii si pe sotia regelui, apoi au zdrentuit si gâtul regelui dupa care, s-au aruncat în prapastie. Trupurile regale s-au transformat pe loc în stânci, Regele Watzmann, un vârf urias, acoperit de gheata. Lângă el, un bloc mare de piatra, colturos, lipsit de vegetatie și în jurul lor, alte șapte vârfuri - copiii lor. La poalele muntelui se odihnesc bazinele a două lacuri în care s-a scurs cândva sângele acestor tirani. Lacul mare se numește - Königssee, iar apele în care s-au aruncat câinii, se numește Hundstod (moartea câinelui). De atunci, plaiurile acestea sunt ferite de toate relele si frumusetea domneste în fiecare coltisor."

Si într-adevar, vârfurile masivului sunt denumite pâna în zilele noastre exact ca în legenda: Regele Watzmann, are o înaltime de 2713 metri si este cel mai înalt vârf din Germania dupa Zugspitze (2962 m). Mai în dreapta, Micul Wartzmann / Kleiner Watzmann sau Watzmannfrau / Nevasta lu'Wartzmann, cu înaltimea de 2307 m. Iar între aceste vârfuri, alte sapte vârfușoare: Recka, Henning, Rimiger, Eilbert, Gerold, Sindel, Hartwig si Otloh, așa-numitii Copiii-Watzmann.

Înscriu postarea la rubrica "Citate" - tabel de înscriere la Suzana

Candlelight

Concertul s-a numit " Candlelight" si eu am luat bilete cu doua luni înainte, pentru mine si cele doua fete ale mele. În orasul nostru, oferta a fost larga, de la clasic la modern, muzica pentru toate gusturile - pop, rock,clasic sau jazz - diferite tipuri de concerte la lumina lumânărilor. 

Fetele au avut voie sa aleaga si au decis "Ed Sheeran". Am stabilit totul telefonic, ziua si ora, am facut rezervarile apoi fiecare s-a cufundat în rutina ei zilnica... Doua zile înainte de eveniment, ma suna Raluca si ma întreaba "Mama, ai cumva informatii despre câte feluri de mâncare vor fi?" He?! În prima faza nu am stiut unde sa încadrez întrebarea.... asa ca fiica-mea a continuat "... poimânie, la Candlelight dinner" ☺☺☺ M-a bufnit râsul, am zis "Stai un pic, care dinner?! Este concert candlelight" Zice ea "Cum concert?!" Eu i-am amintit "Nu ati ales voi Ed Sheeran?!". La care Raluca a spus "Eu mi-am închipuit ca este candlelight dinner cu muzica de atmosfera, Ed Sheeran" ☺☺☺ Am râs cu lacrimi! Când am povestit cu cealalta fiica, Adela a hotarât sa îi îndeplineasca dorinta mezinei si sa ne întâlnim înainte de concert la ea acasa pentru "dinner" la lumina lumânarilor ☺☺☺Noi toate trei am lucrat vineri pâna la orele 16. 

Dupa ce ne-am pus la "4 ace", ne-am întâlnit la Adela acasa. A pus "faierul" sa faca de mâncare ☺ adica aparatul "air fryer" (friteuza cu aer fierbinte) si ne-a servit pulpe de pui cu cartofi pai si salata de gogosari copti (mi-a lipsit mujdeiul, dar urma sa mergem la concert, nu-i asa?!). Am baut suc de coacaze negre si câte o cafeluta apoi ne-am reîmprospatat rujul si am plecat la "Kulturhof des Gaswerks" (= parcul cultural al fabricii de gaz). În urma cu mai bine de 12 ani am locuit în apropiere si pe vremea aceea cunosteam zona foarte bine. Turnul de Gaz este una din constructiile cele mai inalte ale Augsburgului si turnul scos din functiune de peste 20 de ani, este în prezent folosit ca locatie pentru expozitii sau concerte. Cladirile anexe sunt cladiri istorice, protejate si intrate în patrimoniul cultural si spre marea mea bucurie, de curând renovate, având un aspect foarte placut! Nu arata a uzina ci mai degraba a vila eleganta cu anexe pe masura. Gradina pentru spectacolele in aer liber are deci parte de un decor natural deosebit. In plus, pentru a rezolva problema parcarii autoturismelor celor veniti la spectacole, a fost construita o parcare cu 7 etaje. Complexul (cuprinde o sala de teatru, restaurant, bar si numeroase sali pentru expozitii, pentru seri de dans sau concerte) se distinge acum printr-o perfecta armonie a formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor noi si vechi, printr-o sobrietate plină de gust. 

De la parcare si pâna în gradina, drumul a fost marcat de o parte si cealalta cu lumânari. La intrare, tineri zâmbitori, îmbracati alb-negru elegant, ne-au condus pe fiecare în parte la locul rezervat. Cred ca a fost o grupa mare de studenti sau elevi care practică un job de vacanta. 

Un balcon de proportii împodobit cu lumânari a reprezentat scena, astfel încat fiecare spectator a avut vedere perfecta spre artisti. Seara s-a lasat tiptil si luminile lumânarilor au aparut din ce în ce mai puternice. Cand spectacolul a încept, totul a stralucit romantic... Ne-am lasat purtati pe aripile muzicii, plutind parca peste lumina, spre lumina, relaxându-ne si visând... O experienta cu adevarat extraordinara.

Cvartetul de coarde BPM (beats per Munich), un ansamblu international foarmat din femei, a fost acompaniate de un percutionist care a punctat acordurile corzilor, uneori accentuat, alteori doar mângâiat. Doua viori, o violă, un violoncel si tobe acustice - o ora si jumatate de muzica pop transpusa clasic... MINUNAT! 

Bineînteles ca nu au lipsit din repertoriu îndragitele melodii: Photograph,Bad Habits, Afterglow, Galway Girl, Happier, Thinking Out Loud, Castle On The Hill, Love Yourself, Perfect, I Don't Care, Shivers sau The Joker and the Queen. Lumina lumânărilor a oferit acestui concert o notă cu totul si cu totul specială.

Ma simt fugarita si cumva defazata!

De când s-a întâmplat dezastrul la noi în cartier, am mereu senzatia ca lista cu lucrurile-de-terminat nu are sfârsit, ca am uitat sa fac ceva, ca ziua nu mai are 24 de ore ci doar 15... Adorm greu si dorm agitat, ma trezesc obosita si întreaga zi am impresia ca am prea multe de facut sau ca încep mai multe lucruri simultan si alerg în zig-zag sa le finalizez... 

Oricât încerc sa ma relaxez, nu pot, pentru ca "nu imi permit"! Si sunt constienta ca daca as putea sa pun frâna si sa micsorez viteza, as reusi mult mai bine sa-mi menajez timpul! Dar cumva a disparut frâna! Alerg si alerg... Nu în cerc, macar atâta este bine - ca nu am ameteli! 

Sâmbata trecuta nu am facut absolut nimic... am fost în stare de soc! Duminica am început sa scriem raporturile pentru societatile de asigurare. O gramada de timp, pâna atasezi si fotografii si alte dovezi! Avem trei categorii de asigurari: pentru cladire, pentru gradina si pentru masina... 

Spre exemplu, masina lui Helmut nu mai poate fi folosita pe timp de ploaie, pentru ca suportul stergatorului de parpriz a fost lovit de grindina si s-a rupt, iar carcasa oglinzii laterale dreapta a zburat undeva... habar nu avem unde! Pentru ca toate lițele ce transmit comenzile de reglare sunt neprotejate, am îmbracat provizoriu oglinda într-o punga de plastic, pâna când asigurarea va face expertiza masinii. Expertiza va avea loc pe 4 septembrie! ☺☺☺ Am scris cererea duminica, pe 27 august si luni dimineata Helmut a fost sunat de expertul care i-a comunicat ca pe 4 septembrie vine sa vada masina ☺☺☺ Helmut s-a minunat si a multumit, nedumirindu-se ca se rezolva asa rapid, cum se face ca are asa noroc, pentru ca abia ce a trimis cererea?!? Hahaha, reactia acestui expert este de fapt la cererea din 6 mai a.c. (am si uitat!) când masina noastra a fost deasemenea avariata (dar foarte usor) de grindina ☺☺☺ Daca atunci repararea ar fi fost posibila, acum caroseria este buna doar de fier-vechi! Parerea mea, dar... asteptam expertiza!

Luni mi-am luat o zi de concediu, pentru ca nu am fost gata cu scrisorile. Viata noastra s-a derulat mai departe, fara sa tina seama ca suntem în defazaj!...

Fratele lui Helmut si sotia lui si-au anuntat vizita pentru luni (31 august), cu cel puti o saptamâna înainte. Helmut însa a trebuit sa plece la ora 11 cu Leo la frizer, iar noi urma sa primim musafiri... Cine ne cunoaste sau cine a fost macar o data la noi, stie ca suntem gazde exemplare. Nu doar cazarea este cât se poate de buna ci si mâncarea este delicioasa! Hmmm... nu si acum! Nu mi s-a întâmplat niciodata sa fiu surprinsa de musafiri (musafiri anuntati!) cu aspiratorul în mâna! Intotdeauna am reusit sa fie casa picobello, asternuturi si prosoape proaspete, masa pusa, noi dusati si parfumati... De data aceasta, eu transpirata, ciufulita - as mai fi avut un sfert de ora de aspirat si stres praful... Tja, am fost prinsa în flagrant! ☺ Dar asta nu a fost suficient! Helmut a ajuns acasa abia pe la ora 16 si masa- principala, pe care el ar fi pregatit-o - el este MasterChef-ul la noi în casa, s-a amânat din cauza povestilor, pâna când... am sunat la un restaurant italian si am comandat pizza! Wow, asa ceva nu ni s-a mai întâmplat niciodata! In frigider erau cumparate special: filet de salau, fasole pastai si cartofi pentru piure!

Jürgen si Annette nu au ramas decât pâna a doua zi, erau de fapt în drum spre casa (în nordul Germaniei), dupa un concediu petrecut în Austria. 

Eu de marti am reînceput serviciul (40 de ore pe saptamâna, nu mai mult, dar nici mai putin!)... Dupa-amiezile am tot maturat si  reparat câte ceva prin curte... 

Cartierul este momentan îngropat în deşeuri biologice/ gunoi de gradina! Vin oameni din alte cartiere sa vada cu proprii ochi, ca altfel nimeni nu poate sa îsi imagineze ce prapad a fost aici la noi în cartier! Gunoiul înca nu a fost ridicat, am sperat ca primaria poate sa porneasca o actiune speciala, având în vedere catastrofa prin care am trecut, însa nu... Mâine este zi normala pentru ridicarea lazilor maro - cele bio. O sa dispara urmele furtunii si, de luni încolo sper sa reintram în normal...

Chiar si vremea si-a revenit... Dupa ce saptamâna trecuta a plouat si temperaturile au coborât brusc la 13-14 grade (la orele amiezii), ieri si azi au fost 27 grade si se pare ca vremea va ramâne frumoasa în continuare. 

Va doresc o duminica seara placuta si un start bun în noua saptamâna!

PS: Eu, aici pe blog, am ramas restanta cu povestea plimbarii în parc, povestile concediului din Alsacia, excursia la Königssee si cu impresiile de la spectacolul "Candlelight"...