Candelabre parfumate

Sub candelabre de castan, 

muguri tresar în prag de zori, 

sâmburii verzi, lumini în ram,

își țes povești de dulce-n flori.

Autoportret (Reflexii în oglinda S15/23)

A stat fara sa aiba pic de inspiratie, mai mult de trei saptamâni în fata pânzei gri, gri-gri, pâna când aceasta a-mprumutat de la vânt o nuanta de gri-ncâlcit. A chiar plâns câteva zile pentru ca muzele se incapatanau sa o viziteze…

Dintr-o data, joi la amiaza a pus mâna pe pensula, a luat cele mai luminoase nuante de albastru si a pictat cerul. L-a înfrumusetat cu norisori albi, veseli, bucălați apoi s-a ocupat de partea de jos a tabloului. A amestecat verde crud, cu verde adânc si a trasat linii peste care a punctat flori în culori stridente, albastru, rosu, mov, oranj – au aparut anemonele, ranunculus, zambilele... Imediat dupa, a pus un strop mai mult de caldura-n culori si au aparut panselutele, narcisele si lalelele. Ici-colo a înaltat verdele din iarba sub forma de arbusti - unora le-a pictat doar frunzuliţe delicate, în verde fraged, altora le-a smălțuit puncte rosii-sângerii si i-a botezat gutui-japonezi.

I s-a nazarit ca partea de jos e prea încarcata, asa ca a zgâriat cerul azuriu cu crengute de magnoliu roz-bombon, cires salbatic în roz-antic si pruni albi, cu voaluri ca de mirese. Batrânilor castani le-a rasucit boboci bombati si luciosi în vârful crengilor ciolanoase. De undeva de sus, dintr-un colt de tablou a îndreptat o pala de raze spre bobocii dodoloţi si i-a lasat sa ţâşnieasca-ntr-un miracol de frunzulite ciufulite, suave. 

A pus un picur de albastru sub linia de orizont si dupa chipul si asemanarea cerului, a dat viata unui lac. Acum ratele vâslesc molcome dâre pe oglinda lui si din trestii mladioase pun cerului sprâncene. 

Șiroaie de albine țâșnesc spre lumina ca mierea, avide de viața, nebune dupa tinerete si nemuriere. Aerul rotund si-nmiresmat se-nalţa-n tril de mierla si pe alee, doar pentru echilibru, a adaugat doua umbre humanoide si un catel pufos, alb-gri-cafeniu. Cu o penultima miscare de penel, a eliberat puful papadiilor si a prorocit fiecareia sa înalte-un vis. Armonia a fost zamislita… 

S-a dat doi pasi în spate, si-a privit multumita capodopera si-n timp ce curata pensula de ultima nuanta, a soptit: “Da, asta-s eu!”. A semnat în coltul stâng, jos: Primavara’23.

Cu ani în urma, pe vremea când blogosfera era o retea sociala puternica si bloggerii erau activi, SoriN a lansat o rubrica simpatica intitulata "Reflexii în oglinda", pe care m-am hotarât sa o redeschid. Ultima rubrica gazduita de el a fost pe data de 19 mai 2017. Recomandarea suna asa: Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (poate fi si cea retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Melanj tomnatic - Miercurea fara cuvinte 43/2019

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

In parc - Miercurea fara cuvinte 42/2019

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

Ciorchini

Flori de castani într-o zi de joi

Pentru toti participantii la "Miercurea fara Cuvinte" -´saptamâna 18, dar mai ales pentru Rux Copilarim, cea care reuseste saptamâna de saptamâna sa se înscrie prima în tabel - flori de castan, flori de început de mai. Cu drag pentru: Diana, Lumea lui Alexandru, MfC, Gigi Țepuș, prietena-japoneza, Matilda, Cristi, GhitaB, Nima, E LENA, Laura C., Maria, Poteci de dor, AlexB, Suzana, Pandhoraa, Silvia si Zina.
PS: Un alt Aprilie în imagini - mozaic trimis de prietena noastra fara blog, Gina.

Castane fierbinti

Advent fara castanele coapte ar fi ca Seara de Ajun fara colinda sau ca un Craciun fara brad-împodobit.

Aroma castanelor usor prajite în cuptoarele speciale din târgurile de Advent, seamana cumva cu parfumul cojii crocante de pânie tocmai scoasa din vatra, amestecat cu mireasma de cartofi pârjoliti în coaja pe foc cu lemne. Hmmm si gustul lor este divin!
În plus, o punga cu maroni încalzeste mâinile pe timpul plimbarilor lungi printre casutele din târg ☺

În prag de Craciun, prin Augsburg

24.12.2015 - cu Silvia si Virgil 
Christkindlmarkt - târgul de Advent, înainte de închidere



Domul din Augsburg


Casa Mozart, Annastraße si o pauza de vin fiert la "Anno 1578" - Kaffeehaus în Fuggerplatz

München - Christkindlmarkt 2015

23.12.2015 - cu Silvia, Virgil si Helmut


O lunga plimbare în centrul Münchenului, între Viktualienmarkt si Karlstor, cu oprire în piata Marienplatz (unde am admirat târgul de Advent - Christkindlmarkt si din turnul Primariei Noi) si vizitarea Muzeului German al Vânatorii si Pescuitului - cea mai mare expozitie de gen din lume.

Lumina

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

Sub cerul albastru

.

Castanii - Demostene Botez
din volumul "Floarea pământului", 1920

.

Pe sub castani cu frunza mare eu mi-am purtat ades tristeţea

Când părăsită sta de vorbă cu sine însăşi tinereţea,

Şi mişcătoarea lor cupolă deasupra-şi clătina verdeaţa,

Părea că-n jurul meu prin ramuri în mii de palme bate viaţa;

Iar câteodată crengi uscate păreau cădelniţând un mort.

Pe sub castani cu frunza mare şi azi tristeţea mea mi-o port.

În după-amiezi de primăvară subt umbra lor răcoritoare,

Pândeam speranţa cum se joacă în jucăuşi bănuţi de soare,

Şi mă-ncercam a lor comoară s-o prind în suflet şi s-o strâng,

Să port în mine-un strop de soare când va fi iarăşi ca să plâng.

Pe subt tunele mari de umbră ce-ntind castanii visători,

În urma ta pe-aceeaşi stradă am rătăcit de-atâtea ori;

Din urmă am privit adesea ritmarea rochiei pe drum,

Un clopot mişcător de linii, de armonie şi parfum.

Ca să mai văd încă o dată seninul clarei tale frunţi,

Am rătăcit atâta vreme pe urma paşilor mărunţi,

Şi-n noaptea asta şoptitoare de primăvară şi de lună,

Când întunericul din juru-mi în suflet parcă mi s-adună,

Eu umblu părăsit şi singur subt măşti de aştri ce scânteie,

Pe unde ai trecut tu astăzi, pe unde-i calea mea lactee.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
PINGBACK participantilor la MfC20 / 2013: Petro, Ina, Claudia, Alina, Cupcake, Melly, BlindLove, Axlandra,Irina, nima,Angela, Leovi , Cristi, CarmenElena, AlexandraAli, ClaudiuConstantin, blueroses, addicted, RobertN, Foto-de-inginer, dor, Ana, BiaBialog, Silving, MicaelaGh, RollingIdea, oana, OFZ, Vania,florentin,AndreeaG, ELENA,JustWords, FataNesabuita, anastasia, kristi, Augensprache, Vulturesti, Porumbei, OrașulVăzutDeSus, NinuNinulesc, JurnalDeSotie, AgendaUtila, AndreeaB, Iulisa, Slowaholic, Calaraseanu.ro, LiviuBimbea, Leovi, SoriN, tib, Tiberiu, geanina, fosile, pandhor, Floarea, Alexandru, Rux, Minnie, TudorEnea, tu1074, STELIANA si Marco Polo.

Seara sau dimineața...

... îmi place sa mănânc pâine tost și miere. Savurez momentul încă în timp ce pragătesc pâinea.
Mirosul specific de prăjeală mă avertizează că în secunda urmatoare aparatul va arunca feliile gemene și țac! doar ce-am gândit, că s-a și întâmplat. Ung feliile crocante cu un strat subtire de Becel, apoi deschid capacul borcanului cu miere și inspir aroma florilor ce razbate din miracolul de culoarea chihlimbarului întunecat. Hmmm... parcă e miez de primavară și tocmai au înflorit castanii. Parfumul intens, dulce-amărui și usor înțepator îmi aminteste de soare, de verdele crud, de cerul albastru. Mă joc cu lingurita, facând diverse modele cu firul subțire de miere ce curge lent pe felia de pâine. Privesc cum soarele și florile imaginate își schimbă forma, unindu-se cu repeziciune. În final obțin doar o pată, un contur ciudat și-mi amintesc ca am citit undeva că o albinuță trebuie sa facă 60000 de zboruri pentru a reuși să producă un kilogram de miere! Si-n timp ce mușc cu nesaț din prima felie, mulțumesc în gând acestui soi harnic din familia himenopterelor.