În traditia populara româneasca, lunile anului sunt considerate a fi "cei 12 fii ai Anului". Fiecare luna sugera prin numele ei, fie o activitate din viata oamenilor, fie amintea de un anumit obicei.
Cel mai mare dintre fiii Anului,
Ianuarie sau ''
Gerar'' era cunoscut în trecut si sub denumirea de ''
Genarie'', ''
Ghenarie'' sau ''
Calindariu''. Este luna în care se dadeau petreceri de începerea Noului An si în care se vedea cum va fi vremea în perioada urmatoare: daca în ianuarie nu e timp geros, atunci tot asa va fi vremea în martie si aprilie. Daca însa este frig, cu siguranta în februarie va ninge.
Februarie, ''
Faurar'' sau ''
luna lupilor'' era considerata a fi o luna deosebit de nemiloasa, venind cu geruri si viscole mari. În traditia populara se spune ca în februarie doua saptamani îngheata tot, iar in urmatoarele doua se dezgheata. Denumirea populara ''
Faurar'', sugera începutul pregatirilor pentru muncile agricole.
În luna
martie (''
Mart'') începe primavara, vremea se încalzeste treptat. Legendele spun ca Mart a luat cate o zi din fiecare celelalte luni pentru a-si depasi fratii, de aceea nici o zi nu seamana cu cealalta. Acum încep zilele Babelor (zilele Martei sau ale Dochiei), traditie îmbogatita de o multime de povesti ce ilustreaza lupta dintre iarna si primavara, dintre întuneric si lumina. Martie mai este denumit si ''
Germanar'' (''
Incoltitorul''), natura începand sa prinda viata si culoare.
Aprilie (''
Prier'') este o continuare a zilelor babelor Marta si Dochia. Denumirea de ''prier'' se datoreaza faptului ca se considera ca aceasta perioada din an este una foarte prielnica. Cu toate acestea, vremea este instabila. Datorita zilelor friguroase si cu vânt uscat luna aprilie mai purta si denumirea de ''
Traista-n bat''.
Mai -''
Florar'' sau ''
Frunzar'', este luna ierburilor. Acum se considera ca Raiul coboara pe Pamânt, pajistile sunt verzi si pline de flori multicolore, iar frunzisul padurilor si livezilor tresare sub adierea vântului.
Iunie este luna cireselor drept pentru care în popor era cunoscuta sub denumirea de ''
Ciresar'' sau ''
Ciresel''.
Iulie, luna lui ''
Cuptor'', este în traditia populara perechea lui ''
Faurar''. Asta pentru ca vorbele din popor spun ca, pe cat de frig e în vremea lui ''Faurar'', pe atat de cald va fi în luna lui cuptor.
August, este ''
Gustar'' sau ''
Secelar'', una din lunile ce abunda în legume, fructe si recolte de tot soiul.
Septembrie este ''
Rapciune''- luna ce deschide usa toamnei, cu vreme schimbatoare. Totodata este si luna vinului - ''
Vinitel'', acum strangadu-se rodul viilor. Dat fiind ca acum începe un nou anotimp, traditiile populare fac iarasi legatura între luni si vreme. Astfel, daca de ''
Rapciune'' e cald, atunci luna urmatoare, ''
Brumarel'' timpul va fi rece si cu multa umezeala. Daca tuna în septembrie, e semn de multa zapada în ''
Faurar''. Daca în septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi lunga si frumoasa. Daca rândunelele se duc repede, atunci e semn ca si iarna e aproape.
Lunile
octombrie (''
Brumarel'') si
noiembrie (''
Brumar'') nu aduc evenimente si traditii deosebite. Ele sunt însa cele care prevestesc ca iarna bate la usa. Acum cade bruma, apare promoroaca. Daca vântul bate cu putere, înseamna ca iarna ce vine va fi blanda. Daca în aceste luni va ploua marunt, atunci iarna va fi grea.
Decembrie (''
Undrea'' sau ''
Ningau'') este una din cele mai bogate luni ale anului în sarbatori crestinesti, cântece si voie buna. Deschizatoare de anotimp dar închizatoare de an, aceasta luna e foarte bogata în prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei praznuit în ultima zi din noiembrie si sarbatoare ce deschide luna cadourilor, se pun la încoltit în vase, boabe de grâu pentru a vedea cât de bogat va fi anul care vine. Pe de alta parte, daca în ''
Undrea'' e ger, atunci anul va fi manos, daca e zapada, atunci va ploua în timpul lui ''Ciresar''.
(text Robby Bubble, fotografii Très Riches Heures)
