duminică, 24 iunie 2018

Zile de plaja / Piombino


Iubesc vacantele la mare. Nu stiu daca mi-ar fi placut sa locuiesc undeva pe malul marii, dar stiu ca fara sa vad marea macar o data pe an, mi-ar lipsi ceva, nu as mai avea liniste spirituala, nu as mai fi în balans. De când ma stiu, în fiecare vara am petrecut macar o saptamâna la mare.
Pe timpul comunismului, nu cunosteam alta mare decat Marea Neagra. Copil mic, am fost cu parintii, pe vremea când am fost eleva, am mers în tabere- la Navodari, Mamaia sau Eforie. Ca studenta la Costinesti, apoi ca familisti - cu copiii, luam bilete prin sindicat unde se nimerea: Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Eforie... niciodata Neptun - ca statiunea era pe-atunci doar pentru straini! Cât priveam cu jind cele trei hoteluri ridicate direct pe plaja - Panoramic, Amfiteatru si Belvedere! Pe vremea aceea mi se pareau un lux pe care nu voi putea sa-l simt niciodata... Acum îmi vine sa râd (sau sa pâng?!) ca mi-am împlinit visul si am petrecut o vacanta în Hotel Amfiteatru (am scris aici si aici). Pot sa ma laud ca am prins si vremurile bune ale Hotelului Neptun din Neptun! În verile anilor 1999 si 2000, acest hotel era înca unul din cele mai luxoase si daca nu ma însel, era singurul care avea piscina cu apa de mare. Tja... în anul 2007 era deja închis si lasat în paragina. Am petrecut concediul în acel an la H.Cocor (din Neptun).
Din 2012 nu am mai fost deloc pe litoralul românesc si probabil nici nu o sa mai merg... nu mai are nimic care sa ma atraga! Nici macar nostalgia nu mai are suficienta putere...
Din 2001 am vazut si alte litoraluri: Marea Nordului si Marea Baltică, Marea Mediterana - Marea Egee, Marea Liguriană, Marea Adriatica, Marea Tireniană, Marea Cretei, Marea Libiei, Marea Mânecii, apoi Oceanul Atlantic si Marea Roșie...
Ador aerul umed cu gust sarat-amarui si iz de alge. Ador si vuietul marii. Întotdeauna mi-am dorit sa aud doar valurile spargându-se de tarm, fara muzica din difuzoare sau voci murmurând în jurul meu. Sa fie plaja doar a mea... Dar unde sa gasesc asa ceva?!  În general, acolo unde e frumos, vor toti sa fie!
Ei, anul acesta am reusit sa traiesc aceasta liniste mult jinduita, în Piombino, pe "plaja din golful cu roci", cum am botezat-o noi. La doar zece minute de mers pe jos de la frumoasa noastra casa de vacanta. Plaja e îngusta si la reflux aproape ca-si dubleaza latimea. Lungimea plajei este data de peretele de stânca din stânga si platforma înalta a plajei artificiale a Hotelului Esperia, în partea dreapta. Norocul nostru a fost ca acest hotel, efectua operatii de renovare si nu avea clienti aproape deloc. Liniste deplina! Barul era deschis - asta a fost pentru noi important, pentru ca am putut servi din când în când câte o cafea, Cola, Limo sau bere.













Pe limba îngusta de plaja nu a fost loc decât pentru maxim 10 persoane. Noi, pentru ca suntem matinali, am ajuns mereu primii si am ales locul care ne-a placut. Cei care au venit dupa noi - doar bastinasi - au venit în general dupa ora zece si au plecat la orele amiezii. Seria a doua a venit pe la ora 15. Pe niciunii nu i-a deranjat Leo, care a fost liber (nu a fost legat în lesa). Noi am ramas deobicei pâna dupa-amiaza târziu.
Am montat cortul - scoica la baza peretelui de stânca, pentru a avea umbra si cu scaunele de plaja ne-am mutat unde ne-a picat mai bine. Eu spre exemplu mi-am pus de cele mai multe ori scaunul direct în apa, în asa fel încât valurile sa nu-mi treaca mai sus de jumatatea gambei.
Am stat ore în sir privind orizontul, ascultând valurile si pescarusii... Am înotat (intrarea în mare printre pietre nu este deloc anevoioasa când ai slapi de baie), am rasfoit reviste de moda, am dormit la ora amiezii în cort, ne-am jucat, am construit Stone-Balance, ne-am relaxat total.,,
Între doua zile de plaja am facut câte o zi de excursii, asa încât sa luam soarele doar în portii mici, pe piele ☺
În cele doua saptamâni de vacanta, doar de doua ori am fost pe plaja speciala pentru catei, restul zilelor am preferat acest golf pierdut de lume si totusi... în mijlocul orasului :-)

De Sânziene

sâmbătă, 23 iunie 2018

Concediu în Toscana - Program Review

S/ 9.06 - drum spre Piombino cu pauza în Verona (*1*, *2*, *3*; *4*,*5*; *6*)
D/ 10.06 - Piombino, tur în centrul istoric (*1*; *2*;*3*; *4*)
L/ 11.06 - Excursie pe Insula Elba (*1*; *2*; *3*; *4*)
M/ 12.06 - Zi de plaja, in golful cu roci
M/ 13.06 - Pe urmele Etruscilor - Populonia si Baratti
J/ 14.06 - Plimbare în Massa Marittima si San Galgano
V/ 15.06 - Zi de plaja, în golful cu roci
S/ 16.06 - Plimbare în Suvereto, Motesudaio Marittima si Pisa
D/ 17.06 - Plimbare în Campiglia Marittima
L/ 18.06 - cu Leo la doctor; plaja la Dogs beach
M/ 19.06 - zi de plaja, în golful cu roci
M/ 20.06 - Plimbare în Siena si Arezzo
J/ 21.06 - zi de plaja Dogs beach, plimbare de ramas-bun în Piombino
V/ 22.06 - drum spre casa cu pauza la Laggo di Garda

vineri, 22 iunie 2018

Provocarea muzicala (5)

Melodia "Endless Love" (1984) interpretata în duet de Diana Ross si Lionel Richie a fost compusa si înregistrata pentru coloana sonora a filmului cu acelasi nume, regizat de Franco Zeffirelli (dupa romanul omonim scris de Scott Spencer) si avându-i în rolurile principale pe Brooke Shields si Martin Hewitt.
Consider ca este una din cele mai emotionante melodii de dragoste, o interpretare calda in perfecta armonie a vocilor si instrumentelor. Melodia a fost ulterior intrepretata de diverse duete sau interpreti solo, unele chiar dobândind succes mare, pentru mine îna varianta originala este singura perfecta. Si o asociez permanent figurilor delicate ale celor doi adolescenti îndragostiti, jucati briliant de Brooke si Marin, pe când Brooke avea doar 16 ani (în paranteza, sunt de aceeasi vârsta cu Brooke si la vremea aparitiei filmului si eu traiam sentimentul primei iubiri ☺).
Cu toate ca filmul a avut succes la public, criticii au nominalizat pelicula la Goldene Himbeere, în sase categorii (pentru Franco Zeffirelli, Brooke Shields, Martin Hewitt, Shirley Knight und Judith Rascoe)!. Deasemenea, melodia compusa de Lionel Richie a fost nominlizata la Oscar si Golden Globe, dar nu a câstigat decât premiile "American Society of Composers", "Authors and Publishers Film and Television Music Award" si "American Movie Award".
Melodia Endless Love a ocupat locul întâi pe lista Chart Billboard Hot 100.
În anul 2004, filul Endless Love a fost remaked, avându-i ca protagonisti pe Alex Pettyfer si Gabriella Wilde, sub îndrumarea regizoarei Shana Feste.
Alte interpretari de succes ale melodiei "Endless love": Luther Vandross & Mariah Carey, Whitney Houston si ftratele ei Gary Houston, Lionel Richie si Shania Twain, Giorgia - Domenica

Va învit asa ca în fiecare vineri, sa facem împreuna o selectie a celor mai frumoase videoclipuri pentru melodii. În fiecare vineri:☺ Friendship Friday ☺ Create With Joy ☺ Un weekend minunat tuturor!

miercuri, 20 iunie 2018

Miercurea fara cuvinte (s.25) - Ochelarii de soare


Va reamintesc ca singura regula la "Miercurea fara cuvinte" este ca postarea pe care o înscrieti în tabel sa nu contina text scris. În rest este orice permis :-) Happy WW! ☺
PS: Temele saptamânilor urmatoare sunt aici "MfC2018"

marți, 19 iunie 2018

Excursie pe Insula Elba (4)

{continuare la "Excursie pe Insula Elba (3)"}
Pe Insula Elba, ca de altfel si pe continent în Toscana, localitatile - majoritatea vechi asezaminte medievale, se gasesc pe vârfuri unui deal. Strada principala ocoleste si urca dealul in spirala - o spirala îngusta, ce traverseaza porti de cetate, de la un nivel la altul. Stradutele secundare, taie strada principala de la un etaj la altul - daca ma pot exprima asa. Aceste strazi secudare sunt in majoritate practic scari. A conduce masina în astfel de orase este un talent, pe care doar localnicii îl poseda ☺ Pentru turisti, cea mai buna idee este sa-si abandoneze masina undeva într-o parcare si sa o ia pe jos, prin labirintul de strazi, sa descopere frumusetile orasului. Mult talent trebuie sa aiba si turistii, talent de orientare... altfel risca sa nu-si mai gaseasca masina! În general, aceste orase medievale, au casele netencuite si construite din acelasi material - fie caramida rosie, fie piatra de râu. Astfel încat toate strazile seamana cumva între ele, dar fiecare are un farmec aparte. Peste tot descoperi ceva deosebit de frumos.


Palatul lui Napoleon I se afla în vârful colinei pe care s-a dezvoltat orasul Portoferraio. Drumul spre port este spectaculos si serpuieste pe lânga biserici, ziduri si turnuri de aparare, curti si piatete, care mai de care mai frumos amenajate sa atraga atentia turistilor. Pracic, Portoferraio traieste în cea mai mare parte din turism.
Biserica catolica "Chiesa del Santissimo Sacramento" a fost ridicata în anul 1551. Biserica apartine înca si astazi Frăției Sacramento, fondată în 1566. Exteriorul bisericii este destul de simplu însa are un interior baroc magnific! A fost reconstruită parțial după distrugere în cel de-al doilea război mondial.
Primaria din apropierea portului, are arborat înca si azi, steagul alb, cu diagonala groasa rosie pe care sunt rânduite trei albine aurii. Este steagul pe care l-a comandat Napoleon Bonaparte în drumul sau de exil spre Insula Elba, este steagul care a simbolizat titlul "Principe de Elba".
În Piata Eroilor am facut popas pe terasa unui restaurant. Am baut bere italiana Forst (îmbuteliata în Palermo) si am servit la aperitiv bruschetta, apoi eu am optat pentru piept de pui în sos de lamâie, reteta "Milanese" si Helmut pentru "Spaghetti alla carbonara". Totul a fost delicios ♥

Dupa masa, am trecut Porta al Mare, zidul cu poarta si ceas, datând anul 1549 si ne-am plimbat agale în portul vechi, numit Port Darsena. Orașul vechi înconjoară portul pitoresc ca un amfiteatru. Astazi, acest port gazduieste iahturile si salupele bogatasilor. De-a lungul promenadei "Calata" datând secolului al XVIII-lea, se gasesc numeroase restaurante și magazine. Aici în port, viața pulsează până noaptea târziu. Noi ne-am luat la revedere înainte de lasarea serii si am urcat la bordul ferryboatului cu destinatia Piombino.
Ne vom aminti cu placere de aceasta minunata zi - plina de aventuri, petrecuta pe Insula Elba.



(va urma)

luni, 18 iunie 2018

Excursie pe Insula Elba (3)

[(continuare la "Excursie pe Insula Elba (2)"]
Insula Elba are sol foarte bogat în fier şi cupru, ceea ce a facut ca Portoferraio sa devina înca din timpurile romanilor, principalul port prin care minereurile de fier erau transportate spre continent. De aici si numele capitalei Ferraia, denumire careia mai târziu i-a fost adaugat prefixul Porto (Portoferraio / Portul de Fier).
Înainte ca insula sa devina parte a Imperiului Roman, aceste locuri au fost marcate de-a lungul mileniilor de etrusci, ligurieni și greci.
Fortificațiile care au modelat orașul si care în buna parte sunt conservate pâna în zilele noastre, au fost construite în secolul XVI. Familia de Medici a contribuit mult la dezvoltarea culturala si arhitectonica a orasului. Însa popularitatea insulei cea mai mare a conferit-o exilul lui Napoléon Bonaparte. Deși a stat relativ puțin - doar 10 luni, prezența lui Napoleon I a marcat definitiv viața insulei. Împaratul a locuit în Portoferraio, în Palazzina dei Mulini - resedinta de iarna si în Villa di San Martino - resedinta de vara.
Noi am vizitat resedinta de iarna, în plina vara, la 32 grade la umbra☺ Pentru ca Leo nu a avut voie în muzeu, am asteptat pe rând (când eu, când Helmut) în curte, la umbra unui copac, înconjurati de flori salbatice si zumzet de albine. Palatul nu contine exponate prea multe si vizitarea se face fara ghid.












(va continua)