Se afișează postările cu eticheta oua. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta oua. Afișați toate postările

luni, 17 iunie 2019

Pentru zilele de vara - Idee pentru micul dejun

De obicei, în timpul saptamânii nu pot sa manânc nimic dimineata. Beau o cafeluta si plec la serviciu. Ca este sau nu sanatos… nu poate nimeni sa spuna exact. Cert este ca fac asta de peste 30 de ani si… cioc-cioc-cioc, bat în lemn ☺ sunt bine, multumesc!
La sfârsit de saptamâna însa se schimba situatia. Dorm un pic mai mult decât în zilele lucratoare si ador sa iau micul dejun în pat. Exceceptie fac zilele de vara, când servesc micul dejun în curte, pe balansoar. Savurez prospetimea diminetilor, când razele de soare mângaie (nu musca, asa cum o fac la orele amiezii) si celebrez începutul de zi cu um mic dejun complex dar usor de pregatit.

Tai doua-trei felii de pâine integrală de grâu, le ung generos cu brânza proaspata din lapte de vaca si pun peste, ici-colo, rondele de ridichi rosii. Presar sare, piper si câteva frunzulite de creson si arpagic. Pe o farfurioara, desfac un grapefruit si pregatesc o cescuta cu cafea. Gata! O muscatura-doua din pâinica, o felie de fruct… Hmmm, delicioasa combinatie!

O alta reteta pentru micul-dejun de weekend: doua-trei felii de pâine crocantă integrala, unse cu brânza proaspata din lapte de vaca, peste care pun câteva rondele de ceapă șalotă, felii de ou fiert tare, feliute de rosie si rup cateva bucatele de roast beef (felii subtiri de friptura de carne de vita preparata dupa reteta austriaca - cumparata gata preparata). Presar sare si piper… gata! Este un mic-dejun consistent, care asigura necesarul de calorii si substante nutritive pentru a porni într-o drumetie, spre exemplu ☺

Tot cu felii de pâine crocantă integrala sau de pâine integrala de grâu este si urmatoarea propunere de mic-dejun lejer. Înainte sa ung cu brânza proaspata din lapte de vaca, las cateva picaturi de miere sa se imbibe în felia de pâine, apoi acopar cu brânzica Dintr-un mango bine copt, tai cateva felii si le pun peste brânza. Apoi presar frunzulite de roinița (sau de menta) si câteva fire de Chilli (merge si pulbere de Chilli). Fiecare muscatura este plina de savoare, încercati!

miercuri, 1 mai 2019

Hristos a Înviat! - Miercurea fara cuvinte 18/2019

(inspiratie: Floare de colt)

Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

miercuri, 10 aprilie 2019

Înainte de Paste - Miercurea fara cuvinte 15/2019


Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

joi, 5 aprilie 2018

Joia Mare si membrii Clubului MfC

Este Saptamâna Mare si fiecare este ocupat cu pregatirile pentru sarbatorile pascale. Cu atât mai mult sunt de apreciat aceia care au gasit câteva momente de ragaz si au participat la saptamânala noastra întâlnire "Miercurea fara Cuvinte": FloareaBunica, MfC, prietena-japoneza, Diana, Matilda, Cristi, Nima, Poteci de dor, Lumea lui Alexandru, ELENA, Suzana si Rux Copilarim. Tuturor, gânduri bune si multumiri!
Acum, ca este joi, cu siguranta fiecare este ocupat cu vopsitul oualor. Conform traditiei "în Joia Mare, credincioşii creştini vopsesc ouă pentru Paşte. Una dintre explicaţii vine din tradiţia populară: ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească.
În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.
Iată care este semnificația culorilor de ouă de Paște:
Galben - lumină, fericire
Roșu - iubire divină, speranță
Maro - fericire
Alb - puritate
Portocaliu - rezistență și forță
Verde - creștere
Violet - speranță și adevăr
Albastru - sănătate
Negru - eternitate
Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase.
Iată câteva simboluri şi semnificaţii utilizate:
– linia dreaptă verticală – viaţa
– linia dreaptă orizontală – moartea
– linia dublă dreaptă – eternitatea
– linia cu dreptunghiuri – gândirea şi cunoaşterea
– linia uşor ondulată – apa, purificarea
– spirala – timpul, eternitatea
– dubla spirală – legătura dintre viaţă şi moarte
Ouăle de Paşte pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii." (www.realitatea.net).

duminică, 1 aprilie 2018

Idei pentru decorat masa de Paste

Acum câteva zile, Elena a prezentat într-un articol o idee de decorat masa de Paste. Mi-a placut atât de mult combinatia albastru-verde încât pentru anul acesta am dorit sa realizez ceva asemanator. Singura problema este ca nu am chargers (farfurii de baza /de loc) albastre, am doar argintii (din inox), rosii si portocalii (din sticla). Joi am avut zi libera si... am pierdut-o cautând în orasul chargers blue. Fara succes! Vineri a fost închis peste tot, sâmbata am avut alte probleme administrative, asa ca în dimineata primei zile de Pasti înca nu stiam cum voi decora masa. Pâna la urma am hotarât sa folosesc din ce aveam în dotare, chargers argintii, fata de masa roz pal si serviciul de portelan alb cu buchete de flori de cires.
Întotdeauna calc fata de masa proaspat si o asez imediat pe masa, pentru ca materialul sa nu aiba niciun fel de cuta. Am calcat si servetelele din setul roz si le-am împaturat în stil "lalea" atasând cate un inel de servetel din portelan roz. Am asezat pe chargers doar farfuriile pentru felul doi, farfuriile adânci le-am pus în cuptor la 50°, sa fie calde atunci când servesc supa. Lânga servetel am pus câte o floare de Helleborus, numita si Trandafirul lui Christos (pentru ca înfloreste la Craciun si se trece la scurt timp dupa Paste). Întâmplator, am în curte o tufa cu flori galbene si una cu flori roz.
Am pus tacâmurile din setul de argint, apoi am ales paharele. Pentru ca urma sa servim copane de gâsca [fetelor mele nu le place carnita de mel :-( ], am hotarât ca se asorteaza vin rosu, deci am aranjat pahare de vin rosu si pahare de apa. Pâna aici totul a fost obisnuit. De acum a început "munca de creatie" ☺ Am început sa decorez!
Am plasat în mijlocul mesei un sfeșnic din portelan alb cu lumânare roz-pal (am un sertar în care "colectionez" lumanari decorative în toate culorile si de toate formele☺) în jurul caruia am înfasurat o banta din matase, în culori pastel, festonata cu fir verde metalic. Firul metalic ofera tinuta bantei si eu am pliat-o usor, evantai, pe diagonala mesei. Pentru ca banta parea "golasa" am improvizat, folosinf doua inele decorative cu floricele roz, din acelea ce se pun pe supotrturile de lumânari pentru a împiedica ceara sa curga pe fata de masa. Am "umplut" inelul cu matasea bentiței. Decoratiunea înca tot mai parea saraca!
Mi-am amintit ca am pe undeva un pumn de iepurasi si oua în miniatura, exact în nuante de roz. I-am plasat din loc în loc pe banta. Am "sacrificat" câteva gerbera din buchetul ce trona de câteva zile în sufragerie, am taiat coditele si am folosit doar inflorescenta pentru a da o pata mai clara de culoare mesei. Pe cealalta diagonala am pus doua castronase din portelan alb, fiecare cu câte trei oua încondeiate - bineînteles ca am ales pe cele roz sau în nuante de roz. Mi-a placut mult ca cele doua diagonale decorative au format o cruce pe masa, ceea ce mi s-a parut deosebit de potrivit pentru evenimentul serbat. Pentru ca bratul scurt al crucii mi s-a parut prea scurt, am prelungit, plasând de fiecare parte câte o lumanare decorativa în forma de ou, pe câte o farfurioare de sticla. Am mai pus câte o gerbera lânga si gata! Masa mea în stil romantic a fost gata! Nu am avut un plan concret, ideile s-au dezvoltat spontan si în final am fost foarte multumita de rezultat. Atât fiicele cât si sotul (care între timp a gatit meniul de Paste), au apreciat decorul ☺
Pentru mâine înca nu stiu cum voi decora masa ;-) Va fi din nou o idee spontana! ☺









Sarbatori cu LUMINA, PACE si TIHNA! Un PASTE FERICIT!

sâmbătă, 26 aprilie 2014

Osterbrunnen - fântânile de Paste

Toti crestinii stiu ca Paștile au o durată de 40 de zile - cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului (într-o zi de joi). Primele 3 din cele 40 de zile pascale fiind zile de mare sărbătoare.
Nu multi stiu însa ca în regiunea bavareza Fränkische Schweiz (Elveția franconă), sarbatoarea Învierii Domnului are o mai profunda semnificatie: pe lânga simbolurile pascale cunoscute în întreaga lume - oua încondeiate si iepurasi, localnicii dovedesc aici o mare consideratie fata de apa fara de care viata nu ar putea exista. Cu ocazia Pastelui toate fântânile, sipotele sau izvoarele se împodobesc cu ghirlade din ramuri de molid ornate cu oua de Pasti, pictate manual.

Ornatul fântânilor pentru sarbatoarea de Pasti se începe cu o saptamâna înainte de Duminica Floriilor (numita în Germania Palmsonntag) si decorul este pastrat doua saptamâni dupa Înviere. Este o traditie transmisa din generatie în generatie, ce arata ca sarbatoarea Pastelui în aceasta zona are o însemnatate deosebita. Ghirlandele de molid au de regula o lungime de 80 de metri si sunt împodobite cu câte 1800-2000 de oua pictate. Ouale sunt pregatite cu mult timp înainte, folosindu-se atât oua de gaina, cât si de gâsca si curca. Dupa ce este golit continutul oului crud, coaja este tratata în interior si exterior cu o solutie grund, apoi fiecare comunitate îsi alege o tema si o culoare, ouale pictate fiind prinse pe ghirlanda într-o ordine din-nainte stabilita.

Temele traditionale sunt cele religioase, picturile pe oua reprezentând scene biblice, însa frecvente sunt si picturile vesele, cu flori de primavara sau blazoane istorice ale provinciilor sau breslelor. În mod traditional, si copiii participa la pictarea oualor, acestia folosind teme din cartile cu basme - cea mai semnificativa poveste fiind Max si Moritz sau cele ale fratilor Grimm. Deasemenea, sunt prinse din loc în loc pe ghirlanda, oua decorate cu pirogravuri sau oua cu coaja scobita, decorate cu flori, iepurasi sau pui de gaina confectionati din plastic sau portelan - adevarate bijuterii!

Excursia în zona Fränkische Schweiz, pe care am facut-o joi (24.04.2014) împreuna cu mamica mea, a avut ca popasuri localitatile Forchheim, Gasseldorf, Oberngrub, Teuchatz, Tiefenpölz, Heiligenstdt, Birkenreuth si Bieberbach - în care am admirat fântânile ornate si am vizitat muzee si expozitii cu teme pascale. Am pornit dimineata înainte de ora 6 si ne-am întors la ora 20, frânte de oboseala dar cu impresii deosebite. Zona vizitata este încarcata de un farmec aparte, având peisaj cultural impresionant si un peisaj natural (relief, ape, sol, vegetație, faună) idilic! În plus, am avut noroc de o vreme superba, cu soare, cer senin si temperaturi de pâna la 26°C!



Începând din anul 2000, fântâna din localitatea Biberbach a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind "Cea mai bogata Osterbrunnen din lume", ghirlandele de decor continând peste 11000 oua, artistic pictate manual!
Aici a fost cel mai aglomerat, autocarele cu turisti veniti din toate colturile tarii erau dirijate ca la aeroport, cu timp fix de intrare si iesire din zona.

Excursia va ramâne o experienta de neuitat, atât pentru mama cât si pentru mine!

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Sarbatoarea Luminii


Fie ca sarbatorile Sfintelor Paște sa va gaseasca sanatoși și fericiți, sa va daruiasca pace și liniște sufleteasca, sa va întareasca încrederea și speranța într-un viitor luminos. Învierea Domnului Iisus sa aduca în sufletele tuturor Iubire și Bucurie! Un Paște fericit!

vineri, 18 aprilie 2014

Obiceiuri Pascale


«În Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregătesc Pasca şi Ouăle Roşii, simboluri pascale ale vieţii, ale Învierii.
Conform tradiţiei, în ziua de Paşti oamenii au locuinţele curate şi alimentele rituale pregătite. Pasca, ouăle roşii şi mielul constituie elemente purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal şi al Învierii, al regenerării, al purificării şi al veşniciei, alimente consumate sacramental. În dimineaţa primei zile de Paşti, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apă (neîncepută) dintr-un vas în care au fost puse un ou roşu, un ban de argint şi o crenguţă de busuioc, spunând: "Să fiu sănătos/sănătoasă şi obrazul să-mi fie roşu ca oul, să fiu dorit/ă şi aşteptat/ă aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşti, să fiu iubit/ă ca ouăle în zilele de Paști", apoi se trece peste faţă moneda de argint, zicând: "Să fiu mândru/ă şi curat/ă ca argintul şi văzut/ă ca busuiocul". Fiecare gest ritualic al sărbătorii reprezintă o dimensiune simbolică aparte. În acest sens, un exemplu îl constituie şi îmbrăcatul, care, aici, are rol de înnoire. Datorită existenţei unei credinţe conform căreia de Paşti este bine să ai straie noi, odinioară, fetele şi tinerele neveste coseau cămăşi pentru toţi membrii familiei. Pentru fetele de măritat semnificaţia era şi mai puternică, acestea urmând a purta noile cămăşi atât la biserică, cât şi la joc. În Ţara Moţilor, toaca de la biserică este dusă în noaptea de Paşti în cimitir, unde feciorii satului au sarcina de a o păzi cu străşnicie. Dacă toaca va fi furată, cei care n-au reuşit s-o păzească au obligaţia să ofere o masă bogată, în caz contrar, „hoţii” vor fi gazdele ospăţului.
În Maramures, există credinţa că îţi va merge bine dacă prima persoana care îti intră în casă va fi un bărbat. În dimineaţa de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să anunţe Învierea Domnului, iar gazdele îi răsplătesc cu ouă roşii.
În Câmpia Transilvaniei, de Paşti avea loc un obicei cu scop moralizator, numit „brişcălitul”. „În ziua de Paşti se pedepseau acei feciori care încălcau morala satului în ”postul mare”. Printre feciori erau aşa numiţii ”poliţei”, care aveau ca sarcină urmărirea comportării tinerilor pe parcursul celor 7 săptămâni dinaintea Paştilor. Când unul dintre feciori comitea o greşeală, poliţeii spuneau: ”Noa, p-aiesta scrieţi-l sus, că la Paşti vine la brişcălit”. Într-adevăr, la Paşti se adunau la Casa jocului toţi feciorii, se alegea o comisie de judecată formată din patru judecători, iar feciorii cu pricina erau supuşi la judecată. În funcţie de gravitatea faptelor lor, ”poliţeii” le aplicau pedepse cu lovituri de nuiele peste spate.” Dr. Dejeu Zamfir – „Cântece, dansuri şi obiceiuri din Câmpia Transilvaniei”.» ( Maria Golban Șomlea)
Superstiţii de Paşti: "Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Paştele următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dai de ştire şi blajinilor că soseşte Paştele. La Paşte, cine merge la biserică să-şi pună un ou roşu în sân, ca tot anul să fie roşu şi frumos, iar fetele să aibă peţitori"(Adrian Fochi – Datini şi eresuri).


Acasa la mine, mi-am facut obiceiul ca pe casa scarilor sa atârn un siret de-a lungul peretelui, pe care sa atârn oua ornamentale si decoratiuni mici de Pasti. Tot pe acest siret, agat fiecare felicitare pe care o primesc cu ocazia sarbatorilor pascale. Astfel, de câte ori trec pe aici, privesc cu drag si multumesc în gând celor care si-au facut timp si mi-au scris câteva cuvinte. Tin neaparat sa multumesc celor trei prietene - Alina, Floarea si Diana, ale caror felicitari stau la loc de cinste -pupici si îmbratisari.

Acasa în Joia Mare



Tradiţia ne spune că în noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor. Acum se aprind Focurile de Joi-Mari, care se presupune că încălzesc sufletele celor plecaţi dintre vii, dar şi că deţin valenţe purificatoare pentru întreaga gospodărie.