La muzeu - O dată pe săptămână mă joc cu IA

Săptămâna aceasta am fost la muzeu. Cu IA la braț, mi-am permis câteva libertăți. 😅 

În fața câtorva tablouri, am vrut să văd cum mi-ar sta în locul personajelor. Am împrumutat turbanul Fetei cu cercel de perlă, apoi m-am așezat lângă Mona Lisa. Am zâmbit cât am putut de bine 😁 Zâmbetele lor au rămas celebre, al meu a rămas în colaj. 😉

Nici Helmut și Leo nu au scăpat de această joacă. Ne-am instalat într-un salon elegant din Ehrenburg, îmbrăcați de parcă urma să ne facă cineva portretul de familie. Leo s-a așezat între noi și - după cum se vede, pare cel mai în largul lui. Nici nu a avut nevoie să-și schimbe ținuta!Ce purtau cățeii în secolul al XVIII-lea se poartă și în secolul XXI, cu mici-mari diferențe pentru sezonul rece sau ploios (vezi vestuțe, gecuțe și cizmulițe). 😉
Mă întreb ce ar spune un ghid dacă ne-ar găsi așa. Probabil ne-ar explica politicos că fotoliile sunt exponate și că ar fi cazul să ne ridicăm. Dar... până să vină ghidul... țac, fotografia a fost deja făcută. 😅

💗 Pink Monday – o tradiție care nu se lasă uitată

Cu mulți, mulți ani în urmă, pe vremea când blogosfera era mult mai animată, o prietenă — Karmapolice, a avut o idee tare simpatică. A inițiat rubrica "Pink Monday", o invitație de a începe fiecare săptămână cu o fotografie în care rozul să fie la el acasă. 

Ceva frumos, vesel, amuzant sau pur și simplu plăcut privirii, care să ne aducă un zâmbet pe buze și puțină bună dispoziție.
Anii au trecut, inițiatoarea s-a retras, blogosfera s-a mai rărit, multe bloguri au fost abandonate, iar unele prietene s-au mutat pe Facebook. Dar "Pink Monday" a supraviețuit! 💗
"Ina" nu a uitat niciodată de această rubrică și continuă, de ani de zile, să publice în fiecare luni câte o fotografie cu mult roz pe blogul ei. "Pandora" și "13Angi" au dus tradiția mai departe pe Facebook, unde ne întâmpină, tot în fiecare luni, cu câte o nouă idee în roz. Mi se pare tare frumos că o joacă începută cândva între prietene a rezistat atâția ani, chiar dacă între timp ne-am mai răspândit prin alte colțuri ale internetului...
Eu particip doar din când în când, însă cu aceeași plăcere ca odinioară. Astăzi am ales un roz cu personalitate, umor și o istorie numai a lui. Cine altcineva decât simpatica "Panteră Roz"? 💗🐾 Ah, era cât pe ce să uit să o pomenesc pe artista care s-a ocupat de partea creativă – IA! Eu am venit cu ideea, ea a făcut toată treaba! 😄💗

"Paradise Hills" sau...colivia de aur / Clubul Cinefililor

Există filme care își spun povestea prin dialoguri și filme care te invită să descifrezi imaginile. „Paradise Hills” (2019), debutul în lungmetraj al regizoarei spaniole Alice Waddington, după un scenariu semnat de Brian DeLeeuw și Nacho Vigalondo, este un basm futurist de o frumusețe aproape neliniștitoare.
Emma Roberts interpretează rolul Umei, o tânără care refuză să se conformeze așteptărilor celor din jur, în timp ce Milla Jovovich, în rolul enigmaticei Ducese, întruchipează autoritatea ascunsă sub masca eleganței și a bunăvoinței.
Grădini luxuriante, trandafiri, rochii diafane, oglinzi și decoruri extravagante compun un univers aproape pictural, în care frumusețea devine ea însăși o formă de manipulare.
Dincolo de această feerie se ascunde însă o psihologie mult mai întunecată. Dorința de a fi acceptat poate deveni mai puternică decât nevoia de a rămâne autentic. Unii se conformează pentru a-și păstra privilegiile, alții visează să dobândească aceleași privilegii, chiar cu prețul propriei identități. Iar cei care îndrăznesc să gândească diferit devin incomozi.
Aici se află, pentru mine, adevărata forță a filmului. Nu în spectaculozitatea transformărilor, ci în mecanismele psihologice care le fac posibile. Conformismul recompensat, curiozitatea pedepsită, ascensiunea socială transformată în obsesie. Și, mai ales, tentația de a schimba ceea ce suntem cu ceea ce societatea consideră că ar trebui să fim.
Colivia de aur nu este neapărat o închisoare pentru cei care locuiesc în ea. Uneori este un ideal, un simbol al reușitei, un vis pentru care cineva ar renunța la tot. Tocmai aici se ascunde ironia tulburătoare a poveștii.
Frumusețea imaginilor nu îndulcește această idee, ci o face și mai neliniștitoare. Sub aparența unui paradis, filmul ne invită să privim o societate în care până și personalitatea poate deveni negociabilă.
„Paradise Hills” nu este doar un spectacol vizual. Este o oglindă incomodă a dorinței omenești de a aparține, de a urca pe scara socială și de a fi acceptat.
Și poate că întrebarea cea mai tulburătoare nu este cine ne-ar putea fura identitatea, ci cât de ușor am fi dispuși să renunțăm singuri la ea.
Recomand filmul cu toată căldura (chiar dacă la început poate părea banal...). Unde poate fi vizionat? „Paradise Hills” este disponibil prin MGM+ (Amazon Channel), iar pentru închiriere sau cumpărare digitală prin Apple TV, Amazon Video, Rakuten TV.

PS: de săptămâna aceasta, Clubul Cinefililor are o nouă siglă 🤩

Lorzii - O dată pe săptămână mă joc cu IA

Cine mi-a invadat blogul? 🤭

26.411 de vizualizări într-o zi?! 🤖
Am deschis azi dimineață statisticile blogului și am avut parte de o surpriză de proporții. 26.411 vizualizări într-o singură zi! 😳
Nu, n-am devenit celebră peste noapte și nici nu cred că americanii mi-au descoperit brusc talentul literar! 😅
Din când în când, am mai observat fluctuații neobișnuite de trafic, uneori chiar cu cifre de ordinul miilor. Dar de data aceasta, toate recordurile au fost spulberate! Cineva sau ceva a apăsat serios pe accelerație!
Am început să cercetez statisticile și misterul a devenit și mai interesant. De unde au venit vizitatorii?
Cine sunt, așadar, misterioșii mei vizitatori?
Programe automate care explorează internetul? Roboți care colectează informații? Sisteme care verifică pagini web? Sau o întreagă armată digitală, pornită la plimbare prin blogosferă?
Dar ce caută, de fapt, un robot pe un blog personal? Vine să adune informații, să analizeze texte, să învețe felul în care oamenii gândesc și se exprimă? Îl interesează poveștile noastre, fotografiile, locurile pe care le-am vizitat? Sau colectează, bucată cu bucată, informații despre cei care se află în spatele paginilor?
Știm că există programe care străbat internetul în căutare de conținut pentru motoarele de căutare, pentru antrenarea inteligenței artificiale sau pentru diverse baze de date. Dar există și roboți care scanează site-uri fără să fie interesați de ceea ce scriem. Și atunci mă întreb... unde se termină simpla colectare de informații și unde începe supravegherea digitală? Cât din ceea ce publicăm cu bună știință ajunge să fie analizat, clasificat și păstrat în baze de date despre care nici măcar nu știm că există?
Nu pretind că cineva mă spionează. Statisticile sugerează un val de accesări automate, dar nu dezvăluie cine se află în spatele lui. Recunosc însă că asemenea vizitatori invizibili îmi stârnesc curiozitatea. Și un oarecare fior de neliniște.
Cert este că, pentru câteva ore, blogul meu a părut o gară internațională în care au sosit zeci de mii de călători invizibili. Fără bagaje, fără comentarii și, probabil, fără să citească măcar un rând! 🤭
Oare roboții au început să manifeste interes pentru flori, călătorii, muzică și povești de viață? Sau au trecut pe aici doar ca să bifeze încă o adresă în nesfârșita lor peregrinare digitală? 😄
Dragi colegi de blogosferă, ați observat și voi asemenea fenomene în statisticile blogurilor voastre? Sunt curioasă dacă roboții aceștia misterioși au făcut și alte vizite prin vecini! 🤖

Cantina pasarelelor - Miecurea fara cuvinte 3/2026

 

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
☺☺

Blog personal vs. algoritm Google: Ce se întâmplă cu blogosfera / octombrie 2025

Încep acest articol cu o imagine — un trandafir. Ofer această floare de curte, culeasă acum, în octombrie, tuturor prietenilor blogului meu și celor care se opresc câteva clipe să citească, să simtă, să comenteze, să lase un gând... Trandafirul este simbolul mulțumirii mele pentru aceste gesturi de atenție, de prezență, de împărtășire — gesturi pe care le prețuiesc profund 💗 Va mulțumesc!

De două zile mă tot întreb... a murit blogosfera? Postări fără comentarii, fără vizite, fără ecou. Un gol ciudat, ca o cameră în care ai vorbit și nimeni n-a răspuns. Sau poate am vorbit în șoaptă și n-am observat că s-a stins lumina?
Până acum două zile aveam cca.1500 de vizitatori pe zi. Astăzi? 150. Un zero în plus care a dispărut ca și cum n-ar fi fost niciodată. Am dat refresh. Am verificat. Am sperat. Am băut o cafea. Nimic.
La un moment dat, m-am gândit că blogul a fost atacat de vreun virus. Sau poate niște bots s-au jucat cu traficul meu ca niște copii cu mingea în curtea școlii. Dar nu! Se pare că Google a schimbat regulile jocului...
Am primit un mesaj care spunea că site-ul meu — vis-si-realitate-2.blogspot.com — ar fi fost afectat de niște „factori de clasare” numiți E-A-T și YMYL. Sună ca niște vitamine pentru site-uri, nu? 😀
🔹 E-A-T vine de la Expertise, Authoritativeness, Trustworthiness — adică Expertiză, Autoritate, Credibilitate. Google vrea să promoveze site-uri care oferă informații de încredere, scrise de oameni calificați. Adică dacă nu ești doctor, contabil sau astronaut, mai bine taci!
🔹 YMYL înseamnă Your Money or Your Life — adică pagini care pot influența sănătatea, banii, siguranța sau fericirea oamenilor. Pentru aceste subiecte, Google aplică reguli mai stricte.
Google caută expertiză reală si penalizează conținutul vag... Iar dacă scrii despre frunze de toamnă sau vise... nu ești „relevant”!
Blogul meu nu e despre sănătate sau finanțe. Eu scriu despre viața mea. Scriu despre ce trăiesc, ce simt, ce văd în jurul meu. Scriu despre vacanțe, despre oameni, despre umbre și lumină. Scriu despre ce mă preocupă, despre momente care mă provoacă, reflecții care mă însoțesc, întrebări pe care le desfac în gânduri... Sunt om normal. Nu dau lecții, nu vând soluții. Doar împărtășesc. Cu cuvintele mele, cu fotografiile mele, cu sufletul meu. Totul e autentic. Blogul meu este jurnal, nu e manual.
M-am informat și am aflat că traficul nu dispare „natural”, ci de cele mai multe ori este redirecționat sau blocat de algoritmi. Când Google schimbă regulile de clasare (cum sunt E-E-A-T și YMYL), site-urile care nu se aliniază acestor criterii pot fi retrogradate în rezultate, excluse din anumite categorii, ignorate de crawlere și eliminate din zona considerată „de încredere” sau „utile”
Așadar, traficul nu dispare precum o ploaie care se oprește, ci pur și simplu nu mai ajunge la tine — drumul e blocat, semnalul estompat, pentru că algoritmul a mutat «reflectorul» în altă parte.
Cu alte cuvinte, algoritmul ne împinge să scriem despre nutriție, diete și rețete keto. Să debitam lozinci, să citam ministere, să dam sfaturi despre criptomonede, blockchain, Bitcoin, Ripple, Ethereum... Dar uite că eu nu o fac! Să mă penalizeze. Să mă arunce din clasamente. Să-mi ia caii de la bicicletă! Eu scriu ce simt. Ce văd. Ce trăiesc. Nu ce vrea Google să indexeze.
Este clar că algoritmul nu înțelege poezia! Poate că jurnalul personal nu mai are loc în lumea optimizată SEO. Poate că blogosfera moare... sau poate se transformă în ceva... ceva mai tăcut.
Poate că e doar o fază. Sper! 

Poate că ne vom regăsi. 💝 Poate că scrisul sincer va găsi din nou cititorii potriviți...

Fotografii amuzante cu doi căței jucăuși - Miercurea fără cuvinte 39/2025

🐾💖Leo & Chico 💖🐾

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺

Grația lebedei negre - Reflexii in oglinda 36/2025

Într-o lume în care albul e sinonim cu puritatea, apare ea — lebăda neagră — ca o notă de jazz într-o simfonie clasică. 

Plutește și deseneaza cercuri misterioase peste tăcerea verde a lacului. Traversează luciul apei ca o umbră care dansează cu lumina, ca o metaforă vie a contrastului dintre ceea ce este văzut și ceea ce este simțit...

Oglinda apei reflectă nu doar silueta ei grațioasă, ci și liniștea care o înconjoară.
Între cer și apă, între lumină și umbră, se naște o clipă suspendată — pură, simplă, profundă. 

Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Spini și frumusețe - Miercurea fără cuvinte 36/2025

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺

La băruleț 😀 RIO5/2025

Cât pe ce să nu observ reflexiile delicate din farfurioara ceștii de espresso și din staniolul bomboanei de ciocolată, din cauza vitrinei din fața mea, în care se oglindeau cele două sticle cu design retro ale băuturilor Macario. Wow! Strălucire și eleganță. Nu erau de vânzare, dar etichetele lor deosebite mi-au captat atenția. Reflexiile sticlelor în oglindă au creat un joc fascinant de sclipiri și glamour, ca pe o scenă la parada modei! O paradă a modei vintage... ce idee faină! 

Am verificat în internet dacă se pot comanda undeva acele superbe sticle... Da, se pot, dar doar en-gros. Zau ca aș fi cumpărat, indiferent ce gust ar fi avut sucurile! ☺

Daca va plac reflexiile, va invit sa participati la rubrica "Reflexii în Oglinda" (rubrica preluata de la SoriN), la care va invit cu drag sa participati. Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:

Mocha Mousse

Zilele trecute, povesteam cu Pandora pe FaceBook despre culoarea anului 2025 si mi-am amintit ca eu înca nu am scris pe blog despre acest eveniment - asa cum am facut in anii precedenti. 

Decizia Institutul Pantone - o autoritate globală în domeniul culorilor, este asteptata cu multa emotie si influenteaza numeroase domenii precum moda, designul interior, designul grafic și chiar strategiile de marketing. În fiecare decembrie, dupa o analiza profunda a tendințelor globale în design, modă, cultură și psihologie, Panetone face publica alegerea culorii anului -- iar anul 2025 va fi dominat de 17-1230 Mocha Mousse Color Palettes.

[Sursa Poza]

Mocha Mousse evocă căldura și confortul unei îmbrățișări pământii, exprimând nevoia de confort și stabilitate, reconectarea cu natura, versatilitatea și eleganța, precum și influența psihologică a culorilor naturale. 

Această nuanță bogată de maro, seamana foarte bine cu un desert delicios, servit elegant într-o cupa de cristal. Unora ne aminteste confortul si bucuria pe care o ofera o ceașcă de spuma de cafea aburindă, într-o dimineata racoroasa. Altii simt imediat catifeaua fina în această nuanță, poate o bluza  sau o rochie care alunecă pe siluetă ca o a doua piele, sau un palton de lână care te învăluie într-o îmbrățișare caldă. Pentru ca da, Mocha Mousse nu este doar o culoare, ci este o experiență senzorială, o invitație la introspecție și la redescoperirea frumuseții în lucrurile simple. Este o nuanță care ne îmbrățișează cu căldură și ne încurajează să ne bucurăm de momentele de liniște și reflecție. 

În moda vestimentară, Mocha Mousse emană o notă discretă și grațioasă de glamour si se strecoară în garderobele noastre, aducând cu sine o notă de rafinament și versatilitate. Această culoare se potrivește perfect cu tonurile neutre, dar și cu accentele vibrante, creând combinații surprinzătoare și sofisticate. Este o alegere ideală pentru cei care doresc să adauge un strop de lux discret în ținutele lor zilnice. 

În designul interior, Mocha Mousse transformă spațiile în sanctuare de confort și eleganță. Pereții vopsiți în această nuanță creează o atmosferă intimă și primitoare, perfectă pentru relaxare și reflecție. Mobilierul în tonuri de Mocha Mousse adaugă profunzime și textură, iar accesoriile, precum draperiile, pernele și covoarele, completează decorul cu o notă de sofisticare. Această culoare se îmbină armonios cu lemnul natural și cu materialele textile moi, creând un echilibru perfect între rustic și modern, 

Efectul pe care Mocha Mousse îl are asupra stării de spirit este unul de calm și stabilitate. Această nuanță pământie ne conectează cu natura și ne oferă un sentiment de ancorare și siguranță. Este ca o ancoră într-o mare agitată, oferindu-ne un punct de sprijin și liniște. Într-o lume în continuă schimbare, Mocha Mousse ne amintește de importanța rădăcinilor și a stabilității, oferindu-ne un refugiu de pace și confort. Mocha Mousse este o oază de calm și eleganță, un memento al frumuseții atemporale și al confortului pământesc. 

 ♦ „Susținută de dorința noastră pentru plăcerile de zi cu zi, PANTONE 17-1230 Mocha Mousse exprimă un nivel de răsfăț atent. Sofisticată și luxuriantă, dar în același timp un clasic nepretențios, PANTONE 17-1230 Mocha Mousse extinde percepțiile noastre despre nuanțele de maro, de la a fi umile și ancorate în realitate, la a îmbrățișa aspirațiile și luxul.” — Laurie Pressman - Vicepreședinte al Institutului Pantone Color: 

♦ „Culoarea anului 2025 desemnată de Pantone evocă stabilitate, calm și vindecare emoțională, dizolvând frica și stresul, în timp ce hrănește forța interioară și oferă reasigurare.” — Natalie Benmayor - Designer & founder @capsuleeleven

♦ „Culoarea anului 2025 desemnată de Pantone întruchipează același tip de sinergie vibrantă de creativitate și conexiune pe care o găsești în colecțiile mele. Este vorba despre împărtășirea scânteii de inspirație, celebrarea posibilităților și curajul de a colora în afara liniilor într-un mod unic.” — Emma Gage - Founder & Designer @melkenyc

(înscriu postarea în tabelul "Citate favorite" - la Suzana)

De ce nu este bine să moderezi comentariile pe blog?!

Unul dintre cele mai frumoase aspecte ale blogosferei este comunicarea deschisă și liberă. Chiar dacă proprietarul blogului nu are întotdeauna timp să răspundă la comentariile facute pe marginea unui articol, alți bloggeri sau cititori pot găsi comentariul interesant și pot intra în discuție. Comentariile pot inspira alte idei, pot dezvolta subiecte și pot crea o comunitate vibrantă și activă. 

Iată câteva motive pentru care moderarea comentariilor poate fi dăunătoare:

♦ Se pierde dinamica discuțiilor! Comentariile sunt o parte esențială a interacțiunii pe bloguri. Cititorii revin cu plăcere pentru a vedea răspunsurile la comentariile lor sau pentru a citi noi perspective asupra unui subiect interesant. Dacă comentariile sunt blocate/moderate, acest flux natural de conversație este întrerupt. Eu spre exemplu, ma intorc cu drag sa citesc ce mi s-a raspuns sau daca este o tema foarte interesanta, revin sa citesc si parerile altor comentatori... La blogurile care "cenzureaza" intru o data, poate încerc si a doua oara, constat ca nu a aparut înca nimic la comentarii... apoi uit unde si ce am comentat!

♦ Blogurile devin "uscate" și plictisitoare! Blogurile care cenzurează comentariile riscă să devină neinteresante pentru cititori. Oamenii își pierd interesul dacă nu văd nicio activitate în secțiunea de comentarii și în cele din urmă, uită de blog. 

♦ Întârzierea răspunsurilor 😒 Este ca râsul cu efect întârziat la un banc – dacă trebuie să aștepți prea mult pentru a vedea un comentariu aprobat, comentariul își pierde farmecul și relevanța. Eu ma delectez citind si ce au scris anteriorii iar daca este ceva care ma priveste, comentez si la comentarii.
♦ Provocarea polemicilor: Comentariile controversate arată în primul rând că blogul tău este interesant și provoacă discuții. Este important să lăsăm aceste comentarii să fie vizibile, deoarece ele reflectă diversitatea opiniilor și pot stimula dezbateri constructive. 

♦ Autoreglarea comunității: Cititorii inteligenți pot identifica singuri comentariile nepotrivite sau ofensatoare. Un comentariu batjocoritor este o nota foarte proasta pentru comentator! Acel comentariu poate fi eliminat ulterior, dar parerea mea este ca acel "lipsit de educatie" trebuie lasat sa se faca de rusine!

Orice om sanantos la cap poate sa identifice prostii si pros-crescutii!Lăsând aceste comentarii vizibile, le permiteți cititorilor să vadă cine sunt cei care nu respectă regulile bunei conduite și să îi ignore sau să îi corecteze. 

În concluzie, moderarea tuturor comentariilor poate face mai mult rău decât bine. 

Lăsați comunitatea să se exprime liber și veți vedea cum blogul vostru devine un loc vibrant de discuții și schimb de idei!

Eu spre exemplu, am introdus doar moderarea comentariilor la articole mai vechi de 3/5 zile. Ca sa nu pierd din vedere acele comentarii. 

Orice comentariu este valoros pentru un blogger! Un comentariu este o dovadă că articolul a fost citit și apreciat. Este o confirmare că munca depusă a avut un impact și a stârnit interes. Mai mult, comentariile permit bloggerului să interacționeze cu cititorii săi. Această conexiune directă este foarte valoroasă și creează un sentiment de comunitate. Comentariile pot oferi feedback valoros, fie că sunt aprecieri, critici constructive sau sugestii pentru viitoare articole. Acest feedback ajută bloggerul să se îmbunătățească și să evolueze.
Si poate mai mult ca orice, fiecare comentariu este o sursă de motivație! Este o recunoaștere a efortului depus și oferă un sentiment de împlinire și satisfacție personală. Comentariile pot inspira noi idei pentru articole viitoare. Ele pot deschide noi perspective și subiecte de explorat, menținând blogul proaspăt și interesant.
Salve bloggeri! Vivat blogosfera! 🎉

Spărgătorul de nuci

Nico a lansat invitatia la AFEC 2024 si mâinile pricepute - Diana, Rux, Suzana, Mihaela, Liliana, Pompilia, s-au înscris cu o multime de creatii! 

Eu, în continua criza de timp, nu am reusit pâna acum sa preiau decât doua teme, un gen de felicitare pentru Craciun (o sa revin in alta postare) si "spargatorul de nuci" pe care il prezint aici.

Initial am vrut sa fac o figurina pentru intrarea în casa, de cca.1,2 metri. Însa fetele au acceptat ideea doar pentru o mini-figurina... si acum, sincera sa fiu, ma bucur, pentru ca nu as fi avut timp. Abia am reusit si asa, si asta cu cu muuulte ajutoare! 

L-am rugat pe Helmut, înca de la începutul lunii decembrie sa îmi faca din lemn figurina. A mesterit în atelierul lui din pivnita si... figurina a iesit perfecta! Lemn, plastic sârme si suruburi. Nici ca am visat asa ceva! A avut ca model unul din Spargatorul de Nuci din colectia pe care am adunat-o de-a lungul anilor. În total am avut sapte... acum avem opt ♥ Este cel mai înalt din colectie, masoara 39 centimetri. 

Nu am stiut cum ar fi mai bine sa colorez figurina, gata asamblata sau piese separate. Pentru ca nu am avut niciun plan, mi s-a parut mai avantajos asa, gata asamblata, însa m-am cam chinuit. A fost bine pentru ca am putut asorta treptat culorile însa a trebuit sa fiu foarte atenta sa nu mânjesc piesele in imediata apropiere. Am folosit culori acryl, pe care le-am aplicat cu pensula, fara a folosi apa. Deasemenea am avut si "carioca" tot pe baza acryl.  La fata soldatelului am folosit creioane "acuarela".

Am inceput prin desenarea ochilor si aplicarea blanitei albe, în chip de par si barba. Privindu-mi colectia de soldatei, am constatat ca nu am niciun batrânel. Asa ca am lipit fâsii de blanita si in zona mustății a sprâncenelor. Apoi am hotarât sa folosesc culorile traditionale de Craciun: rosu, verde, alb, auriu si argintiu. Jachetei albe i-am asorta butoni albastri, din "diamante" din plastic. Acelas tip de "diamante", de culoare verde însa, am folosit pentru a împodobi cizmele negre. Coroana am împodobit-o cu margelute galben-aurii. Fara ajutorul lui Leo nu as fi reusit! Spargatorul de Nuci este creatie de familie! ♥ 

Înscriu cu bucurie aceasta figurina în tabelul creatiilor de decembrie.

Succes tuturor mâinilor pricepute! Un sfârsit de decembrie cât mai creativ si vesel! 

PS: Cred ca Vero nu va avea timp din cauza celor doi motaneii nazdravani, totusi, o invitam si pe ea la AFEC24, deasemenea pe Gina, Ioana, Potecuta si NIMA.

 

Macii - Miercurea fara cuvinte S22/2024

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Momentan uzual - Reflexii in oglinda

 

Va invit sa participati la rubrica saptamânala "Reflexii în oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine aici. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

 

Jubileu 70000

Ieri (10.04.2024) pe blogul meu, la ora 22:37, Niko a săvârșit cel de-al 70.000 - lea comentariu. Multumesc Niko draga! Yuhuhuuuuu! Șaptezeci-de-mii de comentarii!!!! Am publicat în total 3443 postari, iar Blogspot a numarat pentru blogul meu 3.121.661 vizualizari! 

Multumesc tuturor vizitatorilor, dar mai ales doresc sa multumesc celor care comenteaza pe blogul meu! Apreciez deosebit faptul ca un vizitator îsi face timp sa spuna ceva legat de ceea ce vede sau citeste la mine pe blog! 

Un blog fara comentatori este ca o gradina fara flori! Va multumesc!

 

La sfârsit de an

Exista obiceiul ca de Sfânta Barbara, pe 4 decembrie, sa tai o ramurica de cires (sau prun) si sa o pui în vaza. La caldura casei, ramurica va face boboci si acestia vor înflori între Craciun si Anul Nou. Se zice ca florile gingase, albe, vor aduce noroc si armonie în casa în care au înflorit (de unde si expresia din colinde "florile dalbe"). 

Pe vremea când aveam ciresul în curte, nu uitam niciodata sa taiem o ramurica, dar... ciresul era batrân, s-a prapadit si nu am mai plantat altul. Actualul plan al curtii a prevazut doar copaci decorativi, care înfloresc primavara si parfumeaza curtea si ofera intimitate vara si toamna, ferindu-ne de privirile trecatorilor de pe alei, fara a face umbra celorlalte flori în curte. Prin urmare, nu am mai pus ramurica de cires în vaza de multi ani, însa, multumim Domnului, suntem sanatosi, ne merge bine, suntem multumiti. Eu cred ca orice floare în glastra daruieste voie buna, frumusete si armonie. Zilele acestea, ultimele ale anului 2023, am în sufragerie un buchet superb de trandafirasi. L-am primit de la fratele meu si cum dar din dar se face, m-am gândit sa ofer câte un fir de trandafir fiecarui cititor al acestui blog. Sa va aduca noroc, sanatate si voie buna! Sa încheiem anul în armonie si sa ne revedem/recitim cu bine în anul 2024! 

La multi ani tuturor! Sanatate si prosperitate!

Fundite

 Tema numarul 5, propusa de Niko: o fotografie cu fundite. 

Eu am fotografiat într-un magazin, doi braduti împodobiti cu globuri si fundite ♥ 

Înfloresc trandafirii

 

Dupa furtuna cu grindina care ne-a distrus toate plantele în gradina (la sfarsitul lui august), trandafirii si-au revenit cel mai bine. Pentru ca luna octombrie a fost anormal de calda, toti trandafirii au îmbobocit si acum înfloresc unul dupa altul. Începutul lunii noiembie a fost deasemenea blând, acum însa vremea este rece si s-au întetit ploile. Ba chiar zilele trecute am avut lapovita si ieri, primii fulgi de nea. Asa ca am hotarât sa salvez trandafirii, sa-i aduc în casa sa ne bucuram de parfumul lor. În gradina au mai ramas doar câtiva ♥ Pe masura ce se raceste, trandafirii capata spini tot mai robusti si mai ascutiti!

Toti trandafirii nostri sunt nobili si puternic parfumati. Au petale duble-triple... când înfloresc arata ca bujorii, asa de plini sunt! Avem trandafiri în toate nuantele, cei albi si cei rosi sunt singurii care nu au boboci. Cei galbeni sunt din sortul Marco Polo, Graham Thomas, Michelangelo. Cei galben-unt sunt Paul Richard, Pilgrim si A. Horstmann. Valencia sunt cei galben-cupru. Trandafirii roz sunt Strawberry Hill, F.Mistral si Heritage. Mai avem trandafiri roz-piersica: Abraham Darby, Augusta Luise, Princess Margareta si Alexandrine. 

Trandafirii care nu au înflorit sunt: Sebastian Kneipp (alb-crem), Burgund'81 (rosu închis), Barkarole (rosu-negru), William Shakespeare (rosu-carmesin), Erotica (rosu aprins) si Duftfestival (rosu-închis).

Deasemenea, cei trei trandafiri pe care i-am plantat dupa furtuna si care au avut flori pâna la sfârsitul lunii octombrie, acum nu au mai înflorit.

Acum ploua cu galeata. Când vremea va ramâne uscata, macar o zi, vom pregati gradina pentru iernat. Frunzelle copacilor au fost verzi pâna zilele trecute. Acum au cazut brusc. Cele care se mai anina de crengute, arata ca globurile de Craciun! Aramii, galbene, ruginii, rosii sau portocalii... Este înca tare frumos în gradina. 

Vom tunde trandafirii cca.10-15 cm deasupra pamântului si vom acoperii butuceii cu folie fosrte subtire - vlies, apoi vom pune crengi de brad peste (pentru aspect). In fiecare an, când cumparam bradul pentru Craciun, cumparam si câteva mănunchiuri de crengi, pe care vânzatorii le taie de la baza brazilor.

PS: statistica nebuna, 24.11.23/12:00 ☺☺☺☺