Restanța de sezon – Seară festivă memorabilă la petrecerea de Crăciun a companiei

Încă o restanță de bifat înainte de artificii — postez abia acum povestea serii de sfarsit de an de la serviciu.

Așa cum m-am obișnuit, firma la care lucrez păstrează tradiția și organizează în fiecare an serbarea de Crăciun. Petrecerea a avut loc înainte de închiderea activității pentru acest an (pe 20 decembrie), iar noi am avut din nou parte de o seară memorabilă, un moment de bucurie și recunoștință în care peste 500 de colegi s-au reunit pentru a celebra împreună.Restaurantul-cantină al firmei s-a transformat într-un spațiu festiv spectaculos, cu foaier elegant amenajat cu canapele și fotolii, mese joase pentru conversații tihnite, o zonă de smalltalk cu mese rotunde înalte și un spațiu de petrecere cu mese lungi și scaune de bar. Acestea au fost dispuse perpendicular pe scenă, astfel încât vizibilitatea să fie perfectă din orice unghi.La primire, echipa de chelneri ne-a întâmpinat cu cocktailuri rafinate și nectaruri de fructe, apoi cu tăvi pline de gustări apetisante – rulouri de somon cu cremă de hrean, mini-camembert copt cu merișoare sălbatice, creveți Black Tiger cu avocado picant, couscous cu berberise și migdale, vitello tonnato și multe alte delicii.
În foaier, orchestra Big Band a firmei a umplut atmosfera cu colinde interpretate în stil grandios. Armonia instrumentelor clasice de suflat și percuție a fost completată de timbrul aparte al cimpoiului, un detaliu care a dat întregii interpretări un farmec unic și memorabil.
Pe măsură ce seara a continuat, scena a fost preluată de o formație pop-rock din Brazilia, care a adus ritmurile celor mai în vogă hituri internaționale. Ringul de dans, aflat chiar în fața scenei, s-a umplut treptat, devenind din ce în ce mai plin, până când energia și veselia au cuprins întreaga sală.
Un detaliu aparte al serii a fost lumina roșie, asemănătoare celei din laboratoarele de prelucrare a fotografiilor analogice. Ea a fost folosită pentru a proteja identitatea celor fotografiați, creând o atmosferă misterioasă și difuză, care făcea ca pozele obișnuite să pară neclare. Totuși, fotograful profesionist prezent la eveniment a reușit să surprindă momente deosebit de frumoase, datorită echipamentului său special care neutraliza efectul acestei lumini.
Meniul a fost un adevărat spectacol culinar – farfalle flambate în roată de parmezan cu spumă de șofran, friptură de vită cu pere sălbatice, somon glazurat cu punci, burger de rață cu sosuri îndrăznețe și opțiuni vegane rafinate. Deserturile au fost o poezie – Kaiserschmarrn cu mere caramelizate, crumble de prune, crème brûlée cu aromă de turtă dulce și sorbeturi delicate.
Vinurile selecte din Ungaria și Australia, berea artizanală, cocktailuri rafinate, mocktailurile creative și cafeaua intensă au completat tabloul unei seri perfecte.
Am râs, am povestit, am dansat și am simțit că suntem parte dintr-o comunitate care știe să celebreze cu stil și căldură. Petrecerea s-a încheiat la ora 23, dar vibrația ei încă ne însoțește. 

🎄✨ Lista mea "To Do" pentru luna decembrie ✨🎄

🎁 1. Pregătiri clasice și organizatorice

• Organizarea calendarului cu evenimente, petreceri și întâlniri – 🔄 agenda mea e plină ochi, dar organizată ca la carte. Mi-am făcut loc și pentru mine: azi manichiură-pedichiură, sâmbăta viitoare coafor. Helmut își poate programa tunsul mai relaxat, pentru că el poate merge în timpul săptămânii.

• Pregătirea casei pentru sărbători – 🔄 casa e proaspătă și luminoasă după ce am zugrăvit toată vara și toamna. Baia mare o renovăm anul viitor (contract deja semnat!). Săptămâna viitoare fac ultimele retușuri prin casă, ca totul să fie ordonat și primitor pentru sărbători.⭐

• Cumpărarea cadourilor pentru familie și prieteni – ✅ gata, misiune îndeplinită! Toate sunt cumpărate, stau cuminți și așteaptă să fie împachetate frumos, cu fundițe și hârtie colorată. 

• Scrierea și trimiterea felicitărilor pentru sărbătorile de iarnă – ✅ bifat, cu drag! Gândurile bune au plecat deja spre oamenii mei dragi. ✉

• Planificarea meniului pentru Ajun și Prima Zi de Crăciun – 🟩 probabil mâine, în a treia duminică de Advent, vom decide ce gătim și cum organizăm mesele. Pentru a doua zi de Crăciun nu ne facem griji, suntem invitați și vom savura cu bucurie tot ce se va pune pe masă 😉

🌲 2. Decorarea casei și atmosfera de sărbătoare

• Cumpărarea bradului – ✅  bifat! Îl voi împodobi, ca în fiecare an, în seara de Ajun, cu emoție și tradiție.

• Decorarea casei și curții cu luminițe și ornamente – ✅  făcut! Luminile strălucesc deja de la 1 decembrie, în jurul casei și la geamul din sufragerie.

• Agățarea vâscului – 🟩 sarcina lui Helmut, pe care o va îndeplini cu drag, ca în fiecare an, inainte de Crăciun. 🌿

• Aprinderea lumânărilor – ✅  avem două lumânări mari, parfumate pe care le aprindem din când în când, pentru o atmosferă caldă, într-o casă mare și aerisită. În plus, coronița de Advent cu cele patru lumânări ne însoțește, iar mâine o vom aprinde pe cea de-a treia.. 🕯️🕯️🕯️

🍪 3. Activități culinare și tradiții

• Coptul prăjiturilor – ⏳ anul acesta mă limitez la cornulețe cu gem și covrigei cu brânză. Atât! Poate și prăjitura cu ness, dacă îmi face cu ochiul timpul.

• Prepararea cozonacilor – ⏳ vreau neapărat să fac un cozonac cu nucă și unul cu rahat. Rețetele sunt pregătite, săptămâna viitoare va veni ziua cea mare – momentul cozonacilor!”

• „Cookie exchange” la serviciu – ⏳ marți! Fiecare vom aduce fursecuri, vom schimba rețete, idei și multe zâmbete.

❄️ 4. Activități de sezon

• Vizionarea filmelor de Crăciun – 🔄 tocmai urmăresc „Crăciun acasă”, sezonul 3, lansat de câteva zile pe Netflix.

• Târguri de Crăciun – ✅ am fost deja la Sibiu, Ulm și Augsburg. Atmosferă, lumini, vin fiert – tot ce trebuie!

• Patinoar – 🟩 poate înainte de Crăciun, poate după... Vedem cum ne poartă timpul.

• Om de zăpadă si plimbare în natură – 📕 nu e zăpadă… încă! După Crăciun vom pleca să o căutăm și o vom găsi.

• Colinde și muzică de iarnă – 🔄 Helmut adoră colindele românești. Eu îmi compun un playlist, pe care îl voi asculta în mașină toată iarna. ♬⋆.˚

• Petreceri cu colegii – 🔄 două deja bifate: una cu toată firma, una cu departamentul.

• Întâlniri cu prietene – 🔄 două deja avute, încă una programată.👍

• Donarea de haine – ✅ am strâns un sac mare și de la mine, și de la Helmut.

• Donații în bani – ✅ o contribuție modestă către Caritas și Cartierul Fugger.

• Voluntariat – 📕anul acesta nu am reușit, dar rămâne în plan pentru viitor. 💗

👨‍👩‍👧‍👦 6. Familie și timp de calitate

• Vizite la rude – ✅  am fost la Ulm, la mătușa Geta și m-am întâlnit și cu fratele meu și prietena lui.

• Amintiri de final de an – 🔄 vreau să printez fotografii vesele de la Craciunul de anul trecut și să le dăruiesc înrămate - pentru că si anul acesta vom petrece Crăciunul în aceeași formulă. 🖼️

🎅 7. Activități creative

• Căsuță de turtă dulce – 🟩 anul acesta vreau fac o versiune 2D din carton, pentru coșulețul lui Leo.

• Decorațiuni handmade – ⏳vreau să fac un brăduț pentru perete, simplu și drăgălaș.
  

Arome de fursecuri și magia bradului la birou - Miercurea fara cuvinte 50/2025

  LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
 

Festivalul Lunii – Tradiții asiatice și momente dulci împărtășite cu colegii

Săptămâna aceasta a fost una aparte la birou. Deși pentru noi a fost o perioadă intensă, cu termene strânse și pauze scurte, pentru colegii din Asia a coincis cu o sărbătoare importantă.

🌕 Festivalul Lunii — sau Mid-Autumn Festival, cum îl numesc ei — le-a adus o pauză binemeritată, o atmosferă festivă și în multe cazuri, până la 16 zile de concediu. Deși suntem la mii de kilometri distanță, am simțit și noi un pic din această sărbătoare.
Lucrez într-un departament internațional, cu colegi din Malaezia (Kuala Lumpur) și China (Shanghai), alături de care colaborez constant și eficient. În această perioadă, echipele din Asia au beneficiat de o vacanță extinsă, dedicată Festivalului Lunii — o sărbătoare care nu înseamnă doar ziua festivă propriu-zisă, ci și timp pentru călătorii în familie și participarea la tradiții locale. Anul acesta, sărbătoarea s-a suprapus cu Ziua Națională a Chinei, celebrată pe 1 octombrie, ceea ce a prelungit perioada de concediu. Festivalul Lunii este considerat a doua cea mai importantă sărbătoare din regiune, după Anul Nou Chinezesc, iar timpul generos acordat reflectă importanța pe care cultura asiatică o acordă reuniunii familiale și celebrării sub luna plină. În China, această perioadă este urmată de „Săptămâna de Aur”, când mulți aleg să călătorească, să viziteze familia sau să participe la evenimente culturale. Festivalul nu are o dată fixă în calendarul nostru, fiind stabilit după calendarul lunar tradițional chinezesc — marcat în a 15-a zi din luna a opta lunară. Anul acesta a fost celebrat pe 6 octombrie.
Luni, majoritatea colegilor vor reveni la birou, cu excepția câtorva care au fost prezenți alături de noi — aici, în Europa — în proiecte importante ce nu puteau fi amânate. Acești colegi au adus cu ei nu doar profesionalism, ci și o parte din atmosfera festivă. În pauzele de lucru, ne-au oferit gustări tradiționale precum gula-gula garam dan lemon — bomboane cu sare și lămâie, surprinzător de acrișoare și sărate, un mix neașteptat, dar energizant, bulan pandan teratai — o prăjitură rotundă, ca luna plină, cu aromă de pandan și umplutură de lotus, servită cu ocazia Festivalului Lunii. Pandanul este o plantă tropicală folosită frecvent în bucătăria sud-est asiatică, mai ales în Malaezia, Thailanda și Indonezia. Are o aromă dulce, vanilată, cu note ușor de nucă și oferă o culoare verde intensă, naturală, care face ca prăjiturile sau budincile să arate spectaculos. Semințele de lotus sau pasta de lotus sunt ingrediente tradiționale în prăjiturile lunii — mooncakes — și au o textură fină și un gust delicat. Nu au lipsit nici Kopiko, cu gust intens de cafea și cappuccino, și arahidele Koh-Kae, cu aromă de bar-b-q, care au dispărut rapid de pe birou, semn că au fost un succes.

Dar mai mult decât gustările, ne-au cucerit cu poveștile. Ne-au povestit cum se celebrează Festivalul Lunii în familiile lor — despre tradiții, amintiri din copilărie și semnificația lunii pline. Pentru ei, luna din această perioadă nu e doar frumoasă, ci este considerată cea mai rotundă din an, simbol al plenitudinii și al reuniunii. În seara festivalului, familiile se adună afară, pe terase sau în parcuri, savurează ceai și mooncake sub cerul deschis, iar în unele locuri se plimbă cu barca pe lacuri luminate de felinare plutitoare. E un moment de liniște și apropiere, în care se admiră cerul, se spun povești și se simte că timpul încetinește puțin — doar cât să te bucuri de lumină și de cei dragi.
Festivalul aduce și o explozie de culoare în orașe: străzi decorate cu felinare suspendate sau plutitoare, parade nocturne cu dansul dragonului și al leului, piețe luminate feeric și copii purtând lanterne în formă de animale, flori sau personaje mitologice. În marile orașe, sărbătoarea devine un prilej pentru expoziții, spectacole, târguri culinare și ateliere pentru copii. Lanternele zburătoare — cele din hârtie care se ridică în aer cu ajutorul unei flăcări — sunt mai rare în zonele urbane, din motive de siguranță, dar în spații deschise sau festivaluri organizate creează momente cu adevărat magice.

A fost frumos... ne-am simțit parte din ceva mai mare, dintr-o cultură care pune preț pe familie, pe lumină, pe gust și pe poveste. Și chiar dacă nu am avut concediu, am avut parte de o mică sărbătoare — una care a venit cu zâmbete, cu dulciuri și cu un sentiment de apropiere. Uneori, cele mai frumoase momente vin exact așa: într-o pauză de cafea, cu o bomboană exotică și o poveste spusă cu suflet.
Așa am simțit că am participat și noi, de la distanță, la Festivalul Lunii — prin povești, gustări, gesturi frumoase și un pic de magie împărtășită între colegi. Un festival trăit virtual, dar cu sufletul aproape.

P.S.: O surpriză specială — bunul meu coleg Cher-Khan i-a dus lui Leo, pe care îl cunoaște doar din poze — un dragon zburător, o jucărie adusă special din Malaezia. Leo este extrem de fericit. 😀

Un bilet pentru Zürich, dus-întors vă rog - Partea I

Am fost invitați la Microsoft în Zürich pentru un workshop, dar echipa noastră este atât de diversă încât organizarea călătoriei a fost o adevărată aventură! Totul a început cu întrebarea: ce mijloc de transport ar fi potrivit?! Cu mașini închiriate ar fi durat prea mult, iar cu avionul sau trenul am fi petrecut cam același timp pe drum, dar în avion am fi avut mai puțin loc. În cele din urmă, am hotărât să călătorim cu trenul.
Următoarea provocare a fost sincronizarea plecărilor. Patru colegi au avut o ședință în Buchs, motiv pentru care au plecat miercuri dis-de-dimineață cu un shuttlebus și de acolo au sosit cu trenul în Zürich. Eu miercuri am avut un seminar de la ora 8 la ora 13, așa că m-am alăturat celorlalți trei colegi și am pornit la ora 14 din Augsburg. Un alt coleg a plecat din München abia seara târziu. Planul era să ne întâlnim toți, miercuri, la recepția hotelului înainte de ora 23.

Călătoria cu trenul a fost o alegere inspirată! Am avut norocul să avem vagonul restaurant aproape, ne-am bucurat de cafeluțe și bomboane în timp ce am povestit și timpul a trecut rapid. Ajunși în Zürich, am luat un taxi până la hotel, ne-am lăsat bagajele și am hotărât să explorăm orașul. Deși iarna se întunecă devreme, am admirat luminile și vitrinele frumos decorate de pe promenadă. Râul Limmat străbate orașul vechi și creează o panoramă fascinantă.

După o jumătate de zi de muncă și patru ore de călătorie, ni s-a făcut foame. Am decis să mâncăm ceva tradițional și am ales Adler's Swiss Chuchi, renumit pentru fondue-ul său delicios. Fără rezervare, am așteptat în fata intrarii cam trei sferturi de oră, dar a meritat! Noi patru, am comandat două porții de cheese fondue și două porții de meat fondue. Porțiile au fost enorme și absolut delicioase! Eu am comandat si o bere locală, ca să mă bucur din plin de gustul elvețian. 😊

Elveția este cunoscută pentru prețurile sale ridicate, iar cina noastră... nu a făcut excepție. Sunt curioasă dacă poți ghici cât a costat! ☺ În timp ce așteptam nota de plată, ceilalți colegi ne-au sunat să ne spună că au ajuns la hotel și ne așteaptă în barul de la recepție. Ne-am alăturat grupului și am sărbătorit ziua de naștere a unui coleg cu câte un pahar de cidru elvețian și cântece de "La mulți ani!". Am râs și ne-am distrat, amintindu-ne cum la fiecare delegație cineva din departament își serbează ziua de naștere. Am întrebat cine urmează să-și serbeze ziua, ca să propunem o nouă delegație! 😊

S-a făcut târziu și ne-am retras fiecare în camera lui. Dimineața, la ora 7, ne-am întâlnit din nou pentru micul dejun și a început o nouă zi plină de activități, despre care voi povesti într-un alt articol.

Bucatari pentru o seara

Eram pe drum spre restaurantul acela special la care șefa de Team a organizat pentru noi o sesiune de gătit... Niciunul nu știa exact ce ne așteaptă, cum se va derula această seară, dacă vom reuși să gătim ceva (comestibil) sau dacă, la capătul zilei, va trebui să comandăm în grabă câte o pizza?! ☺

Eram toți obosiți după acea zi plină de ședințe și analize de lucru... Se înserase, era trecut de ora 5 PM, priveam pe geamul mașinii care gonea pe străzi necunoscute și în capul meu domina ideea că poate ar fi fost mai bine să nu ne fi aventurat; să fi făcut rezervare la un restaurant normal, să stăm la masă, să comandăm și să fim serviți. Dar... zarurile fuseseră aruncate. Mi-am spus că măcar vom râde bine, dacă cumva vom rămâne flămânzi! 

Am parcat în fața unui magazin de jucării. Am traversat strada și am intrat într-o încăpere mare, în care verdele domina vesel, primitor, iar luminile împrăștiate creau o atmosferă intimă, familiară. O tânără zveltă cu părul prins în coadă ne-a întâmpinat și s-a prezentat ca fiind chef-ul - instructorul nostru bucătar. Asistenta ei ne-a servit cu câte un pahar de Campari Orange și uite așa, au reușit să ne atragă atenția și să ne câștige cumva simpatia. Chef Sandra ne-a explicat că vom găti împreună un meniu inspirat din bucătăria mediteraneană și ne-a arătat un sertar plin cu șorțuri. Fiecare dintre noi și-a luat un șorț și un prosop de bucătărie. Meniul planificat suna delicios: supă cremă de roșii, salată mixtă cu chifle proaspete, frigărui de piept de pui cu gnocchi în două sosuri (sos de ciuperci cu smântână și sos de legume) și, ca desert, înghețată de vanilie și plăcintă cu mere. 

Ne-am spălat pe mâini și ne-am apucat de treabă. Fiecare a preluat o parte din muncă: unii au curățat legumele (roșii, morcovi, ardei, usturoi, castraveți, cartofi, etc.), care deja erau spălate și ne așteptau în coșulețe și castroane; alții s-au apucat să frământe aluatul pentru pâinici; alții au combinat ingredientele pentru înghețată. Bucătăria, cu un design special și funcțional, oferea suficient spațiu pentru o echipă de cel puțin 10 bucătari. Am urmat cu atenție rețetele și am reușit să terminăm mai întâi supa. 

În timp ce ne bucuram de primul fel de mâncare, aluatul pentru chifle era la dospit, compoziția pentru înghețată era amestecată în turbina de înghețată, iar aluatul pentru plăcintă se odihnea sub un șervet într-un loc cald. 

Supa a fost super delicioasă, perfect condimentată și foarte cremoasă! După care, ne-am reluat activitățile în bucătărie. Aluatul pentru chifle avea consistența perfectă pentru modelare. Fiecare dintre noi a cântărit 58 de grame de aluat și a format chifle, flori și împletituri. Pâinicile au fost decorate cu semințe de susan, floarea-soarelui, bostan, in, mac, cu sare sau stafide, după care au fost puse în cuptor. Apoi am primit fiecare câte un tocător și câte un cuțit și am tăiat fin legumele pentru salată: ridichi, morcovi, salată verde, salată creață, roșii, ardei, castraveți, arpagic. Doi dintre noi s-au ocupat de dressing: miere, muștar, ulei de măsline și de nuci, amestecate cu piper, sare și coriandru zdrobite în prealabil în mojar. Când clopoțelul cuptorului a sunat să anunțe că chiflele sunt gata, ne-am așezat din nou la masă și ne-am bucurat de al doilea fel de mâncare. Pâinițele au fost pur și simplu delicioase, salata a fost super gustoasă! 

Un alt clopoțel a anunțat că și înghețata era gata. Aluatul pentru plăcintă era de asemenea pregătit pentru a fi modelat. Unii colegi au început să curețe merele și să le taie în felii, pentru a le încălzi într-o tigaie cu puțin zahăr, scorțișoară și miere. Apoi, aluatul a fost pus în formă, umplutura a fost distribuită și plăcinta a fost pusă în cuptor. Cartofii pentru gnocchi au fiert până în punctul perfect și un grup a început să-i decojească, să-i zdrobească și să-i amestece cu făină, ou și condimente. Am format gnocchi, i-am fiert peu à peu și i-am scos în sita la scurs. Parea ca aluatul nu se mai termina... cred ca au fost peste 400 de gnocchi! 

În două tigăi am pregătit cele două sosuri diferite: cel din champignon cu smântână și ceapă și celălalt din legumele în prealabil înmuiate pe tavă în cuptor. Frigăruile de pui au fost marinate cu ulei condimentat și puse pe grătar. Când sosurile au fost gata, am împărțit cantitatea de gnocchi și am mai lăsat un pic pe foc. Pe farfuriile preîncălzite am servit frigărui și câte o porție mare de gnocchi. La masă nu se mai auzea decât "mmm!" și "yammi-yammi!". Nu mai conteneam să ne autolaudăm pentru super-delicioasa mâncare pe care am gătit-o! Noi! ☺

Pentru ultimul fel de mâncare nu a trebuit să ne mai ridicăm de la masă. Chef Sandra și asistenta ei ne-au servit câte o felie de plăcintă cu mere cu o bilă de înghețată de vanilie. Deși a fost multă mâncare, nu ne-am simțit ghiftuiți, deoarece am gătit și am mâncat în etape, de la orele 17:00 până la 22:00. În acest timp am dat gata și o lădiță cu bere și sucuri naturale! Conversația, denumită "digestie convivială", era din ce în ce mai aprinsă, iar în spatele nostru, cele patru mâini harnice au făcut să strălucească bucătăria de curățenie. Atunci am înțeles că a venit timpul să ne retragem la casele noastre... respectiv la hotelul la care am înnoptat. Am mulțumit instructorilor noștri de bucătărit, ne-am luat la revedere și am urcat în mașini. Însă, înainte de a merge fiecare în camera lui, ne-am bucurat de o băutură digestivă în lobby-ul hotelului - un Lagavulin Single Malt Scotch Whisky a încununat seara 😊 Întâmplător, unul dintre colegi avea ziua de naștere si a facut cinste.

A fost o seară perfectă, super-speciala, pe care nu o vom uita prea curând!

PS: Pentru cei interesați - rețetele le voi publica într-o postare ulterioară. 😉

 

Meniu surpriza - Miercurea fara cuvinte 3/2025

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

În delegație

Mâine dimineață, ziua mea de lucru va începe cu totul altfel decat in mod obișnuit. Împreună cu toți colegii din birou, vom porni în vizită la o sucursală de-a noastră din Austria (cca. doua ore de drum), unde ne așteaptă colegii și partenerii de producție. 

Ziua va fi plină de întâlniri și ședințe pentru schimb de experiență, un adevărat maraton al cunoașterii și colaborării. 

Seara, după orele de serviciu, vom merge împreună la un restaurant specializat în cursuri de gătit. Vom deveni bucătari pentru o seară, pregătind cu propriile mâini delicioasele preparate pe care apoi le vom savura. Va fi o experiență inedita, speram sa fie un festin al simțurilor și al creativității culinare.

Seara târziu, autocarul ne va duce la un hotel, unde vom înnopta. Miercuri, programul nostru va începe cu o vizită ghidată în întreprindere apoi, vom participa la un seminar, un prilej de a învăța și de a ne inspira unii de la alții. 

In jurul orei 17 - in mod normal, finalul zilei de lucru, autocarul ne va readuce în orașul nostru.

Această călătorie va fi mai mult decât o experiență de lucru, va fi o poveste despre prietenie si colaborare. Voi reveni cu fotografii si impresii.

A venit iarna si în Bavaria _ Reflexii în Oglinda S48/2024

Pe vremea când mi-am facut rezervarea la avion pentru o mica-vacanta de sase zile la Sibiu, singurul meu gând a fost sa îi fac o bucurie Mamei, sa fiu cu ea de ziua ei de nastere, sa sarbatorim împreuna. Putin înante de plecarea mea, la serviciu am fost anuntati ca s-a aprobat vizita colegilor din România, exact pentru saptamâna calendaristica 47, adica pentru saptamâna când eu am planificat sa fiu la Sibiu. Eu sunt doar din luna august în acest departament si nu îi cunosc pe colegii "externi" decât din sedintele video saptamânale si ocazia ca echipa româna sa vina în vizita exista doar o data la doi ani... Tja! Asa a vrut Universul! Prioritatea mea a ramas Mama!

Exact în ziua când eu am decolat spre Sibiu (pe 16.11), colegii români au aterizat, unul câte unul în Bavaria - un coleg din Cluj, alti doi din Iasi, unul din Brasov si înca trei din Bucuresti. 

Culmea-culmilor, eu si înca un coleg de birou, am avut sarcina sa ne ocupam de organizarea activitatilor profesionale-culturale si distractive pentru colegii români si pâna în ultima secunda, am reusit sa las pentru ei un plan foarte dragut. Concediu as fi putut sa iau intreaga saptamâna (ca zile as fi avut), însa am promis ca ma voi întoarce vineri la birou, ca sa interferez si eu cu colegii români. Iar la cina de despartire programata pentru joi seara mi-am propus sa particip deasemenea, deoarece conform biletului de avion, as fi avut timp berechet sa ajung acasa de la aeroport, sa fac dus, sa ma aranjez si sa ma prezint punctual, la ora întâlnirii. Vremea însa nu a tinut cu mine! 

Miercuri spre joi noaptea (21/22 noiembrie) a nins peste Sibiu... Dimineata se asternuse o patura de 20 cm de zapada alba si pufoasa, totul arata ca-n basme! 

Nu mi-am facut gânduri de întârzieri sau anulari, pentru ca avionul meu era programat pentru orele amiezii... M-am gândit eu,  de azi-noapte si pâna la primul zbor, pistele de decoolare si aterizare vor fi perfecte! Hm! Fals! Pe la ora 10 am primit E-Mail de la WizzAir ca zborul va întârzia cu 30' însa checking-ul se va efectua conform planului initial". OK, m-am gândit, chiar si cu o jumatate de ora întârziere, tot voi ajunge la restaurant, pentru întâlnirea cu colegii. 

La aeroport însa domnea haosul! Am avut bilet "priority" însa ghiseul pentru acest serviciu nu functiona, cica nu se facea legatura la calculator! Am stat la coada, ca toti cei care nu au platit suplimentar acest serviciu. Doar... timp aveam, LOL! Întârzierea de decolare s-a anuntat candva a fi de o ora, insa în final, am ajuns cu o ora si zece minute mai târziu. Pâna când mi-am luat bagajul de cala de pe banda... am ajuns la poarta de iesire cu o ora si jumatate întârziere. Cea mai mare problema era acum, ca am intrat în "Rush Hour"!!! De la aeroport si pâna acasa, în loc sa parcurgem distanta normal în trei sfert de ora, am parcurs-o într-o ora si un sfert! Asa se face ca nu am mai ajuns la dinner! Mi-am sunat colegii si m-am scuzat... (nu am fost singura care a lipsit! Sefa mea a fost deasemenea prinsa în trafic, pe o alta autostrada aglomerata!).

La noi în Bavaria, joi era înca toamna ☺ Însa în noaptea de joi spre vineri a nins, exact cum a nins la Sibiu cu o noapte înainte. Ce vreau sa spun aici?! Colegul din Brasov a trebuit sa plece vineri dis-de-dimineata (ca asa circula linia Fly LILI) si... avionul din Germania a decolat PUNCTUAL! In München nu a fost zapada mai putina ca în Sibiu, însa... de!!!!

Pe colegul brasovean nu l-am mai prins, pe ceilalti i-am întâlnit vineri la birou. Tare m-am bucurat! Am avut vreme sa ne cunoastem personal si asta a însemnat mult!

Fotografiile de aici, sunt facute vineri, 22.11 de la noi din birou, spre terasa dintre aripa centrala si cea de nord. Suntem la etajul patru si avem o terasa plina cu flori... daca nu e ninsa! ☺ Luana, colega din Bucuresti tocmai facea o poza si... hop si eu ☺ Pentru reflexii! 

Clipul este de dimineata, din curtea casei mele, când Leo a avut onoarea sa lase primele amprente în zapada proaspata 🐾💞

 

Va doresc un sfârsit de saptamâna agreabil si daca aveti fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici (rubrica este preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:

Un prânz deosebit!

Înca de anul trecut am vrut sa organizam un "prânz original" - în compartimentul în care lucram, dar de reusit, decât abia anul acesta, la începutul lui martie ☺ 

Ca sa întelegeti despre ce este vorba, trebuie sa va spun ca din 17 colegi câti suntem, doar sapte sunt originari germani, ceilalti zece își au obârșia în diferite tari ale lumii: Franta, Italia, Ungaria, Tunisia, Pachistan, India si România. Ideea a fost ca pentru pauza de prânz, sa aduca fiecare ceva preparat în casa, dupa o reteta traditionala.

Toti au fost încântati si am deschis un tabel Excel în care fiecare a înscris felul de mâncare pe care-l va pregati, precum si ingredientele, având în vedere ca unii sunt vegetarieni sau au anumite alergii alimentare. 

Pâna când am stabilit data acestui festin a trebuit sa amânam de câteva ori, pentru ca unul sau altul erau în concediu de odihna, concediu medical sau în delegatie...În final, nu am reusit sa fim toti, însa prânzul a avut asa un succes, încât am hotarât ca actiunea va fi repetata, însa nu prea des, ca este periculos pentru siluete! ☺☺☺ 

Am rezervat pentru noi doua mese luuungi în sala de pauza si am prelungit pauza de prânz de la 30 minute la 50 ☺ Toate felurile de mâncare au fost delicioase, speciale si superb prezentate! 

"România" a fost reprezentata printr-o portie de salata de vinete si una de zacusca. Andrea - o unguroaica care a studiat la Bucuresti, a adus sarmale si chec marmorat. 

Eu personal, am testat totul ♥ Am luat din toate câte o portie mica, apoi, dupa ce am gustat, am completat farfuria cu ceea ce mi-a placut în mod deosebit. Paralel, am ascultat retetele si povestile, legendele sau provenienta felurilor de mâncare ♥ O atmosfera atât de placuta si foarte internationala!

Dupa parerea mea, cel mai delicios dar si cel mai aspectuos fel de mâncare, a fost reteta tunisiana "Tajine el Bey"! 

Prânzul a fost foarte variat, de la aperitive si salate, la feluri satioase, pâna la deserturi fine si usoare. O mare sarbatoare gastronomica! Toti am fost foarte încântati si... satui, ca sa nu zic ghiftuiti! Am râs cu seful nostru ca, dupa o asemenea masa, e nevoie de somn-de-voie ☺☺☺ Seful a râs si el si a propus sa tragem jaluzelele, sa închidem telefoanele si sa încuiem usa.☺☺☺ 

În realitate, am deschis larg ferestrele, am lasat aerul rece de primavara sa navaleasca în birouri, ne-am înviorat cu câte o cafea sau câte un ceai, ne-am suflecat mânecile si ne-am apucat de treaba... ca si când prânzul ar fi fost unul absolut normal ☺

PS: fetele mele m-au criticat când au vazut pozele "mama, tu erai mereu foarte inspirata în a decora salatele... puteai sa te straduiesti ceva mai mult!" ☺☺☺ Recunosc, au avut dreptate, însa... ca sa ma scuz, când am început ornatul era ora 23:30, dupa o zi de serviciu normala (de la 8 la 17:30) si alte câteva ore pline la bucatarie, cu coptul legumelor, descojitul, tocatul... Stiti cum se fac zacusca sau vinetele, nu trebuie sa explic mai mult ☺♥☺ De gustoase, au fost super gustoase, parol!

La restaurant - Miercurea fara cuvinte 4/2024

 

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Weekend

Juhuuuu... Am început un sfârsit de saptamâna plin si din punct de vedere al activitatilor, foarte variat. ☺

♦ Vineri seara am fost la restaurant cu întreg compartimentul Proiectari /Cercetare, cca 70 colegi de serviciu. 

♦ Sâmbata am fost cu baietii mei - Helmut si Leo, intr-o lunga plimbare prin zapada, în jurul lacului de acumulare Lech'23. 

♦ Duminica - astazi, voi merge la Ulm sa asist la defilarea asociatiilor de Carnaval (Fashingsverein). 

Voi reveni cu povesti cu/în fotografii pentru fiecare zi în parte.♥ 

O duminica minunata tuturor!

În târg cu colegii de birou

A devenit traditie la noi în birou ca în luna decembrie, sa mergem o data împreuna la târgul de Advent din localitate si în ultima saptamâna de lucru sa facem un Kränzchen - o întâlnire la care fiecare aduce ceva usor de mâncare, se bea cafea si punch fara alcool. Acestea sunt ultimele activitati alaturi de colegi înainte de vacanta dintre ani. 

La târg am fost aseara, dupa orele de serviciu si întâlnirea "Coronita" (Kränzchen înseamna coronita) va avea loc mâine, de la orele 15:30 pâna la 17. 

Nu stiu cum s-a întâmplat, dar anul acesta abia ne-am adunat jumatate din colegi, cu toate ca am votat într-un portal online, timp de doua saptamâni, care ar fi cea mai potrivita data. Însa... mereu se întâmpla ca unul sa aiba o programare la un medic, sau o alta întâlnire cu prieteni sau familie, mereu se întâmpla ca doi sau trei sa fie plecati în delegatie sau sa fie deja plecati în concediu. Asta însa nu ne-a împiedicat pe noi, cei prezenti, sa ne simtim bine, sa râdem si sa degustam toate delicatesele din târg. 

🌲🍭🍡❄️🎶🎵❤️🎅🎄⛄🕯️🌜🥯🥞🍟🥨🍷🍵🎡🎠🎀🪅🎼🔊

Am mâncat cârnaciori prajiti, am baut vin fiert (sau punch fara alcool), cartofi-prajiti spiralati pe tepusa, clatite umplute cu creme de banane sau ciocolata, cu brânza sau mousse de mere si miere cu scortisoara, colaci secuiesti cu nuci, turta dulce, migdale prajite în zahar caramel si câte si mai câte! La fiecare chiosc s-a facut comanda în grup, un coleg a platit si a primit o chitanta care va fi decontata de catre firma în zilele viitoare. Nu ne-am uitat la preturi, pur si simplu ne-am facut toate poftele! 

Vremea a fost placuta, nu am avut nici zapada si nici ploaie... Am facut poze, am ascultat colinde traditionale. Am petrecut o seara deosebit de placuta. Ne-am despartit pe la ora 20 când fiecare a pornit spre casa.

Au mai ramas doar cinci zile pâna la Ajunul de Craciun💖🎄💖

Serbarea de sfârsit de an /End of year celebration - RIO S50/23

 

Firma noastra îsi va închide activitatea pe anul 2023 în ultima saptamâna a anului si majoritatea compartimentelor vor avea saptamâna viitoare iesiri organizate într-un târg de Advent. De aceea saptamâna calendaristica 50 este de obicei folosita pentru a programa serbarea de sfârsit de an. Am mai spus ca împartim campusul companiei cu alte trei firme surori si saptamâna aceasta cantina-restaurant nu a oferit mâncare de prânz decât "to go" pentru ca salile restaurantului au fost altfel aranjate si decorate în vederea serbarilor. 

Firma noastra a serbat ieri seara sfârsitul de an 2023. 

Una din fiicele mele lucreaza într-un institut de cercetari, sunt bugetari si... coincidenta a fost ca si ei au avut ieri serbarea de sfârsit de an. La ei, fiecare a adus ceva de mâncare - salate si garnituri, finantat de institut a fost doar carnea pentru gratar si ceva bauturi (au gatit ei în bucataria firmei). La noi, petrecerea a fost absolut profesional organizata si finantata în totatlitate. Adevarul este ca la 600 de invitati, nici nu se poate altfel. Petrecerea noastra a fost un adevarat banchet! 

In fata restaurantului au fost puse câteva mese de stat in picioare, lampi de încalzire si de jur -împrejur vase pentru foc cu lemne. Doua chioscuri serveau vin fiert - rosu, alb sau punch fara alcool. 

 

La intrare în sala am primit bentite la mâna, textul a fost dragut: "Never say never again". De fapt asa am aflat ca petrecerea noastra are ca tema James-Bond (de ce s-a ales acest motto, înca fac investigatii ☺ Când o sa stiu mai multe, vin cu updates). 

Imediat am fost întâmpinati de chelneri cu tavi încarcate cu pahare de sampanie sau limonada (eu am baut doar fara alcool, pentru ca masina mea ma astepta în parcare). Cantina nostra nu mai era de recunoscut: canapele, fotolii, masute joase, mese inalte, rotunde, brazi împodobiti, stelute colorate atârnate de tavan, spoturi luminoase ca la disco! Un fotograf profesionist a umblat printre noi si a facut o multime de fotografii - daca voi primi ceva dragut, voi prezenta la rubrica "actualizari".

Pe marginile salii enorme erau amenajate standuri pentru servire de vinuri, sucuri, bere, cafea, cocktailuri... Incredibil ce oferta mare ne-a fost pusa la dispozitie. Aria aceasta a fost despartita de sala mare printr-un perete pliant, cu geamuri (cuvântul românesc este glasvand, dar acest cuvânt provine din germana si pe germana se scrie Glasswand. Nu l-am putut folosi, mi se pare ca este scris gresit ☺). 

Pe partea cealalta a peretelui de sticla au fost asezate multe mese lungi, înalte, cu scaune de bar. Perpendicular pe sirul de mese, a fost amenajata o scena. Am avut program live: un DJ, o solista acompaniata electronic care a interpretat celebrele hit-uri ale serialelor Agent 007 si un acrobat. 

Dar highlight-ul serii a fost concertul orchestrei firmei noastre. De la mine din compartiment sunt trei colegi care fac parte din orchestra.

 

Oliver este vedeta - el cânta la cimpoi si a facut cursurile pentru învatarea instrumentului în Scotia, de unde are si uniforma perfect potrivita. Melodiile de Craciun parca au un efect mai festiv când se aud si sunete de cimpoi (de altfel, si taragotul are un timbru specific melodiilor de Craciun ♥). Ce i-am mai aplaudat! Ei au deschis spectacolul serii. 

La 600 participanti, e greu sa-ti pastrezi locul, pentru ca întrgul meniu a fost de tip bufet. Noi am format un grup mic si am ramas mai tot timpul împreuna, la un set de canapea si fotolii. Am dat si ture, sa discutam cu toate fețele cunoscute din firma, pentru ca asa se cade, la asemenea ocazii. Am râs, am cântat, am povestit (seara, acasa, am constatat ca sunt ragusita ☺), am mâncat si baut, ne-am distrat de minune!

Diferite feluri de aperitive, portionate în cupe, astfel încât sa poti servi ce si cât vrei. Au fost multe salate, chiftelute, piept de pui la tepusa, curmale prajite în mantie de sunca, etc. De toate si pentru cei vegetarieni sau vegani. Apoi au urmat mâncarurile calde: gogosi de cartofi cu sos de ciupercute si verdeturi; gulas de cerb cu garnitura de mar în vin si jeleu de gutuie; file de dorade cu risotto si salatica; pancakes din cartofi cu carne de rata si sos de merisoare, pancakes cu file de somon-afumat si salata Romana cu sos de lamâie; pancakes cu sos de mere, smochine si nuci crocante; piept de pui în crusta de marone, cu crema de bostan si salata de rucola si morcovi. Fiecare a putut servi ce si-a dorit si de câte ori a avut pofta! Armata de chelneri a umblat mereu printre mese si a adunat farfuriile, tacâmurile si paharele goale. Atmosfera a fost absolut fantastica!

 

Timpul a zburat... Petrecerea a început la ora 17 si oficial a durat pâna la ora 23. Jinnu este în primul semestru de sarcina, a plecat pe la ora 19 acasa, eu si Andrea am plecat pe la orele 21. Ea a fost preluata cu masina de catre logodnicul ei, eu am urcat cu liftul în garaj - de dimineata abia am gasit loc de parcare la etajul 10 ☺☺☺ De obicei parchez la etajele 3,4 sau cel mult 5. Dar miercuri a fost o zi speciala si ca dovada, toata lumea a fost prezenta la birouri.

La iesire, lânga garderoba era postata o caruta cu pungulite pentru luat acasa, pline cu migdale prajite în zahar caramel. Multe tablite cu urarea "Craciun fericit" în diverse limbi ale lumii au îmbracat panourile spre garderoba. Angajatii firmei formeaza o mare familie, o comunitate multi-culti din peste 40 de natiuni, ingineri si specialisti de înalta calificare din toate continentele planetei (India, Japonia, China, Vietnam, Turcia,Ungaria, Austria, România, Ucraina, Franta, Portugalia, Spania, Italia, Polonia, Grecia, Croatia, Tunisia, Camerun, Pakistan, Mexico, Venezuela, Brazilia, etc).

Sper ca v-au placut reflexiile si luminile din fotografii si videoclipuri si va invit sa participati la rubrica Reflexii în Oglinda, initiata de SoriN si preluata de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Din nou pe patine

Ca în fiecare an, si anul acesta compartimentul in care lucrez a organizat o iesire la patinoar. În fiecare an, patinoarul a fost închiriat pentru noi timp de doua ore, apoi s-a deschis pentru publicul larg. 

Anul acesta am fost înscrisi pe lista în jur de 50 persoane însa vineri, în ziua rezervata acestei activitati, nu au reusit sa participe nici macar jumatate. Motivul?! Greva la caile ferate. Majoritatea colegilor fac naveta cu trenul, legaturile sunt foarte bune, dar... Saptamâna trecuta, în Bavaria, trenurile nu au circulat nici macar o zi! Primele zile, pe motiv de "cadere abundenta de zapada si inghetul retelei electice", iar de joi noaptea, angajatii nemultumiti de salarii si conditiile de lucru, au intrat în greva generala. Colegii mei afectati, care au putut, au lucrat de acasa, cei care nu, au sacrificat câteva zile din concediu. Este tare neplacut însa... traim intr-o societate democrata. Punct. 

În aceste conditii, nu s-a mai putut rezerva întreaga arena doar pentru noi. Însa nu ne-am suparat ☺ Am gasit un loc în tribuna unde ne-am retras din când în când sa ne refacem fortele cu câte un suc, o turta dulce, un biscuitel, o poveste ...

Pentru mine a fost prima data la patinoar în ultimele 11 luni. În vara am fost de câteva ori cu rolele, însa pe gheata este cu totul si cu totul altfel. La început mai cu genunchii tremurând, apoi cu tot mai multa încredere. Mersul pe patine este ca mersul pe bicicleta, o data învatat, nu se mai uita niciodata! A fost tare frumos, nu am tras nicio trânta dar nici nu am alergat sa-mi iasa sufletul!  

Ziua de vineri a fost o zi rece (au fost -3°C) si umeda. Însa daca esti îmbracat bine si alergi pe gheata, nu simti frigul. Dupa doua ore, eu mi-am luat la revedere de la cei care au mai ramas. 

M-am dezechipat si m-am întors cu masina la firma, pentru ca am promis celor doi colegi pe care i-am adus de dimineata la serviciu, sa îi si duc înapoi. Nu lucram în acelasi compartiment, însa ne cunoastem. Sarmanii, când au aflat de greva de la feroviari, m-au rugat sa îi iau cu masina. Pentru ca nu suntem vecini, ei au venit cu tramvaiul pâna la cea mai apropiata statie de casa mea si de acolo i-am picked up. 

Strazile au fost relativ curate, însa vineri a început uraganul. Mi-a parut bine sa am tovarasi de calatorie, pentru ca masina mea sa aiba mai multa stabilitate ;-) 

Abia acasa, când m-a învaluit aerul cald si m-am relaxat, am început sa simt ca ma dor muschi despre existenta carora nici nu am fost constienta. Febra musculara a durat câteva zile...

Ca în fiecare an, îmi promit ca iarna aceasta sa mai merg de câteva ori la patinoar, dar... cunoscându-ma, nu îmi fac mari iluzii ☺ Însa chiar si o singura data pe an pe patine, tot este ceva!

PS: nu mai gasesc postarea de anul trecut... aici este doar un colaj ☺

A trecut Mos Nicolae

În Ajun de Mos Nicolae am împachetat micile cadouri pentru cele câteva persoane care anul acesta, reprezinta ceva deosebit în viata mea. Un pachet l-am dus chiar atunci seara, fetitei din vecini. Nu stiu cum s-a bucurat, dar stiu ca ea crede înca în miracolul cadourilor primite în ghetute... Cu siguranta a facut ochii mari de dimineata. 

[Aseara când am ajuns acasa (ca de obicei, dupa ora 18), pe masa erau un saculet cu mandarine si o farfurie cu fursecuri de casa, facute de mama ei. Helmut a foat foarte miscat de gestul vecinei si a multumit în numele nostru.]

 

Tot în ajunn, mi-am rupt câteva ore si am facut la masina-de-cusut câteva reparaturi la pantalonasii de gradinita al baietelului unei prietene si colege de serviciu. Micutul cade sau se târase în genunchi si are gauri în toti pantalonii! Îi plac animalele si tricoul lui preferat, cel cu leu pe piept i-a ramas mic, însa spre disperarea mamei lui, se încapatâneaza sa îl poarte, doar pentru model! Asa ca am decupat capul de leu si l-am aplicat pe o bluza care i se potriveste. Pantalonasii i-am peticit cu decupaje cu catei - resturi de pânza ce am avut eu prin casa. M-am cam chinuit, ca tare înguste sunt hainutele pentru 4 anisori! Am uitat de când au fost fetele mele asa de mici! Dar a iesit totul dragut. Am fost multumita. Sper ca si micutul Antony ♥ 

Ziua de Mos Nicolae am serbat-o foarte dragut! Am daruit colegilor de birou câte o punguta cu ciocolata si un mini-spargator-de-nuci. Iar prietenelor mele, câte ceva ce am crezut eu ca le va face bucurie. 

Andrea este mare fan Snoopy si prietenul ei fan Manga. Pentru ei am cumparat tricouri. Si o sticla termica. Pentru Jinnu, care în curând o sa fie pentru a doua oara mamica, un Dumbo-Disney din pluș. Pentru Claudia, o carte simpatica cu retete de cupcakes. Bineînteles ca si eu am primit dulciuri, crema de mâni, un parfumel de poseta, etc. A fost o atmosfera foarte placuta!  

Seara acasa, am savurat un vin-fiert (facut de Helmut dupa reteta lui "secreta") în fata semineului. Am ascultat colinde si am rontait covrigei si fursecuri de la vecina.

Tort gustos si facut rapid

Am promis colegilor de birou ca miercuri voi aduce prajituri. 

Eu am reînceput de doua saptamâni dansul-sportiv si în fiecare marti, dupa orele de serviciu am antrenament. Ca de obicei, am ajuns acasa doar dupa 19:30. 

Raluca - fiica mea, a avut luni si marti liber si mi-a promis ca ma ajuta (de la ea de acasa). A compt pentru mine 30 de mini-muffins cu cireste si ananas si înca 30 de Toffifee Brownies ♥ A venit o fuga la mine si mi-a lasat prajiturelele pe terasa. Când am ajuns eu seara acasa, le-am gasit super-frumos ambalate, gata pentru transport ♥ Ar fi fost suficiente pentru cei 18-20 de colegi, însa am avut eu în cap ideea de a face si un tort. Asa ca m-am apucat imediat de treaba! ☺ 

Am spart 4 oua, albusurile le-a batut Helmut spuma - el este specialistul pentru asa ceva. El a batut dealtfel si frisca. 

Eu am amestecat galbenusurile cu 4 linguri de zahar si o lingurita plina vârf cu ness-café. Am pus o jumatate de pliculet cu praf de copt într-o ceasca si l-am stins cu o lingurita de otet. Am adaugat în castron 4 linguri de faina si praful de copt stins si am amestecat cu mixerul. Apoi, cu o lingura de silicon, am incorporat spuma de albusuri. 

Între timp, am dat drumul la cuptor sa se încalzeasca. 

Forma rodunda (27 cm), am uns-o cu foarte putin unt - doar cât sa pot lipi cât mai perfect hârtia de copt. Am turnat compozitia în forma si am dat-o la cuptor, la 200° pe aer circulant, cca 30 minute. 

În acest timp, am pus o cutie de mascarpone (250g) într-un bol si am amestecat cu 4 lingurite de iaurt-natur, 3 linguri de zahar, 2 pachetele de zahar-vanilat, o lingurita suc de lamâie, o banana foarte coapta (si aromata) taiata feliute. Crema obtinuta am amestecat-o cu 200g spuma de frisca (cea pe care a batut-o Helmut). Am pus vasul la frigider si am scos blatul din cuptor. L-am lasat sa se racoreasca iar eu, în timpul acesta, m-am dus sa pun echipamentul de sport în masina de spalat, eu am facut dus si m-am spalat pe par. 

Am revenit în bucatarie, am taiat blatul cam la trei-sfert, obtinând doua bucati - baza fiind felia mai groasa. Am fixat blatul în inelul pentru ornare, ca sa nu imi alunece "etajele". Am acoperit blatul cu crema de mascarpone si aici... am inventat o noua reteta ☺ Initial am vrut sa acopar crema cu blatul-capac si deasupra sa asez Kinder-Pingui ca si când ar mai fi fost înca un blat. Apoi am vrut sa torn glazura de ciocolata. Însa nu am apreciat corect de câte bucati Kinder-Pingui am nevoie... am avut doar 8 bucati si mi-ar fi trebuit cel putin 16! Asa ca... le-am taiat cubulete si le-am asezat peste crema. Am pus blatul-capac si am acoperit tortul cu doua ciocolate Lindt, cu 85% concentratie de cacao, topite într-o olicioara si amestecate cu o lingurita de unt. Am avut câteva perlute aurii pentru decor si mini-bomboanele-lunguiete de ciocolata, le-am împrastiat pe suprafata ciocolatei înca fierbinti. Apoi am pus tortul la frigider si... gata! 

A doua zi am servit colegii care au devorat tot ce a fost pe platouri! Multi au zis ca asa Toffifee-Brownies bune nu au mai mâncat înca în viata lor! ♥ Tortul a fost pe locul doi, dar foarte delicios deasemenea ☺ Si când ma gândesc ce repede l-am facut! Încercati si veti fi încântate! ♥

 

Petrecerea

De obicei nu îmi serbez "mare" ziua de nastere. 

Duc doar prajituri la birou, sa servesc colegii iar acasa, invit vecinii la un pahar de prosecco, o felie de tort si o ceasca de cafea. Separat, cu fetele mele obisnuiesc sa facem împreuna "ceva mai deosebit" - ori mergem la un spectacol, ori facem o zi de wellness. Mai "multa familie" nu am aproape - mama locuieste în Sibiu, fratele si matusa în Ulm, asa ca de obicei ne rezumam la a ne ura toate cele bune per-telefon. Anul acesta însa am schimbat prefixul si toata lumea a considerat ca este o vârsta deosebita ce trebuie bine marcata ☺ 

Deja din luna septembrie, am început sa-mi fac gânduri cum si unde sa-mi serbez ziua... Am avut mai multe scenarii, unele mult prea fanteziste ☺... Doar trei au ramas "ancorate" în realitate ☺ 

Prima idee a fost sa fac petrecerea acasa, cu ajutorul unui catering-service, care sa-mi livreze la domiciliu felurile de mâncare și băuturile potrivite... Pe când faceam eu planul, afara erau 28 grade, vreme superba pentru o petrecere pe terasa. Am eu însa garantia ca vremea (care oricum a fost exagerat de calda pentru acesta inceputul de toamna) va ramâne asa pâna de ziua mea?! Daca ploua, ce fac?! Unde întind eu în casa mese pentru 30 de persoane?!... Asa ca oricât de frumos a sunat, ideea de petrecere acasa a fost stearsa de pe lista! 

Pentru varianta "restaurant"... am gasit doua - un club-restaurant, unde as fi putut face o petrecere gen brunch si un restaurant, pentru dinner. Brunch-ul a cazut, pentru ca restaurantul avea locuri limitate de parcare si musafirii mei sunt toti dependenti de automobil. Asa ca, pe lista a ramas doar restaurantul italienesc Leonardo DaVinci, care a avut înca - dar asa, pe muchie de cutit - un separeu liber (pentru 21 octombrie, toate separeurile au fost rezervate). 

In prima saptamâna a lunii octombrie am trimis invitatiile la petrecerea pe care am planuit-o pentru prima sâmbata dupa ziua mea. Confirmarea de la invitati a venit imediat si asa, am putut discuta despre meniu cu seful restaurantului. 

 Am stabilit o întâmpinare cu Prosecco, apoi pentru întreaga seara, bauturi la libera alegere. La aperitiv, gustarele pe platouri, antipasti cu mozzarella pe roșii si busuioc proaspăt, șuncă de Parma cu pepene galben, Carpaccio (felii subțiri de file de vită crudă cu parmezan ras, ulei de măsline și oțet balsamic), Frutti di Mare, cocktail de creveți si Vitello tonnato – vițel gătit și feliat cu sos de ton. 

Pentru felul principal, am stabilit ca fiecare invitat sa poata opta între "snitel de vitel gatit cu ciuperci boletus si sos de vin" si "filet de somon prăjit suculent și un sos cremos de vin alb si smântâna, cu salata Rucola". Am stiut din start ca am un invitat vegetarian, el a comandat "à la carte", la fel ca si cei cinci copii - cei patru nepoti ai lui Helmut si Antony, fiul prietenei mele (au mâncat pizza, spagetti sau doar cartofi pai si ketchup). 

La desert, pentru toata lumea, platouri cu Panna cotta, Tiramisù, Zabaione, Cassata si Tortufo. 

Meniul fiind decis, am ramans doar cu jumatate din griji ☺ 

Câteva zile înainte de petrecere, vecinii mei de "gard-în-gard", m-au anuntat ca una din fiice este pozitiva Corona-virus, deci... cu parere de rau, ei trei intra în carantina si nu vor veni la ziua mea. Pe de alta parte, una din colegele-prietene mi-a spus ca exact în weekendul petrecerii mele, are un musafir si nu stie cum sa faca... am zis "adu-l si pe el"! Ce mai conteaza o persoana în plus sau în minus?! 

Câteva seri la rând am rasfoit albume cu fotografii si am facut o selectie, pentru un poster pe care sa-l afisez în sala, de ziua mea. Am ales poze cu primul meu tort, cu prima vacanta la mare, cu prima coronita la scoala, cu uniforma de pionier "comandant de grupa" ☺☺☺ Primele fotografii color au fost cele cu parintii în excursii pe munti. Apoi cu tot familionul la schi, alta poza, tânara mamica, dupa care îmreuna cu fetele mele, la plimbare cu rolele, cu bicicletele, în concediu la mare sau la munte... Un mozaic cu amintiri superbe ♥ Am scos colajul pe hârtie foto de buna calitate, la un studio profesional. 

Am cumparat paiete-decorative pentru masa, baloane cu cifrele vârstei si o ghirlanda LED cu baterii. 

Am comandat în internet "cărți de loc" si am început sa ma gândesc cum asez invitatii la masa, pentru ca ei sa aiba puncte comune si sa poata purta conversatii placute. A fost prima data când la ziua mea am avut asa o combinatie vasta de invitati: persoane cuprinse între 86 si 29 de ani (copiii i-am scos din acest calcul), vorbitori de româna si germana, de engleza si româna, doar germana si doar engleza... Nu a fost usor! ☺ 

Cu o zi înainte, am fost la restaurant sa le spun cum m-am gândit eu sa-mi aseze mesele si sâmbata, în ziua petrecerii la amiaza, m-am dus cu Adela "o fuga" sa asezam cartile de loc si sa decoram putin sala. Planul meu a fost sa rezolvam totul în 15 minute... A durat însa aproape doua ore! 

Nu am avut timp acasa decât exact pentru dus, îmbracat si aranjat. La ora 16:30 am fost asa cum se cuvine, primii la restaurant. 

Mesele erau frumos aranjate, tacâmurilesi paharele straluceau. Primii sositi au fost cei din Ulm, fratele, matusa si sotul ei. Ca între români, mi-au cântat "La multi ani" ♥ 

Apoi au sosit fetele mele, vecinii, colegii de serviciu, fetele lui Helmut din München si din Memmingen... Toata lumea bine-dispusa, fericiti toti ca ne întâlnim sanatosi si cu voie buna. 

Petrecerea a început, bucatele au fost delicioase, am povestit, am râs, am facut muuuulte poze. Leo si Chico s-au comportat exemplar, cuminti si rasfatati de toata lumea, au stat mai mult pe lânga "masa copiilor". Într-un cuvânt, petrecerea a fost REUSITA! ☺ 

Pe la orele 21 au plecat primii musafiri. Pe la orele 22:30 am împachetat si noi si abia am reusit sa îngramadim baloanele cu helium în masina. Ajunsi acasa, am lasat totul în porbagaj, am despachetat doar duminica dimineata.

20 octombrie, la serviciu

Ziua mea a picat anul acesta într-o zi de vineri. Primul meu gând a fost sa îmi iau o zi libera si astfel sa prelungesc weekendul... Însa un coleg din alt compartiment a anuntat ca doreste sa îsi serbeze iesirea la pensie, exact vineri, pe 20 octombrie. Este unul din colegii buni, deci am hotarât sa onorez invitatia (a fost sef de laborator, responsabl cu respectarea normelor de siguranta). Am anuntat colegii de birou, ca nu voi aduce prajitura - asa cum este obiceiul la noi, voi amâna pe saptamâna viitoare, pentru ca nu are rost "sa ne îmbuibam" ☺ Vom mânca pe saturate la petrecerea lui Wolfgang. Si pentru mine, tema a fost "bifata" (uitata-rezolvata).

Nu obisnuim sa facem cadouri cu ocazia zilelor de nastere; adunam bani pentru cadou doar pentru cei care se casatoresc, devin parinti sau ies la pensie. Colegii însa mie mi-au facut o surpriza tare draguta. Vineri dimineata, ziua a început ca de obicei... Pâna pe la ora 8:30 (este program de lucru flexibil), ne adunam în birou, cei care vor sa vina la birou - pentru ca mereu sunt câtiva plecati în delegatii si pentru ca zilnic, aleg unul su doi colegi sa lucreze de acasa (înca mai este posibil si lucrul în regim home-office, prezenta la firma este obligativa doar 80%). Totul decurgea normal, eu tocmai îmi citeam noile e-mail-uri când... îi vad pe toti colegii adunati în jurul meu ♥ Mi-au urat în cor "La multi ani" (Alles Gute zum Geburtstag), seful mi-a daruit în numele colectivului un minunat buchet cu flori si o felicitare cu un bilet valoric la cofetaria mea preferata ♥ Asa prin surprindere m-au luat, ca am ramas fara cuvinte... Am fost foarte emotionata! Sunt toti niste draguti! ♥

 

Ah da, si la petrecerea lui Wolfgang, toata lumea îl felicita pe el si apoi ma felicitau pe mine cu ocazia zilei-de-nastere ... asa ca, am împartit cumva petrecerea cu "sarbatoritul zilei"☺

Recunosc, ziua de vineri nu a fost productiva ☺ nu prea m-am concentrat la lucru ☺ La ora 14 de altfel am si plecat acasa. Aveam în cap o lunga "lista to-do" pentru petrecerea mea, programata pentru sâmbata...

PS: din motive legislative [...consimțământul persoanei reprezentate în fotografie, dreptul de a reproduce ori de a utiliza fără consimțământul persoanei reprezentate ...] fețele majoritații persoanelor din fotografii, sunt "pixate". Atmosfera festiva însa este usor de recunoscut! ;-)