Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
Ieri am lucrat remote și în pauza de prânz, am ieșit cu Leo la plimbare prin parc. Ningea ușor, iar vântul aducea doar atât frig cât să simți că e iarnă, fără să ne oprească din drum.
Vara nu avem voie în parcul cu leagăne pentru copii, dar acum, pe vremea asta rece… tot parcul a fost doar al nostru. Zăpada scârțâia sub pași, aerul era tăios, iar Leo s-a zbenguit ca un fulg de energie pură. Ne-am întors acasă bine-dispuși, cu gerul încă agățat de haine. Leo, istovit după toată veselia din parc, s-a trântit în coșuleț. Eu mi-am continuat munca, însă am păstrat în mine mult timp ritmul plimbării. Seara, după ce am închis laptopul, am rămas câteva minute privind pe geam. Zăpada continua să cadă mărunt, cu o liniște care dădea serii un aer aproape solemn. M-am gândit cu bucurie că, dacă va ninge așa toată noaptea, mâine dimineață vom putea face un om de zăpadă. Când a sunat alarma de deșteptare, am deschis obloanele cu acea speranță inocentă de copil. Dezamăgirea a venit însă imediat. Vremea se încălzise brusc, ninsoarea se topise în ploaie, iar zăpada dispăruse aproape complet... Peste tot băltea apa, fără nicio urmă din liniștea albă a serii trecute. O dimineață fără contur, ca o pagină peste care cineva a trecut cu buretele umed. Poate că iarna a plecat... poate doar ezită. Dar eu am hotărât — mâine o să despodobesc bradul.
PS: Tiroliana n-a vrut să alunece deloc — zăpada și frigul au pus frână serioasă, daaar... tot am reușit două ture eroice — încete, dar glorioase — și ne-am distrat de minune!💗🥰💞🥳😁
♦ „Zăpada provoacă reacții care ne duc înapoi până în copilărie.” – Andy Goldsworthy ♦ „Bunătatea este ca zăpada. Înfrumusețează tot ceea ce acoperă.” – Kahlil Gibran ♦ „Iarna este timpul pentru confort, pentru mâncare bună și căldură, pentru atingerea unei mâini prietenoase și pentru o conversație lângă foc; este timpul pentru acasă.” – Edith Sitwell ♦ „Pentru a aprecia frumusețea unui fulg de zăpadă este necesar să stai în frig.” – fără autor identificabil ♦ „Ce rost ar avea căldura verii fără frigul iernii, care să-i dea dulceață?” – John Steinbeck ♦ „Acum știu. Știu puțin mai bine cât de mult poate însemna pentru cineva un lucru atât de simplu ca o ninsoare.”- Sylvia Plath
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
Crăciunul din acest an a avut pentru noi o strălucire aparte. Pentru că Raluca, una dintre fetele mele, a lucrat pe 24 decembrie, ne-am adunat cu toții abia în prima zi de Crăciun – iar cadourile au așteptat sub brad până am fost împreună. Masa festivă a fost o bucurie în sine. Am început cu aperitivele noastre tradiționale - salată boeuf, salată de vinete, guacamole proaspăt și pateuri fragede. A urmat o supă cremă de roșii, cu smântână și busuioc, iar felul principal a fost o încântare — pulpe de gâscă la cuptor, cu Knödl de cartofi și varză roșie călită. La desert, clătite cu sos de vanilie, umplute cu zmeură și căpșuni proaspete, apoi cafea și fursecuri pentru cine a mai avut loc în stomac. Am avut o șampanie Grand Plaisir, nectaruri de rodie, piersici și ananas, un Pinot Noir perfect pentru gâscă, iar la desert un vin de gheață, rece și dulce ca o poveste de iarnă. Pe timpul cinei, Leo și Chico au fost atât de cuminți încât aproape am uitat că sunt acolo. Dar când ne-am mutat în salon, în jurul bradului, pentru a împărți cadourile, zici că au fost trași cu cheița. Alergau de la un pachet la altul, fascinați de foșnetul hârtiei, convinși că totul e un joc inventat special pentru ei. Ne-au făcut să râdem cu poftă. Fiecare dintre noi a fost încântat de darurile primite. Moș Crăciun a fost foarte generos anul acesta — probabil ne-a trecut pe toți la categoria „copii foarte cuminți”. Am cântat colinde, am ascultat cele mai frumoase CD-uri de sezon, am povestit, am râs și ne-am bucurat de fiecare clipă. Pe la ora 22 musafirii au plecat, iar înainte de miezul nopții casa era deja pusă la punct, ca și cum petrecerea ar fi fost doar o amintire luminoasă.
A doua zi de Crăciun am fost invitați acasă la Adela, unde fetele mele au contribuit amândouă la pregătirea meniului festiv. La aperitiv, ne-a fost servită câte o pară coaptă cu brânză, miere și mentă. A urmat un piure fin de cartofi, alături de pulled beef — carne de vită gătită lent, desfăcută pe fibre, cu sos de legume și morcovi caramelizați. La desert am avut ceva cu adevărat spectaculos — conuri de brad comestibile, adevărate opere de artă — un muffin de ciocolată ca bază, acoperit cu fulgi de cacao și ciocolată care imitau perfect zimții conului, servite cu înghețată de vanilie și măr copt cu stafide. Am băut prosecco, vin, sucuri după pofta inimii, cafea și încă un pahar de vin de gheață. Atmosfera a fost la fel de caldă și de frumoasă ca în prima zi, pentru că în fond, asta contează de Crăciun — să fim împreună, în liniștea și lumina casei. Au fost două zile superbe, pline, luminoase, cu mese bogate, râsete, colinde, cadouri, povești și multă iubire.
Seara de 23 decembrie am luat în serios prognoza meteo care spunea că este posibil ca la noapte să ningă. Așa că, precauți, am băgat bradul în casă și dacă tot l-am fixat în stativ, i-am pus și ghirlanda luminoasă. Dimineața de Ajun ne-a întâmpinat cu o bucurie uriașă… într-adevăr, afară era totul alb. Meteorologii au avut dreptate și curtea arăta ca o felicitare de Crăciun. După muuulți, mulți ani, în sfârșit avem parte de Crăciun alb. Ce sentiment minunat! Cu energia dată de ninsoarea proaspătă, ne-am apucat să împodobim bradul. Anul acesta am ales globurile roșii, rafinate, în toate formele și mărimile. Mi-a luat ceva timp până am găsit echilibrul perfect al pomului, dar în cele din urmă a ieșit exact cum mi-am dorit. Apoi am agățat cu o fundiță roșie coroana de vâsc deasupra intrării în sufragerie, am făcut ultima tură cu aspiratorul și casa a avut exact prospețimea pe care pe care mi-o doream. La bucătărie, responsabilitățile au fost împărțite clar. Eu doar desertul, iar Helmut s-a ocupat de cuptor și de plită, amesteca zâmbind în oale și dădea senzația că totul este sub control. De mulți, mulți ani nu am mai fost singuri în seara de Ajun. Tocmai de aceea am decis să gătim exact ce ne era dor, fără să ținem cont de preferințele sau alergiile vreunui musafir. Libertate culinară totală. Am început cu un cocktail de creveți regali — un fel de salată cu crème fraîche, creveți sotați în ulei de măsline, bucățele de sparanghel fiert în apă cu sare și ceapă, mandarine din compot, mărar și piper. O delicatețe! Am ciocnit un pahar de crémant de Alsacia și... tot din Alsacia, am continuat cu escargot în unt aromatizat cu ierburi fine. Delicios! Felul principal a fost doradă la cuptor, cu cartofi gratinați, un pește care ne place mult și care aduce și un strop din tradiția serii de Ajun. La desert am avut creația mea cu mascarpone, dulceață de trandafiri și biscuiți speculaas, aromele acelea de iarnă care te duc direct în copilărie. După un espresso bine-meritat am căzut frânți de oboseală. Ne-am întins puțin și am și ațipit vreo oră și ceva. Seara s-a așezat peste noi cu o liniște plăcută. Ne-am cuibărit pe canapea, cu un film de Crăciun în fundal și cu sentimentul acela rar că totul este exact cum trebuie. Vacanța își trăiește în sfârșit ritmul ei frumos.
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
Organizarea calendarului cu evenimente, petreceri și întâlniri – 🔄 agenda mea e plină ochi, dar organizată ca la carte. Mi-am făcut loc și pentru mine: azi manichiură-pedichiură, sâmbăta viitoare coafor. Helmut își poate programa tunsul mai relaxat, pentru că el poate merge în timpul săptămânii.
Pregătirea casei pentru sărbători – 🔄 casa e proaspătă și luminoasă după ce am zugrăvit toată vara și toamna. Baia mare o renovăm anul viitor (contract deja semnat!). Săptămâna viitoare fac ultimele retușuri prin casă, ca totul să fie ordonat și primitor pentru sărbători.⭐
Cumpărarea cadourilor pentru familie și prieteni – ✅ gata, misiune îndeplinită! Toate sunt cumpărate, stau cuminți și așteaptă să fie împachetate frumos, cu fundițe și hârtie colorată.
Scrierea și trimiterea felicitărilor pentru sărbătorile de iarnă – ✅ bifat, cu drag! Gândurile bune au plecat deja spre oamenii mei dragi. ✉
Planificarea meniului pentru Ajun și Prima Zi de Crăciun – 🟩 probabil mâine, în a treia duminică de Advent, vom decide ce gătim și cum organizăm mesele. Pentru a doua zi de Crăciun nu ne facem griji, suntem invitați și vom savura cu bucurie tot ce se va pune pe masă 😉
🌲 2. Decorarea casei și atmosfera de sărbătoare
Cumpărarea bradului – ✅ bifat! Îl voi împodobi, ca în fiecare an, în seara de Ajun, cu emoție și tradiție.
Decorarea casei și curții cu luminițe și ornamente – ✅ făcut! Luminile strălucesc deja de la 1 decembrie, în jurul casei și la geamul din sufragerie.
Agățarea vâscului – 🟩 sarcina lui Helmut, pe care o va îndeplini cu drag, ca în fiecare an, inainte de Crăciun. 🌿
Aprinderea lumânărilor – ✅ avem două lumânări mari, parfumate pe care le aprindem din când în când, pentru o atmosferă caldă, într-o casă mare și aerisită. În plus, coronița de Advent cu cele patru lumânări ne însoțește, iar mâine o vom aprinde pe cea de-a treia.. 🕯️🕯️🕯️
🍪 3. Activități culinare și tradiții
Coptul prăjiturilor – ⏳ anul acesta mă limitez la cornulețe cu gem și covrigei cu brânză. Atât! Poate și prăjitura cu ness, dacă îmi face cu ochiul timpul.
Prepararea cozonacilor – ⏳ vreau neapărat să fac un cozonac cu nucă și unul cu rahat. Rețetele sunt pregătite, săptămâna viitoare va veni ziua cea mare – momentul cozonacilor!”
„Cookie exchange” la serviciu – ⏳ marți! Fiecare vom aduce fursecuri, vom schimba rețete, idei și multe zâmbete.
❄️ 4. Activități de sezon
Vizionarea filmelor de Crăciun – 🔄 tocmai urmăresc „Crăciun acasă”, sezonul 3, lansat de câteva zile pe Netflix.
Târguri de Crăciun – ✅ am fost deja la Sibiu, Ulm și Augsburg. Atmosferă, lumini, vin fiert – tot ce trebuie!
Patinoar – 🟩 poate înainte de Crăciun, poate după... Vedem cum ne poartă timpul.
Om de zăpadă si plimbare în natură – 📕 nu e zăpadă… încă! După Crăciun vom pleca să o căutăm și o vom găsi.
Colinde și muzică de iarnă – 🔄 Helmut adoră colindele românești. Eu îmi compun un playlist, pe care îl voi asculta în mașină toată iarna. ♬⋆.˚
Petreceri cu colegii – 🔄 două deja bifate: una cu toată firma, una cu departamentul.
Întâlniri cu prietene – 🔄 două deja avute, încă una programată.👍
Donarea de haine – ✅ am strâns un sac mare și de la mine, și de la Helmut.
Donații în bani – ✅ o contribuție modestă către Caritas și Cartierul Fugger.
Voluntariat – 📕anul acesta nu am reușit, dar rămâne în plan pentru viitor. 💗
Amintiri de final de an – 🔄 vreau să printez fotografii vesele de la Craciunul de anul trecut și să le dăruiesc înrămate - pentru că si anul acesta vom petrece Crăciunul în aceeași formulă. 🖼️
🎅 7. Activități creative
Căsuță de turtă dulce – 🟩 anul acesta vreau fac o versiune 2D din carton, pentru coșulețul lui Leo.
❄️✨ Înainte de culcare am observat că a început să ningă.
Dimineața, Augsburgul era ca într-un basm — o pudră de zăpadă acoperea orașul, oferind un strop suplimentar de magie. A fost superb, dar la amiază s-a topit repede… ca un vis. Acum, ceața groasă ne învăluie și face ca ziua să pară noapte.
Însă luminile aprinse în jurul casei aduc bucurie și strălucire. Iar la serviciu, bradul e deja împodobit, pentru că din săptămâna calendaristică 51 cei mai mulți colegi vor fi în vacanță (iar la sfârșitul săptămânii firma se va închide până după Bobotează). Chiar dacă zăpada a dispărut, magia sărbătorilor e aici și ne încălzește sufletul. Atmosfera rămâne sărbătorească, plină de lumini, culoare și așteptarea Crăciunului.✨❄️
PS: ✨🎄Au mai rămas doar 18 zile până la Seara de Ajun - când vom împodobi bradul și magia va umple casa🎄✨
Mâine dimineață, ziua mea de lucru va începe cu totul altfel decat in mod obișnuit. Împreună cu toți colegii din birou, vom porni în vizită la o sucursală de-a noastră din Austria (cca. doua ore de drum), unde ne așteaptă colegii și partenerii de producție.
Ziua va fi plină de întâlniri și ședințe pentru schimb de experiență, un adevărat maraton al cunoașterii și colaborării.
Seara târziu, autocarul ne va duce la un hotel, unde vom înnopta. Miercuri, programul nostru va începe cu o vizită ghidată în întreprindere apoi, vom participa la un seminar, un prilej de a învăța și de a ne inspira unii de la alții.
In jurul orei 17 - in mod normal, finalul zilei de lucru, autocarul ne va readuce în orașul nostru.
Această călătorie va fi mai mult decât o experiență de lucru, va fi o poveste despre prietenie si colaborare. Voi reveni cu fotografii si impresii.
Ca în fiecare an, Christmas Garden Augsburg a transformat grădina zoologică pentru doua saptamâni, într-un tărâm de basm, cu instalații luminoase care fascineaza orice vizitator - om sau catel, indiferent de vârsta! Si aceasta bineînteles, fara sa deranjeze câtuși de puțin confortul animalelor salbatice, traseul de lumini fiind departe de adaposturile lor încalzite.
Pe 6 decembrie, în ultima zi a acestei spectaculoase expoziții de lumini, am hotarât sa iesim la plimbare în Christmas Garden la Zoo Augsburg. Împreună cu soțul meu și cățelul nostru, Leo (am avut bilete pentru doi adulti si un catel, 23,5€ x2 + 4€), am trăit aceasta atmosferă de poveste, înconjurați de mii de luminițe.
Parea ca fiecare colț al grădinii a fost decorat cu lumini strălucitoare și figuri de poveste, oferindu-ne o experiență vizuală și emoțională profundă. A fost creata o adevarata Oază de Lumină și Magie.
Lacul din grădină a devenit o oglindă fermecată, reflectând luminile strălucitoare și creând un spectacol vizual captivant. Fiecare unduire a apei părea să danseze în armonie cu luminile, transformându-se într-un tablou viu, plin de culoare și basm.
Copacii din grădină au fost îmbrăcați în mantii de lumină, strălucind în culori vibrante precum Aurora Borealis. Ramurile lor păreau să prindă viață, dansând în ritmul vântului și creând un spectacol de lumini care ne-a lăsat fără cuvinte. Fiecare culoare părea să spună o poveste, aducând un strop de magie în acea noapte de iarnă.
Fântâna arteziană a fost punctul culminant al serii, oferindu-ne un spectacol de apă, foc și lumină care ne-a impresionat. Jeturile de apă dansau în ritmul muzicii, schimbându-și culorile într-un balet acvatic fascinant. Fiecare strop de apă părea să prindă viață, creând o simfonie vizuală care ne-a încântat simțurile.
Imaginile produse cu fum fin și culori au adăugat un element de visare serii. Fumul colorat se ridica ușor, creând forme efemere care păreau să plutească în aer, asemenea viselor dulci. Culorile se amestecau și se transformau, oferind un spectacol vizual care ne-a transportat într-o lume de basm.
Plimbarea noastră a fost plină de momente de bucurie și relaxare. Leo, cățelul nostru, a fost fascinat de luminile colorate și de sunetele ambientale care au completat peisajul. Ne-am bucurat de fiecare pas, admirând frumusețea și creativitatea instalațiilor.
Vizita noastră la Christmas Garden a fost un mod minunat de a încheia sezonul de sărbători. Aceasta plimbare ne-a oferit o experiență magică, plină de emoție și frumusețe. A fost o seară minunată, petrecută cu cei dragi, într-un decor feeric.
Daca si pe voi va fascineaza imaginile din oglinzi si reflexii, vă invit cu drag să participați la "Reflexiil în Oglindă"(rubrica preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
Când pornești mașina și te avânți pe drumurile înzăpezite, peisajul de iarnă începe să prindă viață. Drumul înainte este o promisiune de aventură, dar privirea în oglinda retrovizoare te conectează cu trecutul și cu toate amintirile frumoase ale iernilor de altădată.
Imaginile din oglinda retrovizoare par întotdeauna să aibă un farmec aparte. Într-o zi de iarnă, când totul este acoperit de o pânză albă, această fereastră către trecut devine un portal către o lume de poveste. E ca și cum ai privi într-un glob de cristal, unde fulgii de zăpadă dansează jucăuș în lumina unei după-amiezi de iarnă.
Brazii sunt împodobiți cu un strat gros de zăpadă, ca niște uriași adormiți acoperiți de pături pufoase.
Drumul șerpuiește printre dealuri și văi, iar în oglinda retrovizoare se reflectă un peisaj imaculat, neîntinat de urmele trecerii noastre.
Casele acoperite de zăpadă par sculpturi de turtă dulce, iar fumul care iese din coșuri se ridică leneș în aerul rece, ca niște panglici argintii. Copacii goi, învăluiți într-o haină de gheață, strălucesc în lumina soarelui de iarnă, ca niște bijuterii prețioase agățate de cer. Liniștea devine aproape tangibilă.
În oglinda retrovizoare, vezi cum peisajul se transformă într-un tablou idilic, unde timpul pare să stea în loc.
Într-o lume în care totul se mișcă atât de repede, aceste momente de reflecție sunt ca niște daruri neașteptate. În oglinda retrovizoare, imagini efemere prind viață și rămân gravate în memorie, ca niște fotografii într-un album al sufletului. Iarna, cu magia ei albă, ne oferă șansa de a ne opri pentru o clipă și de a aprecia frumusețea care ne înconjoară.
Așadar, data viitoare când ești la drum, în mijlocul unui peisaj de iarnă, nu uita să arunci o privire în oglinda retrovizoare. Vei descoperi că, dincolo de destinație, călătoria în sine este un adevărat "winter wonderland".
Daca si pe voi va fascineaza imaginile din oglinzi, vă invit cu drag să participați la "Reflexiil în Oglindă"(rubrica preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
Prognoza meteo pentru 30 decembrie nu părea deloc promițătoare: frig umed, ceață și cer gri. Demoralizant! Iar ideea că vacanța de iarnă va trece fără zăpadă era greu de acceptat. Așa că am hotărât să pornim cu mașina spre Alpi, la doar 100 km de casă, în direcția Ammergau.
Destinația noastră: Castelul Linderhof, situat în Bavaria, aproape de granița cu Austria. Ne-am pus toată speranța în a găsi puțină zăpadă. Și... am fost norocoși! Zăpadă albă, pufoasă, depășind genunchii!
Drumul până acolo a fost perfect curățat. Am parcat mașina și ne-am plimbat în parcul castelului câteva ore.
Am alergat în zăpada intactă, ne-am bulgărit, am făcut "îngerași" în zăpadă, ne-am scris numele în mijlocul inimilor desenate și am făcut poze cu un "om de zăpadă" mai aparte - un superb spiriduș al pădurii! Deși era frig, soarele strălucea pe un cer perfect albastru. Am petrecut o zi minunată în mijlocul naturii.
Când de pe mănușile noastre nu se mai dezlipeau țurțurii, am hotărât că e vremea să ne retragem la caldurica. Am urcat în mașină și am trecut granița în Austria si în mai putin de zece minute am foat la Alpenhotel Ammerwald. Am fost primiti calduros la receptie, condusi la o masa frumoasa direct la geam. Leo a adormit imediat pe păturica lui, iar noi, după ce ne-am încălzit cu câte un ceai Darjeeling, am comandat meniul zilei: șnițel vienez cu cartofi pai. Mi-a fost poftă de mujdei, dar nu aveau!
Am băut câte un suc de rabarbură si am încheiat dejunul cu cate un espresso. Apoi am urcat în mașină și ne-am întors acasă.
Și cum era să încheiem cel mai bine o asemenea zi? Bineînțeles, cu o saună! Ne-am cufundat în aburi de pin, de portocală, de mentă, în dușuri fierbinți si muzică relaxantă... pur și simplu minunat!
În noaptea cea mai lungă a anului, când cerul își îmbracă mantia de stele și pământul se odihnește sub o pătură de zăpadă, solstițiul de iarnă își face apariția ca un vechi prieten. Este momentul în care timpul pare să se oprească, iar natura își ține respirația, pregătindu-se pentru renaștere.
Lumina palidă a lunii se reflectă pe cristalele de gheață, creând un dans de sclipiri argintii. Copacii, îmbrăcați în haine de iarnă, stau nemișcați, ca niște străjeri ai unui regat de basm. În această liniște profundă, se aude doar șoapta vântului, care povestește legende vechi și visează la primăvara ce va veni.
Solstițiul de iarnă este o simfonie a contrastelor: întunericul profund al nopții și promisiunea luminii ce va crește treptat, frigul mușcător și căldura sufletească a celor ce se adună în jurul focului. Este un moment de reflecție, de întoarcere către sine, de regăsire a echilibrului interior.
În această noapte magică, fiecare fulg de nea pare să poarte un mesaj de speranță, fiecare stea căzătoare o dorință nerostită. Solstițiul de iarnă ne amintește că, după fiecare noapte lungă, vine o zi nouă, plină de promisiuni și posibilități. Este un moment de renaștere, de reînnoire, de a îmbrățișa schimbarea și de a privi cu încredere spre viitor.
Fie ca această noapte să vă aducă liniște și inspirație, iar lumina solstițiului să vă călăuzească pașii în anul ce vine.
Aseară a nins, frumos ca-n povești, cu fulgi mari și desi. Un strat subțire de zăpadă s-a așternut peste curtea tăcută.
Dimineața, totul părea pudrat cu zahăr, dar soarele amiezii a topit aproape totul. Se pare că nu vom avea Crăciun cu zăpadă... ❄️✨
E însa frig si bate vântul.
Helmut s-a întors de la cumparaturi si mi-a adus un buchet de trandafiri alb-roz, fragili și grațioși. Mirosul lor proaspăt, deși abia perceptibil, aduce o notă de tandrețe și emoție în mijlocul acestui anotimp rece.🌹❄️✨
Bradul așteaptă răbdător în curte, mai sunt doar două zile și va fi împodobit pentru marea sărbătoare a anului.
Astăzi am pregătit pungi cu mici cadouri pentru vecinii de pe stradă.
Mâine, în a patra duminică de Advent, vom bate din ușă în ușă și vom lăsa micile surprize, cu speranta de a răspândi bucuria sărbătorilor în cartier. ✨🎄
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
Pe vremea când mi-am facut rezervarea la avion pentru o mica-vacanta de sase zile la Sibiu, singurul meu gând a fost sa îi fac o bucurie Mamei, sa fiu cu ea de ziua ei de nastere, sa sarbatorim împreuna.
Putin înante de plecarea mea, la serviciu am fost anuntati ca s-a aprobat vizita colegilor din România, exact pentru saptamâna calendaristica 47, adica pentru saptamâna când eu am planificat sa fiu la Sibiu.
Eu sunt doar din luna august în acest departament si nu îi cunosc pe colegii "externi" decât din sedintele video saptamânale si ocazia ca echipa româna sa vina în vizita exista doar o data la doi ani... Tja! Asa a vrut Universul! Prioritatea mea a ramas Mama!
Exact în ziua când eu am decolat spre Sibiu (pe 16.11), colegii români au aterizat, unul câte unul în Bavaria - un coleg din Cluj, alti doi din Iasi, unul din Brasov si înca trei din Bucuresti.
Culmea-culmilor, eu si înca un coleg de birou, am avut sarcina sa ne ocupam de organizarea activitatilor profesionale-culturale si distractive pentru colegii români si pâna în ultima secunda, am reusit sa las pentru ei un plan foarte dragut. Concediu as fi putut sa iau intreaga saptamâna (ca zile as fi avut), însa am promis ca ma voi întoarce vineri la birou, ca sa interferez si eu cu colegii români. Iar la cina de despartire programata pentru joi seara mi-am propus sa particip deasemenea, deoarece conform biletului de avion, as fi avut timp berechet sa ajung acasa de la aeroport, sa fac dus, sa ma aranjez si sa ma prezint punctual, la ora întâlnirii. Vremea însa nu a tinut cu mine!
Miercuri spre joi noaptea (21/22 noiembrie) a nins peste Sibiu... Dimineata se asternuse o patura de 20 cm de zapada alba si pufoasa, totul arata ca-n basme!
Nu mi-am facut gânduri de întârzieri sau anulari, pentru ca avionul meu era programat pentru orele amiezii... M-am gândit eu, de azi-noapte si pâna la primul zbor, pistele de decoolare si aterizare vor fi perfecte! Hm! Fals! Pe la ora 10 am primit E-Mail de la WizzAir ca zborul va întârzia cu 30' însa checking-ul se va efectua conform planului initial". OK, m-am gândit, chiar si cu o jumatate de ora întârziere, tot voi ajunge la restaurant, pentru întâlnirea cu colegii.
La aeroport însa domnea haosul! Am avut bilet "priority" însa ghiseul pentru acest serviciu nu functiona, cica nu se facea legatura la calculator! Am stat la coada, ca toti cei care nu au platit suplimentar acest serviciu. Doar... timp aveam, LOL! Întârzierea de decolare s-a anuntat candva a fi de o ora, insa în final, am ajuns cu o ora si zece minute mai târziu. Pâna când mi-am luat bagajul de cala de pe banda... am ajuns la poarta de iesire cu o ora si jumatate întârziere. Cea mai mare problema era acum, ca am intrat în "Rush Hour"!!! De la aeroport si pâna acasa, în loc sa parcurgem distanta normal în trei sfert de ora, am parcurs-o într-o ora si un sfert! Asa se face ca nu am mai ajuns la dinner! Mi-am sunat colegii si m-am scuzat... (nu am fost singura care a lipsit! Sefa mea a fost deasemenea prinsa în trafic, pe o alta autostrada aglomerata!).
La noi în Bavaria, joi era înca toamna ☺ Însa în noaptea de joi spre vineri a nins, exact cum a nins la Sibiu cu o noapte înainte. Ce vreau sa spun aici?! Colegul din Brasov a trebuit sa plece vineri dis-de-dimineata (ca asa circula linia Fly LILI) si... avionul din Germania a decolat PUNCTUAL! In München nu a fost zapada mai putina ca în Sibiu, însa... de!!!!
Pe colegul brasovean nu l-am mai prins, pe ceilalti i-am întâlnit vineri la birou. Tare m-am bucurat! Am avut vreme sa ne cunoastem personal si asta a însemnat mult!
Fotografiile de aici, sunt facute vineri, 22.11 de la noi din birou, spre terasa dintre aripa centrala si cea de nord. Suntem la etajul patru si avem o terasa plina cu flori... daca nu e ninsa! ☺ Luana, colega din Bucuresti tocmai facea o poza si... hop si eu ☺ Pentru reflexii!
Clipul este de dimineata, din curtea casei mele, când Leo a avut onoarea sa lase primele amprente în zapada proaspata 🐾💞
Va doresc un sfârsit de saptamâna agreabil si daca aveti fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici (rubrica este preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
PS: A doua zi dimineata nu mai era nici o urma de zapada.
Momentan la noi "s-a încalzit" avem temperaturi pozitive atât ziua cât si noaptea, dar nu se depasesc +6°C.
De mâine voi fi în Sibiu; prognoza meteo spune ca in cursul zilei temperaturile vor putea atinge maxim 8°C însa noptile vor avea minus grade!
Joi, în ziua când am rezervat zborul de întoarcere, atât in Sibiu cât si in Augsburg va ninge! Sper ca zborul meu sa nu aiba întârziere (sau Doamne fereste sa fie anulat!) din acest motiv!
Joi seara avem dinner cu colegii de serviciu si îmi doresc sa pot participa.
Sa aveti parte de un weekend minunat! Voi reveni cu imagini din Târgul de Craciun din Sibiu, care se va deschide asta seara!
Am mai povestit pe aici ca lucrez într-o firma foarte moderna si eleganta, un concern international care se respecta si ne respecta. In departamentul meu avem câtiva membrii ai echipei care lucreaza din alte puncte ale lumii, o colega din China, un coleg din Italia, unul din Malaysia si sapte colegi din România (Brasov, Iasi, Cluj, Bucuresti). Cam o data la doi ani, colegii din strainatate sunt invitati în vizita la noi. Asa se face ca saptamana calendaristica 47 a fost stabilita dupa muuulte criterii, ca fiind ideala pentru aceasta vizita. Din pacate s-a nimerit ca exact in saptamâna 47 eu voi fi la Sibiu pentru ca Mama are ziua de nastere pe 19 noiembrie!... Fiecare cu prioritatile lui! (doar de joi seara ma voi alatura grupului).
Fiecarui membru din CoreTeam îi vine rândul sa se ocupe de un Team-Event si exact de data aceasta a fost rândul meu, sa concep un program echilibrat cu munca si relaxare, pentru noi si musafirii nostri. Char daca eu nu o sa particip, mi-am dat tot interesul sa fie totul cât mai placut posibil. Si cred ca am reusit! ☺ Am organizat un tur cu ghid pe campusul nostru, o masa festiva în München, o seara de karting, o seara de bowling, o vizita la centrala firmei care se afla in Lichtenstein - unde deasemenea colegilor le va fi oferit un tur cu ghid, apoi un dineu de despartire (la care voi ajunge si eu ♥) si bineînteles pentru orele de munca, am rezervat sali de sedinte unde colegii se vor putea retrage sa discute probleme cu managerii de proiecte dar si probleme generale care privesc întregul Team, pentru o cât mai buna colaborare. A trebuit sa ma gândesc la o multime de situatii si sa impart cele 5 zile lucratoare cât se poate de bine. Bineînteles ca toti colegii m-au sprijinit, fiecare a intervenit prin prietenii sa obtinem programarile fara timpul oficial de asteptare (spre exemplu, pentru o tura ghidata pe campus, este dorita o programare cu 4-6 saptamâni in avans!). Asistenta team-ului nostru a facut rezervarile la hotel si avion saptamâna trecuta - de astfel de probleme nu a trebuit sa ma ocup!
Ieri seara am primit ultimele confirmari ale rezervarilor si am respirat usurata! Totul sta fix! Am iesit de la serviciu dupa ora 18 (de obicei plec pe la orele 17).
Biroul nostru este la ultimul etaj - etajul patru. Fireste ca exista doua lifturi în aripa noastra, însa majoritatea colegilor folosesc scarile pentru a-si mentine tonusul muscular... Suntem soricei de birou, petrecem zilnic cca. 9 ore la lumina artificiala, sezând pe scaun in fata monitoarelor. Ba mai rau, acum ca se insereaza atât de repede, habar nu avem cum este vremea afara pentru ca pe geam nu se mai vede nimic! Ieri seara, când am coborât scarile spre foaier (-ul in care avem un Café-bistro), am facut cateva fotografii pentru rubrica "Reflexii în Oglinda" - ca prea sclipeau frumos luminile!☺ Când usile glisante s-au deschis spre pasarela ce duce la garaj... nu mi-a venit sa cred! NINGEA! Ningea ca in povesti, cu fulgi mari, desi si pufosi. Lampile dadeau impresia ca fulgii sunt licurici... Superb moment!
Împart bucuria primei zapezi cu voi ♥
Mentionez ca am facut clipul la bariera, inainte sa ies din campus - nu pe drum public, sa fie clar! ☺ Iar "RiO" am scris pe parbrizul masinii lui Helmut, când am ajuns acasa (masina lui ramane afara, avem doar un loc în garaj).
Va doresc un sfârsit de saptamâna agreabil si daca aveti fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici (rubrica este preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel: