Prima duminica de Advent 2025

Duminică în mii de culori

Fie ca această ultimă duminică din iunie să fie o adevărată sărbătoare a simțurilor — să ne bucurăm de culorile care dansează în jur și de armonia formelor ce se împletesc în fiecare detaliu al zilei.
Să vedem frumusețea în nuanțele frunzelor, în curcubeul florilor, în jocul de lumini printre nori.Astăzi, să ne lăsăm învăluiți de diversitatea care ne înconjoară — în oameni, în gânduri, în frumusețea lucrurilor mici.

Să trăim o duminică plină de lumină, inspirație și bucurii în toate formele și culorile ei.
Formele care se joacă în natură — curburi blânde, linii nebănuite, petale răsfirate — sunt acolo nu doar pentru a fi privite, ci pentru a ne aminti cât de frumoasă este diversitatea.

Să fie o zi ca o simfonie de culori — nu doar în jur, ci și înlăuntrul nostru.Să simțim cum bucuria prinde contur, cum sufletul își regăsește forma între flori, lumină și tăcere.Să trăim o duminică vie, colorată și plină de sens.

Duminica dimineața

 

 Buna dimineața! Sa aveți o zi minunată!

Doar vești bune

Astăzi este o zi specială în familia noastră, plină de bucurie și motiv de sărbătoare. Raluca își aniversează ziua de naștere si ne-a invitat la restaurant.
Tocmai s-a întors dintr-un concediu frumos petrecut în Verona și la Lago di Garda, alături de logodnicul ei și Chico.
Nu există nimic mai frumos decât să înceapă un nou capitol din viață alături de cei dragi, păstrând în suflet amintiri prețioase și momente de neuitat.

Chiar dacă astăzi nu suntem cu toții împreună, ne bucurăm să știm că fiecare este bine! Adela este încă în Atena (la logodnicul ei), iar Bunica (ajunsă aproape la 83 de ani) este sănătoasă și se bucură de plimbările liniștite prin Parcul Sub Arini.
Vă doresc tuturor o duminică minunată, presărată cu voie bună, râsete și momente speciale! Pentru noi, ziua va fi cu adevărat de neuitat, plină de surprize frumoase și multă dragoste, sărbătorind cum se cuvine!
La mulți ani, Raluca! 🎉🎂✨

Poveste de duminica - Micul "Noi” și puterea comunității în educație

Dacă aveți cunoștințe în Germania, ale căror copii sunt în clasa zero sau în școala primară, probabil ați auzit de "Das kleine WIR". Pentru cei care nu îl cunosc încă, iată o prezentare. "Micul Noi" ("das kleine WIR") este un concept minunat introdus în școlile primare, simbol al comunității, empatiei și unității. Creat pentru a sprijini învățarea socială și emoțională, acest personaj simpatic îi învață pe copii despre importanța relațiilor pozitive și a solidarității, implicând și părinții în sprijinirea micuților elevi.

"Micul Noi" este o mascotă verde, adorabilă, cu trăsături rotunjite, zâmbet larg și flori viu colorate pe cap. Aceasta mascotă apare în abecedare și exerciții pentru citit și aritmetică și este promovată de fundații precum "Stiftung Lesen" care încurajează lectura, și oferă materiale educaționale ce sprijină procesul de învățare și dezvoltare a copiilor. Prin povești captivante și activități interactive, "Micul Noi" stimulează respectul, colaborarea și sprijinul reciproc, ajutând copiii să înțeleagă ideea de comunitate. Fiecare clasă are un "Noi" pe care copiii îl iau acasă pentru un weekend, scriind despre activitățile lor în Jurnalul de învățare. Acest jurnal îi ajută pe elevi să reflecteze asupra experiențelor lor zilnice și să contribuie la crearea unei comunități armonioase. La sfârșitul anului școlar, jurnalul devine o poveste despre comunitate și empatie.

Amelie, fiica vecinei fiicei mele, a avut onoarea de a-l găzdui pe "Micul Noi" pentru un weekend și l-a adus în vizită la Raluca. A rugat-o pe fiica mea să o ajute să completeze jurnalul si Raluca (care este de fapt profesoara de meserie) a ajutat-o cu tot dragul.

În primul rând, Amelie i-a făcut cunoștință lui "Noi" cu Chico, apoi i-a arătat camera, florile din casa și s-au dus împreuna la o colegă bolnavă, din vecni, să îi dea temele. Apoi au ieșit la plimbare, s-au cățărat în copaci, au vizitat o fermă de vaci, l-au învățat pe "Noi" să tricoteze și, când s-a înserat, au citit împreună o poveste. Au făcut fotografii, le-au lipit în jurnalul clasei și au scris câteva cuvinte despre fiecare activitate. După acest weekend, Amelie l-a dus pe "Noi" înapoi la școală, iar mascota va pleca mai departe la ceilalți colegi ai ei. Dar Amelie s-a întrinstat și-a dorit neapărat un "Noi" pentru acasă, cu care să se joace, să iasă la plimbare și să-l prezinte rudelor și prietenilor ei.

Fiica mea a decis să îi facă o surpriză și a început să tricoteze mascota. M-a sunat la telefon și m-a întrebat dacă o pot ajuta. Raluca a terminat corpul mascotei, eu am tricotat piciorușele, nasul și am croșetat florile. Ne-am întâlnit și l-am asamblat. În urmatoarea zi, Raluca a sunat la ușa fetiței și i l-a dăruit. Ce bucurie! Amelie a fost copleșită de emoție. Aspus ca "Noi - al nostru este cel mai frumos Noi!" ♥

Ca să fie ca „cireașa de pe tort”, Raluca a invitat-o pe Amelie, bineînțeles cu permisiunea părinților, să petreacă sâmbăta până duminică la ea. Împreuna cu "Noi", au gătit, și-au cumpărat pijamale identice și seara au invitat-o și pe Adela, cealaltă fiică a mea, să facă o "pyjama party". 🎉 S-au uitat împreuna la desenul animat "Vaiana" partea întâia și a doua, au servit pufarini, popcorn, jeleuri și acadele. Exuberanța serii a fost la cote maxime, au râs, au țopăit, au spus ghicitori și au povestit până târziu, creând amintiri de neuitat. Încăperea a fost plină de energie și veselie, iar hohotele de râs au răsunat pâna la vecini. Chico, cățelușul Ralucăi, a fost bineînteles și el prezent la petrecere, aducând și mai multă voie bună. A doua zi dimineață, după micul dejun, Amelie s-a întors acasă, fericită și încântată de tot ce a trăit.

„Micul Noi” este mai mult decât un simplu personaj – este o metaforă vie, reamintind că „împreună” este cheia construirii unei comunități puternice și armonioase.

Prajitura de duminica - Tartă cu cirese și bezea

Durată totală: ~75 min. (Timp de lucru: ~30 min. + Coacere: ~45 min.) 

 **Ingrediente** 

 360 g cirese din compot (greutatea dupa ce se scurge sucul) 

170 g unt moale 

180 g zahăr 

1 pachet de zahăr vanilat 

1 praf de sare 

4 ouă 

 250 g făină de grâu (Tip 405) 

2 lingurițe praf de copt 

1 - 2 linguri rom 

3 - 4 linguri fulgi de migdale 

Puțin unt pentru formă si hârtie de copt.

 **Preparare** 

 Bateți untul cu 100 g. zahăr, zahărul vanilat și sarea până devine pufos. 

Separați două ouă, punând albușurile deoparte. 

Adăugați treptat cele două gălbenușuri și celelalte două ouă întregi în amestecul de unt și zahăr. 

Amestecați făina cu praful de copt și adăugați-le împreună cu romul. Turnați aluatul în forma pregătită și neteziți-l. Întindeți cireșele deasupra. 

Coaceți prăjitura în cuptorul preîncălzit timp de aproximativ 30 de minute, la 180 de grade Celsius (căldură sus/jos) sau 160 de grade Celsius (ventilație). 

Cu puțin timp înainte de sfârșitul timpului de coacere, bateți albușurile puse deoparte cu 80 g. zahăr până devin tari. Întindeți bezeaua în valuri peste prăjitura fierbinte. 

Presărați migdalele peste bezea și coaceți prăjitura încă 15 minute până când bezeaua se rumenește ușor.

🍽️ Pofta buna! 🍽️

🌷🍀 Va doresc o duminica minunata! 🍀🌷

Am aprins a treia lumânare în coronița de Advent

Cu ocazia celei de-a treia duminici de Advent, vă doresc să aveți parte de liniște sufletească, bucurii simple și momente de neuitat alături de cei dragi. Fiecare noua zi să vă aducă lumină în inimă, speranță și dragoste

Fie ca această perioadă să fie una de reflecție și recunoștință, iar spiritul Crăciunului să vă învăluie cu căldură și binecuvântări. Să vă bucurați de fiecare zi care ne apropie de magia sărbătorilor și să aveți parte de un Advent plin de pace și fericire.

La castel - Miercurea fără cuvinte S39

22 September 2024 - Schloss Hellenstein (Castelul Piatra-strălucitoare)  

 LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

O duminică...

... toridă de vara, cu soare strălucitor si cer senin.

O duminică liniștită, petrecută moțăind la umbra marchizei,  admirând din când în când printre gene razele soarelui dansând printre frunzele alunului. Am petrecut ore în șir urmărind jocul de lumini si umbre, împletindu-se cu parfumul dulce-fin al florilor din curte si sursurul fântânii decorative din colțul terasei...

Ca sa ne răcorim, am băut câte un Lillet-berry, cu zmeură, rozinchini și mure din gradina noastra si bineînțeles cu multa-multa gheață.

Spre seara am facut grătarel iar la desert, am servit macarons. 

În aceasta zi de vara, timpul parcă s-a oprit... iar noi părea că intrasem în acest tablou de poveste.

Palmsonntag

Astazi este Palmsonntag...  s-ar putea traduce ca "Duminica Floriilor". Pastele catolic uneste anul acesta doua luni: prima zi de Paste este în ultima zi din martie si a doua zi de Paste este în prima zi din aprilie. Deci, peste o saptamâna, adica foarte devreme...

Vremea este instabila si foarte variata. Joi a plouat în rafale si chiar cu măzăriche (grindina mica), vineri la orele amiezii au fost 20°C, sâmbata a plouat din nou si s-a racorit bine de tot! Azi noapte s-au înregistrat zero grade! Astazi bate vântul foarte puternic si cerul este plumburiu... nu iesim din casa decât scurt, pentru cele trei plimbari-standard cu Leo. 

Vineri însa am profitat din plin de soare! Si bine am facut! La ora 12 am încheiat saptamâna de lucru si am iesit cu Helmut si Leo în Gradina Botanica.

Cerul era azuriu, aerul parfumat suav si de jur împrejur totul verde. Si muuulta liniste! Si flori multicolore, si pomi înfloriti si fluturi si albinute... Un sentiment de bine ne-a împresurat ca o îmbratisare tandra si sincera. Atât de bine ne-a facut aceasta plimbare! 

Brândusele s-au trecut, au ramas doar câteva ciufulite de vreme... Parcul a fost plin de narcise. Narcise de toate tipurile, din acelea galbene cu "trompeta", din cele albe cu "coronitata", din cele alb-galbene... un adevarat paradis al narciselor! 

Lalelele înca nu au înflorit, doar soiul acela stelat-pitic. Majoritatea galben-pai si câteva rosii ca focul.  Panselutele multicolore si florile de nu-ma-uita, decoreaza superb marginile aleilor în parc. 

Dar parca mai frumoase ca toate celalalte, anemonele ies în evidenta prin culorile vii ale petalelor mari si delicate. Rosii, albastre, violete si albe, se înalta gratioase în tufe bogate, atragând atentia oricarui trecator. 

Chiar daca monentan foarte capricioasa, primavara este prezenta si foarte frumoasa! 

Weekend

Juhuuuu... Am început un sfârsit de saptamâna plin si din punct de vedere al activitatilor, foarte variat. ☺

♦ Vineri seara am fost la restaurant cu întreg compartimentul Proiectari /Cercetare, cca 70 colegi de serviciu. 

♦ Sâmbata am fost cu baietii mei - Helmut si Leo, intr-o lunga plimbare prin zapada, în jurul lacului de acumulare Lech'23. 

♦ Duminica - astazi, voi merge la Ulm sa asist la defilarea asociatiilor de Carnaval (Fashingsverein). 

Voi reveni cu povesti cu/în fotografii pentru fiecare zi în parte.♥ 

O duminica minunata tuturor!

Golden Globes - Reflexii în oglinda 2/2024

Poate ca multi au ajuns pe aceasta pagina, atrasi de ideea ca vor gasi informatii legate de acordarea premiilor Golden Globe Awards ☺ Eu însa voi prezenta aici doar câteva fotografii cu globurile mele sclipicioase, din ziua în care am despodobit bradul ☺ 

Si ca sa râdem putin, as putea spune ca exact duminica, pe 7 ianuarie 2024, acasa la mine, în provincia linistita, mi-au trecut prin mâna câteva zeci de globuri aurii... iar în metropola Los Angeles, în Beverly Hills, zeci de Golden Globe Awards au fost înmânate celor mai buni actori si creatori de filme. La ore diferite însa... asta ar fi singura paralela între modestele mele globuri din sticla si valoroasele globuri de aur (statuetele nu sunt realizate în întregime din aur, ele au un miez de aliaj metalic, iar suprafața le este placata cu aur; statueta are o greutate de 7,8 pfund - adica aproximativ 3,5 kilograme).

 

Daca ai fotografii cu reflexii sau oglindiri, te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine. Nu trebuie decât sa publici într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Din nou acasa ❤️

 

Am dormit excelent! 

Si la noi e foarte cald, ieri la ora 16 au fost 37°C (la umbra). Dar in casa, fara climatizare, avem 24°C. Acum stam pe terasa, la umbra marchizei, bem cafeluta,mancam cate o felie de tarta cu prune (facuta în doi timpi si trei miscari *) si admiram gradina... Ce bine e acasaaaa! ❤️

Nuferi - Reflexii în oglinda (S23/23)

Duminica am fost in Gradina Botanica. A fost o zi calda de vara, în sere a fost o caldura înabusitoare... Dar s-a meritat sa intru, iata ce plante de apa minunate am fotografiat!  Rubrica preluata de la SoriN

Dacă doresti să participi la rubrica "Reflexii în oglinda" - publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Ziua Mamei

În Germania - ca de altfel în multe alte tari, Ziua Mamei se serbeaza în a doua duminica a lunii Mai (ziua de 8 Martie este Ziua Internationala a femeii). 

De-a lungul timpului, fetele mele mi-au daruit cadouri din cele mai reusite dar cel mai frumos cadou va ramâne cel din anul în care erau înca la gradinita. Povestea acelei zile am scris-o aici ♥ (felicitarea pe care mi-au scris-o anul acesta au încheiat-o cu o inimioara si un ficatel ☺).

In ultimii ani, de când "puii si-au luat zborul din cuib" cel mai frumos cadou pe care mi-l pot face fetele mele, este timp. Timp petrecut împreuna ♥ De câteva ori am fost la piscina termala, de alte cateva ori la cinematograf sau la restaurant... Nimic nu este mai placut pentru o mama, decât sa fie împreuna cu copiii ei ♥

Anul acesta fetele mi-au spus sa ma îmbrac dragut si sa ies la ora 12:30 în parcare ca vin sa ma ia.

Eu sunt punctala de felul meu asa ca... mi-am gasit fetele cu un buchet mare de flori si un balon in forma de inima cu inscriptia "pentru cea mai buna mama din lume" ♥ 

Ne-am urcat în masina si am pornit... Ne-am oprit în centrul orasului, la Black Lotus - un club-restaurant care a organizat "Brunch zum Muttertag". Toate mesele au fost rezervate de copii (unul sau mai multi frati) care si-au scos mamicile la restaurant ☺ O atmosfera fermecatoare! Muzica din anii '80-'90, mame fericite, mâncare super delicioasa, bautura, antren... a fost o dupa-amiaza SUPERBA!

 

☺☺☺ Cui sa-i pese ca cerul este gri si ca ploua în reprize?! ☺☺☺ Noua nu! ♥

A mai trecut un weekend...

Asa cum am povestit, saptamâna aceasta am încheiat-o cu o sâmbata petrecuta la un seminar profesional, pe tema “Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor (AMDE)”.
A fost ultimul seminar din acest an (dintr-un sir de sase) . Am învatat lucruri noi, am schimbat impresii, am calculat exemple concrete si am petrecut o zi întreaga alaturi de ingineri de la diverse firme ale regiunii Bayern-Sud. Seminarul a început dimineata la ora opt si s-a încheiat dupa-amiaza, la ora cinci si jumatate. Timpul a trecut rapid, am fost foarte prinsi de discutii si exercitii.
Locatia a fost o sala de conferinte dintr-un hotel de patru stele si jumatate. Am avut la dispozitie apa minerala, sucuri naturale, cafea, ceai si fursecuri. La ora amiezii am mâncat à-la-carte în restaurantul hotelului si dupa-amiaza pe la ora 15 ni s-au servit la cafeluta, prajitura si fructe. Costurile au fost preluate de firma la care lucrez.
Se spune ca în timpurile grele, tulbure, cea mai buna investitie este în perfectionare profesionala! Orice certificat în plus îti va întari pozitia profesionala si nu isi va pierde valoarea niciodata ;-)

Duminica dimineata am avut program administrativ - am dereticat prin casa si am trebaluit în bucatarie. La amiaza am invitat o prietena la masa. Susanna este prietena cu care voi merge în excursia culturala pe Coasta de Azur, programata anul viitor la începutul lunii martie.
Am petrecut o dupa-amiaza tare placuta.

Seara s-a instalat pe ne simtite si ... nu mi-a mai ramas timp decat sa imi pregatesc lucrurile pentru urmatoarea dimineata., când va începe o noua saptamâna aglomerata de lucru!
Timpul zboara, zboara, zboara...

The beach boys from Piombino

Cunoasteti scenele din filmele italiene, în care duminica seniorii localitatii se aduna pe o banca si discuta câte-n lume si în stele?! Ei... scenele sunt veritabile! ☺
Duminica la amiaza, când ai impresia ca localnicii s-au evaporat si pe stazi nu se plimba decât turistii, în cel mai bun loc de observare, undeva la umbra, se aduna pensionarii localitatii în grupuri, povestesc si râd cu gurile pâna la urechi, nesfiindu-se sa-si arate dintii lipsa ☺☺☺ Ca fac glume pe seama trecatorilor sau ca deapana doar amintiri... hm, ce conteaza?! Important este ca buna lor dispozitie este molipsitoare!
Am cerut voie sa-i fotografiez si nu doar ca au fost imediat de acord, ba chiar s-au bucurat. Cel cu camasa bleu si pantalon scurt - sefu' (☺), m-a invitat sa stau cu ei pe banca, sa am o fotografie si cu mine si ei. Cel cu camasa albastra a sarit sa faca fotografia, însa când s-a vazut cu telefonul meu in mâna... nu a stiut ce sa faca cu el! Si-a apropiat displayul de ochelari si nu a stiut ce buton sa apese (☺☺☺)... I-am spus sa atinga indiferent ce loc pe disply, a zâmbit stingherit si s-a straduit... dar nu a reusit sa faca nicio fotografie. Ei asta e, nu face nimic! De amuzat ne-am amuzat toti! ☺

Prima duminica de Advent

♦ dimineata:

♦ la prânz:

♦ seara:

Povestea unei duminici pline-ochi

Este luni si griul devine din ce în ce mai tulbure. Ploaia se transforma încet-încet în lapovita. Astazi de dimineata, în drum spre serviciu mi s-a parut chiar ca vad câtiva fulgi de nea lipindu-se pe parbriz… Iarna nu mai e departe.
Cu cât mai frig este afara, cu atât mai adânc ma cuibaresc în patura pufoasa si cu atât mai dulci îmi par amintirile duminicii care a trecut… O zi plina de diversitate!
Daca pâna sâmbata vremea a fost frumoasa, de duminica dimineata, toamna a aratat ca poate fi si rea, cruda si implacabila. Vântul a smuls ultimele frunze ale copacilor si ploaia a biciuit fara mila tot ce i-a iesit în cale - chiar si un catelandru de un an si o zi, iesit ca de obicei în parc la plimbare împreuna cu prietenul lui biped. ☺ Plimbarea celor doi s-a transformat în tur scurt si baietii mi-au revenit acasa înfrigurati si uzi pâna la piele.
Dupa ce s-au uscat cu foenul, pe cel mic l-am consolat cu un os cu vitamine si celui mare i-am oferit o cupa mare cu infuzie de ghimbir si lamâie, îndulcita cu miere de salcâm (este cea mai rapida reteta pentru întarirea sistemului imunitar). Apoi mi-am zis “ Si ce daca ploua si e frig?! În sfârsit e timp pentru mesterit!". Patru rame canvas asteapta de câteva zile sa fie curatate de hârtia ce a folosit ca mediu pentru transferul de imagine si... mai departe nu am avut timpi-morti! În timp ce pânzele s-au uscat, am încins fierul de calcat si am netezit o fata de masa si patru servetele de damasc, pentru ca la ora amiezii am avut musafiri. Sub pretextul “zilei de nastere a lui Leo”, i-am invitat la masa pe vecinii care o au pe Clara – cea mai buna prietena de joaca a lui Leo.

Ca de obicei, de gatit s-a ocupat sotul meu. La întâmpinarea oaspetilor am servit sekt si prune uscate prajite în mantie de sunca. La aperitiv rösti de cartofi cu file de somon si crème frâiche si ca fel principal de mâncare, file de porc învelit în foite de jambon, cartofi gratinati si legume calite. La desert am avut “Iubire fierbinte” – piure din fructe de padure încins în sos caramel, plus câte trei sfere de înghetata de vanilie.
Leo si Clara au alergat prin toate camerele, au sarit pe canapele si pe fotolii, s-au hârjonit si noi nu am intervenit în joaca lor cu vreun repros, ca doar motivul petrecerii a fost ziua lui Leo! ☺
Dupa ce au plecat musafirii, am repus urgent ordinea în casa, apoi cam în aceeasi viteza, am scos din dulap “la petite robe noire”, mi-am aranjat parul si mi-am retusat machiajul. Seara de duminica am petrecut-o la teatru, în München.

Din fericire a condus „ginerica“ asa ca am folosit calatoria pentru a reveni la starea de calm si comfort. Biletele le-am primit cadou de la fiica si logodnicul ei. Celalalta fiica a ramas acasa, dadaca la Leo. Poti sa comentezi ceva legat de o asa perfecta organizare?! ☺
Das Deutsche Theater avea covorul rosu rostogolit din boulevard si pâna la intrarea somptuoasa, pentru a marca deosebitul eveniment - premiera musicalului “Cocosatul de la Notre-Damme”. În fata fotografilor si jurnalistilor pozau surâzatori protagonistii serii. Noi am predate pardesiile la garderoba, am servit câte un cocktail “Notre-Dame”, apoi am intrat în sala, alaturi de ceilalti 1500 de spectatori.

A fost o vreme – cam pe când eram de vârsta actuala a fetelor mele, când adoram acest gen de spectacol. Încet-încet, spectacolele de opera si muzica clasica mi-au captat tot mai mult atentia si m-am departat de musical. Îmi face însa placere sa vad din când în când punerea în scena a unui musical clasic. Acesta a fost un show reusit, cu atisti si decoruri de înalta calitate. Am petrecut o seara deosebit de agreabila.
Leo abia ne-a asteptat sa revenim acasa. A motait el, dar de dormit, nu a putut sa doarma linistit decât când ne-am asezat si noi în pat. La ora 24 am dat stingerea. Am adormit instantaneu.
Când am redeschis ochii, era luni… Si griul este din ce în ce mai tulbure.