Prajitura de duminica - Tartă cu cirese și bezea

Durată totală: ~75 min. (Timp de lucru: ~30 min. + Coacere: ~45 min.) 

 **Ingrediente** 

 360 g cirese din compot (greutatea dupa ce se scurge sucul) 

170 g unt moale 

180 g zahăr 

1 pachet de zahăr vanilat 

1 praf de sare 

4 ouă 

 250 g făină de grâu (Tip 405) 

2 lingurițe praf de copt 

1 - 2 linguri rom 

3 - 4 linguri fulgi de migdale 

Puțin unt pentru formă si hârtie de copt.

 **Preparare** 

 Bateți untul cu 100 g. zahăr, zahărul vanilat și sarea până devine pufos. 

Separați două ouă, punând albușurile deoparte. 

Adăugați treptat cele două gălbenușuri și celelalte două ouă întregi în amestecul de unt și zahăr. 

Amestecați făina cu praful de copt și adăugați-le împreună cu romul. Turnați aluatul în forma pregătită și neteziți-l. Întindeți cireșele deasupra. 

Coaceți prăjitura în cuptorul preîncălzit timp de aproximativ 30 de minute, la 180 de grade Celsius (căldură sus/jos) sau 160 de grade Celsius (ventilație). 

Cu puțin timp înainte de sfârșitul timpului de coacere, bateți albușurile puse deoparte cu 80 g. zahăr până devin tari. Întindeți bezeaua în valuri peste prăjitura fierbinte. 

Presărați migdalele peste bezea și coaceți prăjitura încă 15 minute până când bezeaua se rumenește ușor.

🍽️ Pofta buna! 🍽️

🌷🍀 Va doresc o duminica minunata! 🍀🌷

Cheers!

Tort gustos si facut rapid

Am promis colegilor de birou ca miercuri voi aduce prajituri. 

Eu am reînceput de doua saptamâni dansul-sportiv si în fiecare marti, dupa orele de serviciu am antrenament. Ca de obicei, am ajuns acasa doar dupa 19:30. 

Raluca - fiica mea, a avut luni si marti liber si mi-a promis ca ma ajuta (de la ea de acasa). A compt pentru mine 30 de mini-muffins cu cireste si ananas si înca 30 de Toffifee Brownies ♥ A venit o fuga la mine si mi-a lasat prajiturelele pe terasa. Când am ajuns eu seara acasa, le-am gasit super-frumos ambalate, gata pentru transport ♥ Ar fi fost suficiente pentru cei 18-20 de colegi, însa am avut eu în cap ideea de a face si un tort. Asa ca m-am apucat imediat de treaba! ☺ 

Am spart 4 oua, albusurile le-a batut Helmut spuma - el este specialistul pentru asa ceva. El a batut dealtfel si frisca. 

Eu am amestecat galbenusurile cu 4 linguri de zahar si o lingurita plina vârf cu ness-café. Am pus o jumatate de pliculet cu praf de copt într-o ceasca si l-am stins cu o lingurita de otet. Am adaugat în castron 4 linguri de faina si praful de copt stins si am amestecat cu mixerul. Apoi, cu o lingura de silicon, am incorporat spuma de albusuri. 

Între timp, am dat drumul la cuptor sa se încalzeasca. 

Forma rodunda (27 cm), am uns-o cu foarte putin unt - doar cât sa pot lipi cât mai perfect hârtia de copt. Am turnat compozitia în forma si am dat-o la cuptor, la 200° pe aer circulant, cca 30 minute. 

În acest timp, am pus o cutie de mascarpone (250g) într-un bol si am amestecat cu 4 lingurite de iaurt-natur, 3 linguri de zahar, 2 pachetele de zahar-vanilat, o lingurita suc de lamâie, o banana foarte coapta (si aromata) taiata feliute. Crema obtinuta am amestecat-o cu 200g spuma de frisca (cea pe care a batut-o Helmut). Am pus vasul la frigider si am scos blatul din cuptor. L-am lasat sa se racoreasca iar eu, în timpul acesta, m-am dus sa pun echipamentul de sport în masina de spalat, eu am facut dus si m-am spalat pe par. 

Am revenit în bucatarie, am taiat blatul cam la trei-sfert, obtinând doua bucati - baza fiind felia mai groasa. Am fixat blatul în inelul pentru ornare, ca sa nu imi alunece "etajele". Am acoperit blatul cu crema de mascarpone si aici... am inventat o noua reteta ☺ Initial am vrut sa acopar crema cu blatul-capac si deasupra sa asez Kinder-Pingui ca si când ar mai fi fost înca un blat. Apoi am vrut sa torn glazura de ciocolata. Însa nu am apreciat corect de câte bucati Kinder-Pingui am nevoie... am avut doar 8 bucati si mi-ar fi trebuit cel putin 16! Asa ca... le-am taiat cubulete si le-am asezat peste crema. Am pus blatul-capac si am acoperit tortul cu doua ciocolate Lindt, cu 85% concentratie de cacao, topite într-o olicioara si amestecate cu o lingurita de unt. Am avut câteva perlute aurii pentru decor si mini-bomboanele-lunguiete de ciocolata, le-am împrastiat pe suprafata ciocolatei înca fierbinti. Apoi am pus tortul la frigider si... gata! 

A doua zi am servit colegii care au devorat tot ce a fost pe platouri! Multi au zis ca asa Toffifee-Brownies bune nu au mai mâncat înca în viata lor! ♥ Tortul a fost pe locul doi, dar foarte delicios deasemenea ☺ Si când ma gândesc ce repede l-am facut! Încercati si veti fi încântate! ♥

 

Tort - Reteta - Sarbatoare

Când erau fetele mici, nu exista saptamâna sa nu fac o prajitura, o tarta sau un ștrudel. Aveam mereu ceva dulce-de-casa, eram la curent cu cele mai delicioase torturi. Eram in forma si toate retetele îmi reuseau. Timpul a trecut, fetele s-au mutat de acasa, am ramas doar eu si sotul si fiecare an ne-a învatat ca metabolismul se modifica si ca dulciurile se depun imediat, colacei în jurul taliei. Asa ca am renuntat treptat la a face prajituri în casa. A ramas doar obiceiul de a face tort de doua ori pe an, cu ocazia zilelor de nastere si câteva sorturi de fursecuri, cu ocazia sarbatorilor de Paste si Craciun. Mi-am iesit total din mâna si cu toate ca mereu ma straduiesc, se vede clar ca nu sunt profi! Însa bucuria de "a bucatari" nu a disparut niciodata! ☺

Anul acesta, pentru ziua mea am probat doua retete luate de pe internet si zau ca sunt mândra de mine! 😉 Au fost nu doar gustoase (toata lumea mi le-a laudat) ci au si aratat foarte bine! Poate ca va tenteaza si le încercati – sunt foarte usor de obtinut, cu mijloace neprofesionale. Iata retetele:
Tort de fistic cu mousse de zmeura si mango
Tortul consta din cateva straturi: blat, mouse de zmeura, mouse de mango si jeleu de zmeura. Pentru acestea, este nevoie de:
♦ Blat: 2 oua, 70 g zahar, 70 g fistic prajit si macinat, 10 g faina si 15 g unt.
Se bat ouale cu zaharul pâna se obtine o crema spumoasa; se adauga fisticul macinat, faina si untul (la temperature camerei); se amesteca pâna când obtinem o pasta omogena, pe care o turnam în forma de tort, cu diametru ~25 cm. (în forma am folosit hârtie de copt). Tava se da la cuptorul preîncalzit, pentru aproximativ 20 minute, la 180°C. Se testeaza cu scobitoarea (daca nu ramane nimic lipit dupa ce infigem scobitoarea in blat, atunci blatul este copt. Testam în cateva locuri).
Scoatem blatul din forma si îl asezam pe platou.
♦ Mousse de zmeura: 300 g zmeura (pachet congelat), 50 g zahar, sucul de la o lamâie, 200 g frisca proaspat batuta, gelatina obtinuta din 5 g pudra si 30 ml apa rece. Plus: 60 g ciocolata alba, 15 g frisca si 50 g fistic prajit si macinat.
Mai întâi topim in baie marina ciocolata alba dupa care mestecam pasta pâna ajunge la temperatura camerei. Într-o craticioara, punem zmeura cu zaharul pe foc si lasam sa dea câteva clocote, apoi trecem compozitia prin sita (sa separam sucul de sâmburii de zmeura) si lasam deasemenea sa coboare la temperature camerei. Adaugam sucul de lamâie si gelatina în jeleul de zmeura, amestecam si treptat, punem si frisca peste, amestecând mereu.
Peste pasta de ciocolata alba (la temperature camerei) adaugam 15 g frisca si 50 g fistic si amestecam. In final, combinam cele doua spume – cea de zmeura si cea de ciocolata alba. Se obtine un mousse, pe care îl întindem peste blat. Se pune în frigider pâna la urmatoarea faza.
♦ Mousse de mango: 2 mango coapte bine, 50 g zahar, 200 g frisca, gelatin (obtinuta din 5 g pudra de gelatin combinate cu 30 ml apa rece).
Se obtin ca. 300g piure de mango (se curate fructele de coaja, se taie bucati si se mixeaza, pâna se obtine piureul), se adauga zaharul si se amesteca bine, apoi se adauga frisca si gelatina. Se bate totul spuma.
Mousse-ul obtinut se întinde peste mousse-ul de zmeura. Se pune din nou în frigider.
♦ Jeleu de zmeura: 120 g zmeura, 30 g zahar, gelatin (2 g pudra si 15 ml apa rece).
Se pastreaza cateva fructe pentru decor (eu mi-am amintit prea târziu si nu am putut alege decat 5 bucatele, însa am improvizat si am folosit cateva boabe de physalis), restul se pune în craticioara, cu zaharul pe foc, pâna când da câteva clocote. Se ia de pe foc si se trece jeleul prin sita, sa separam fructele de sâmburi. Se lasa sa ajunga la temperature camerei si se adauga gelatin. Imediat se împarte jeleul cât mai aspectuos peste tort. Se decoreaza cu fructele mai sus mentionate si cu câteva lingurite de pudra de fistic.

Tort de ciocolata si alune de padure
♦ Blat: 6 oua, 150 g zahar, 200 g faina, 2 linguri pline vârf cu cacao, o jumatate de praf de copt, o jumatate de lingurita de sare, 200 g alune de padure macinate.
Se bat spuma ouale cu zaharul, se adauga sarea, praful de copt (stins cu un strop de otet), faina, cacaoa si alunele. Se amesteca de sus în jos, pentru a elimina bulele de aer apoi se pune în forma de tort (tapetata cu hârtie de copt). Se da la cuptorul preincalzit, pentru aproximativ 20 minute, la 180°C. Se testeaza cu scobitoarea. Dup ace se racoreste, taiem blatul circular în asa fel încat sa obtinem 3 foi.
♦ Crema: 400 g ciocolata de lapte, 3 linguri Nutella, 100 g alune de padure (macinate grosier), 250 g unt (la temperature camerei)
Se topeste ciocolata pe baie marina si se lasa sa ajunga la temperature camerei. Se adauga Nutella, untul si alunele ( din alune se pastreaza câteva lingurite pentru decor).
♦ suplimentar: 60 g napolitane de vanilie, o cutie bomboane Ferero Rocher.
Asamblare: Se aseaza prima felie de blat pe platou. Se acopera uniform cu crema de ciocolata dupa care se presara jumatate din napolitanele - zdrobite cu mana în prealabil. Se adauga a doua foaie de blat si se repeat actiunea, intindem mai întâi crema de ciocolata si apoi presaram restul de napolitane. Se acopera cu ultima foaie de tort si se întinde uniform crema de ciocolata, încercand sa îmbracam cât mai bine si marginile. Pentru a nivela crema, am folosit un lineal de plastic (perfect curat), apoi am decorat cu bomboanele Ferero Rocher. Cu lingurita, am pudrat marginile cu pudra de alune macinate. Tortul se pune imediat la frigider.

Sper ca v-am incitat curiozitatea si ca doriti sa probati cele doua retete cât de curând. Tare m-as bucura daca ma veti invita virtual, la o felie din torturile voastre ☺
Eu va invit tot virtual, la petrecerea de duminica cu ocazia zilei mele de nastere, alaturi de musafirii mei reali ♥ Cu mult drag.

Salzburg - traditii, exigente

Ne plimbam de câteva ore pe strazile romantice (si pline de zapada) ale Salzburg-ului, Leo era obosit si noi cam înghetaseram. De la Casa Mozart am luat-o pe prima straduta spre râul Salzach, sa scapam de aglomeratie.
Nu departe de podul pietonal am descoperit o cafenea cocheta „Café Würfelzucker“ (tradus – „Cubul de zahar“).
Am intrat si asa cum ne asteptam, era plin. Un chelner ne-a salutat si ne-a rugat sa asteptam un moment, pentru ca la una din mese clietii tocmai se pregateau sa plece. Am fost ajutati sa dezbracam hanoracele (plus caciuli, fulare si manusi) în fata garderobei si imediat am fost condusi la masa proaspat eliberata.

Central în cofetarie, frigiderul carusel prezenta torturi si prajituri fabuloase. Gândul cu care intrasem aici a fost sa servim doar un ceai fierbinte, însa în fata unor asemenea ispite, cine poate sa reziste?! Bineînteles ca am comandat cate o felie de tort de ciocolata si în loc de ceai, din îmbietoarea lista de specialitati de cafea, eu am ales „Bidermeier“ (cafea dubla mokka, frisca si 10ml. lichior de caise) iar Helmut s-a decis pentru „Mokka gespritzt“ (cafea mokka stropita cu coniac si rom plus frisca).*
La fel ca si italienii, austriecii au un adevarta cult al cafelei iar Salzburgul este celebru pentru arta de servire a cafelei. Concurenta este mare si doar cafenelele care respecta traditiile primesc calificativul „Excellence“.
Leo s-a tolanit imediat pe paturica lui, sub masa. Oricât de voluminoasa este patura lui Leo, o car în toate excursiile noastre în poseta, pentru ca l-am învatat pe Leo ca unde este paturica lui, acolo are voie sa se aseze.
Fara sa fi solicitat, chelnerul a adus pentru Leo un vas mare cu apa. Dupa ce a primit de rontait cateva bombonele-pentru-catel (am mereu o pungulita la mine) lui Leo nu i-a mai trebuit nimic decât liniste ☺ S-a facut covrig si a adormit.

Cafeneaua promoveaza produsele de casa, obtinute fara adaos de coloranti sintetici sau substituenti artificiali.
Sub scara de lemn ce duce la etajul superior, o pianina deschisa, cu notele rasfirate pe stativ, pregatita gata pentru concert. Nu am întrebat daca sunt seri cu acompaniament muzical sau pianina este doar pentru a rotunji ambientul romantic, noi doar am admirat. Am savurat atmosfera asa cum de altfel te îndeamna de la intrare sloganul cafenelei "Zeit zum genissen" (= E vremea savoarei).
Greu ne-a fost sa parasim aceasta cocheta cafenea, însa cel mai greu i-a fost lui Leo care a tras un pui de somn cu sforaituri – spre amuzamentul vecinilor de masa.
Café Würfelzucker a fost o experienta de care o sa ne amintim mult timp cu placere.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
*) Modul traditional de a savura cafeaua în tarile a caror limba oficiala este germana (apropo - stiati ca germana este limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Europa ?) este impreuna cu o felie de tort, prajitura sau studel.

Croaziera - A patra seara

Pentru ca tematica zilei a fost "White Party", în barul din atrium - peste scena si ringul de dans, au fost agatate lungi fâșii de mătase alba. Prin intermediul publicatiei "Diario di bordo" a fost propus ca fiecare turist sa poarte ceva alb.
Surprinzator de bine a aratat cântaretul brazilian în dupa-amiaza zilei, costumatia alba conferindu-i o nota de șarm în plus. Grupul nostru l-a aplaudat frenetic ;) În pauza a venit la masa noastra sa multumeasca pentru galeria pe care i-o facem.
Deasemenea, simpatia noastra fata de chelnerita vietnameza Huang s-a aratat a fi reciproca :) Am devenit imediat prietene.

Helmut si Laura nu s-au conformat tematicii zilei - au facut o gluma si s-au îmbracat în negru. Eu am fost toleranta si în timpul zilei am fost îmbracata complet în alb. Pentru masa de seara m-am schimbat, am pastrat însa nota asortând la "little black dress" o jacheta alb-negru.
Dineul a fost o noua sarbatoare a aromelor, o noua experienta gastronomica, o dovada a îndemânarii si talentului celor mai buni bucătari.

Parada farfuriilor pe masa noastra a început cu carpaccio di tonno, gogosari cu crema de brânza, scoici în sos tomat si macaroane, a continuat cu supa-crema de cartofi, colţunaşi cu ciupercute (Maultaschen), Dorade Royal, muschi de mânzat cu spanac, medalion de curcan cu legume la cuptor, mini-platou cu fructe (pepene, mango, strugure alb) si s-a încheiat cu tort de înghetata. Pentru servirea tortului, în restaurant s-au stins luminile si în timp ce în sala rasuna cea mai cunoscuta arie din "Nunta lui Figaro", chelnerii au intrat purtând într-o mâna artificii si în cealalta platourile cu torturi uriase.

Am dedus ca "white party" este o traditie pe vasele de croaziera Costa si cunoascatorii au întâmpinat festivitatea servirii tortului prin învârtirea servetului de masa, deasupra capului. Scena a fost impresionanta!
Imediat dupa masa de seara, pe scenat teatrului a evoluat tenorul Stefano Milani. Acesta a intrepretat cele mai frumoase si cunoascute arii de opera (inclusiv Carmen -aria Torreadora), într-un spectacol în care a fost sustinut de efecte luminoase deosebite. Spectacolul a fost o adevarata desfatare pentru urechi si suflet!

"La notte bianca" s-a încheiat în discoteca... Distractia a tinut pâna la ora 3 dimineata, noi însa ne-am retras imediat dupa miezul noptii si pentru prima data în acest concediu, am dormit fara grija desteptatorului. Ne gaseam în mijlocul Marii Mediterane, pe cea mai lunga bucata de drum a croazierei, între Spania si Italia.
Urma sa petrecem urmatoarea zi în întregime pe mare.

(va urma)

Dulciuri rapide

Când erau fetele mele mici, faceam saptamânal prajituri si dulciuri în casa. Apoi domnisoarele au început sa aiba grija de silueta si au taiat din meniu prajiturile. Dupa ce s-au mutat la caminul studentesc, am renuntat si noi la portia saptamânala de dulciuri si odata cu înaintarea în vârsta am constat ca ne ajunge o felie de prajitura, o data pe luna. Si pentru atâta, mergem la o cofetarie buna. Prajituri în casa mai facem doar de sarbatori - pentru Craciun, Paste sau zilele de nastere.

Pentru ca aveam câteva mere a caror coaja începuse sa capete pete maronii, m-am gândit sa pregatesc pentru seara mere coape. Mi-am amintit însa ca am vazut cândva pe blogul "Arome culinare" o reteta de "Tort de mere caramelizate" si verificând lista de ingrediente, am constat ca aveam totul în casa, deci m-am apucat de treaba.

Am luat o forma si am caramelizat zaharul. Apoi am curatat merele (de miez si de coaja) si le-am pus în forma cu peretii unsi cu zahar caramelizat si le-am umplut cu dulceata de gutui. Am remarcat deja ca forma mea este cam plina!

Ca sa repar greseala, am hotarât sa fac aluatul pandispan doar din 5 oua + 5 linguri zahar + 5 linguri de faina + jumatate de plic praf de copt. M-am gândit însa ca si asa nu am sansa ca tortul sa iasa curat, sa nu curga aluatul afara din forma, în cuptor. Claudia nu a precizat cât de mare trebuie sa fie forma iar eu mi-am pierdut experienta în a aprecia cantitatile... Am hotarât ca atunci când voi adauga aluatul, sa mut totul într-o forma mai mare. Dar si aici am gresit, forma a fost de data aceasta o idee prea mare! ☺

M-am consolat un pic cu gândul ca nu pregatesc tortul pentru o zi festiva si mi-am notat greseala, pentru a nu o mai repeta data viitoare. M-am uitat cu ciuda cum sferturi din mere au ramas deasupra aluatului, dar faptul era deja consumat! Batrânii aveau o vorba "Dă-mi Doamne mintea românului cea de pe urmă" - parca tot mai bine ar fi fost sa fi facut aluatul cu multiplul 6!☺

Asa cum îmi este obiceiul, si aici am pus câte ceva în plus fata de reteta data. Am presarat printre mere felii de mandarina (doua mandarine mari) si în aluat am pus praf de scortisoara si cuisoare, stafide si bucati de miez de nuca. Dupa ce aluatul a copt frumos, am scos forma si am întos-o pe un platou. Am lasat prajitura sa se raceasca si în timpul acesta am batut frisca - doar 200g, cu doar jumatate de lingura de zahar.
În sufragerie parfumul merelor coapte devenise înnebunitor si sotul meu nu mai avea rabdare. Am scos platoul si vasul cu frisca pe masa din curte, sa se raceasca mai repede si sa nu ne mai ademeneasca prin arome. Apoi am întins frisca peste tort.
Nu am ornat atât de frumos ca si Claudia însa de gustos, tortul a fost cu siguranta la fel de reusit! Am taiat doua felii si le-am mâncat imediat. Sotul meu a vrut supliment si am mai luat si eu o felie. Apoi am ascuns tortul pentru mâine, altfel ne-ar fi tentat o a treia felie! ☺ Am hotarât însa ca mâine seara primeste tort doar acela care-si face toate exercitiile si alearga cel puti 45 minute pe banda, la fitness studio!
Tuturor participantilor la Miercurea fara cuvinte / 6-2014, le ofer - fara conditii, câte o felii de tort si în câte un ping ☺: Andra, 13angi, Afterlife, Steliana, Just Words, july, axxapro, Poteci de dor, Antoaneta, Claudia, DomnuIo, dupa ora 25, Maria, Virtualkid, Simona, Iulia Radu, CălinH, LePetitPrince, Fairytale, MARIA, Ileana, Larisa, Ghindaa, Cristi, Raluca M., KARMAPOLICE, Nima, ina, *ELENA, Lumea lui Alexandru, OFZ, Pauza de ceai, Melly, Cibbtro, Ada, Bialog, oana, Vasile Dumitru, Constantin, Morisca, Petala Calatoare, Mihaela Dămăceanu, geanina, Catalin, Diana, Iulisa, Sorin, Liviu, Anastasia, Sakura Story, Leovi, Kadia, pandhora, Minnie

"All you need is love. But a little chocolate now and then, doesn't hurt."

Înteleptele vorbe apartin lui Charles M. Schulz ("Dragostea este tot ceea ce ai nevoie, dar putina ciocolata din când în când nu strica.") si reprezinta deviza sub care Chocolaterie Müller îsi desfasoara activitatea. Acum doi ani, când s-a deschis aceasta cofetarie, în cartierul nostru a fost mare sarbatoare!

Unitatea functioneaza în regim de confiserie, laborator pentru ciocolata si patiserie, salon pentru brunch, expozitie cu vânzare de praline si ciocolata hand-made si raion cu idei pentru cadouri-designer. Laboratorul se întinde pe înca 300 m², raionul de vânzare ocupa 170 m² si este divizat pe câteva încaperi la parter si etaj, asigurându-se 195 de locuri la mese.

Am urmarit cu admiratie ridicarea treptata a cladirii si înca pe când nu era tencuita, mi-am spus ca seamana mult cu arhitectura Gaudi. Cât m-am bucurat când mi-a fost confirmata parerea! :) În compartimentul expozitional, exista un colt dedicat marelui arhitect Antonio Gaudi, cel care a inspirat acest palat al ciocolatei.




Legendele aztece spun ca mai marii triburilor consumau zilnic ciocolata fierbinte, pe care o numeau "Darul zeului Quetzalcoatl" Boabele de cacao reprezentau oficial un mijloc de plată ( exemplu: un iepure costa zece boabe , o suta de boabe era considerat prețul unui sclav).
Astazi se stie ca ciocolata stimuleaza hormonii fericirii, elibereaza corpul de stress si stari negative si scade tensiunea arteriala. Bineînteles ca orice excest aduce neplaceri, însa ciocolata consumata din când în când este un... rasfat sanatos ;) Noi mergem o data pe luna în acest Templu al ciocolatei si dupa ce servim o prajitura si bem câte un ceai, comandam o punguta cu 10-15 praline pentru acasa. Greu sa decizi care zece feluri sa alegi din zecile de sorturi, care mai de care mai apetisante  - doar gândul ca 100 g. praline valoreaza 533 kcal ne tempereaza poftele! ;)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
PING participantilor la MfC 5/2014: Roxana, Nicoleta, Gianina, Xaara Novack, Daurel, Ana, Andra, Raluca M., Leovi, Roz... sau nu!, Fairytale, KARMAPOLICE, Anca, Antoaneta, Antoaneta, Erika Price , Just Words, Kadia, Maria, Poteci de dor, LePetitPrince, kristi, bazarblog, ina, Sosete, CălinH, Constantin, Silvia, Cristi, Floarea, Liviu, anastasia, lichiresti, *ELENA*, OFZ, Nima, Vasile Dumitru, Andreea B, Mihaela Dămăceanu, Diana, Ileana, Lumea lui Alexandru, pandhora, Iulisa, Catalin, Pauza de ceai, Minnie, geanina, Leovi, zoltybogata, simfonia florilor, Sorin, DomnuIo si Steliana.

Premiera la Paris

Sfârsitul lunii septembrie a adus Parisului o noua mega-atractie. Restaurantul "Le Café des chat" deschis în cartierul Marais (arondismentul 3 Paris), pe stada Rue Michel Le Comte, numarul 16 - ofera posibilitatea petrecerii unor clipe deosebite, sevind spre exemplu o tarta cu fructe si privind sau mângâind una din cele noua pisicute ce traiesc aici.
Proprietara restaurantului, Margaux Gandelon, declara ca s-a inspirat din conceptul japonez Neko Café, doar ca în restaurantul ei pisicutele nu se închiriaza si nici nu exista un consum minim impus. A înfiat noua pisicute de la Azilul animalelor (pisici sterilizate, vaccinate si perfect sanatoase), a plasat printre canapele, fotolii si masute câtiva "copaci-sisal" si perinite pentru pisici si a deschis saloanele cu acesta dubla oferta: a savura prajituri de casa în compania felinelor.
Preturile sunt accesibile si lista de meniu deosebit de bogata, începe cu ceaiuri, ciocolata calda, cafea, vinuri, sucuri de fructe, continua cu salate, produse de patiserie, tarte cu fructe, muffins, placinte, torturi cu crema și se încheie cu brunch-uri.
Restaurantul este locul ideal pentru familiile cu copii si apartamente prea mici pentru a avea animale de companie, dar mai ales pentru persoanele care prea ocupate profesional sunt mult prea mult timp pe drumuri si mai putin acasa. Atmosfera pe care o ofera restaurantul "Le Café des chat" este deosebita si relaxanta. Indiferet ca ai venit însotit sau neînsotit, aici nimeni nu va ramâne singur! Pisicutele nu sunt timide, te invita la joaca sau îti sar în poala si torc rasfatate, oferind o adevarata terapie antistress!
"Le Café des chat" înseamna veselie si delicii culinare.

(surse fotos: www.lefigaro.fr, www.lionne.fr)