Ceas intern cu-ntârziere

Valizele sunt desfăcute. Hainele – spălate, împăturite, puse la loc.
Eu? Un emoji obosit, cu cearcăne și o cană de ceai în mână. M-am întors din vacanță cu un suvenir neașteptat - o răceală încăpățânată, care nu pare grăbită să plece.
Vacanța s-a încheiat. Dar corpul meu refuză să se întoarcă. Trăiește într-un univers paralel, unde e mereu sâmbătă, miroase a pădure și a cafea la ibric, iar timpul curge în ritm de greieri și frunze care foșnesc a tihnă.
Am fost plecată cu Helmut și Leo. 2700 km în total. Șosele, hoteluri, o cabană la munte, bagaje care se multiplică inexplicabil, conversații în două limbi, explicații între generații. Am fost organizator, navigator, traducător și responsabilă cu buna dispoziție.
Acum sunt... o somnoroasă cu drepturi depline. Dorm mult, dorm adânc, ca și cum aș fi conectată la un încărcător cosmic. Și când mă trezesc, nu știu dacă sunt acasă la mine, acasă la mama sau într-o cameră de hotel cu tablouri generice și perne prea pufoase.
Ieri, după un pui de somn de o oră, eram convinsă că televizorul din living vorbește românește. Ca la mama acasă... Noaptea, dacă mă ridic pentru o vizită rapidă la baie, mă simt ca o navetistă rătăcită între dimensiuni. Lumina lunii se strecoară printre jaluzele ca niște dungi de vis, iar eu nu știu în ce direcție e ușa. Configurația casei îmi scapă printre degete. Dar poate că e normal... În ultimele 12 zile am dormit în cinci locuri diferite!

Săptămâna asta încerc să mă reîntorc la ritmul meu. Să-mi sincronizez ceasul intern cu fusul orar al realității.
Înainte de vacanță eram pe val – organizată, eficientă, cu toate „la pas”. Acum... sunt pe o melodie lo-fi, cu delay cosmic și vibe de „mai stai puțin”...
Dar mai am câteva zile până la serviciu, așa ca pot încă să experimentez. Să lenevesc. Să savurez ultimele zile de vară...

Azi am copt vinetele și ardeii cumpărați de la Piața Rahovei, din Sibiu. La grătar, în curte. Le-am curățat pe băncuță, la umbra laurului englezesc, cu Leo asistent. Aromele au umplut aerul... Aici, în cartierul meu, nimeni nu știe cum se face o salată de vinete. Sau zacuscă. Sau salată de ardei copți. E ca și cum aș fi adus un secret culinar dintr-o civilizație pierdută.
Viața e un balans între haos și tihnă. Eu sunt undeva la mijloc, cu o felie de plăcintă cu prune în mână, cu soare printre gene, înconjurată de liniște și parfum de trandafiri. Ce bine e acasă!
Poate că acasă nu e un loc... e o stare. E o aromă. E un sunet...

Un prânz deosebit!

Înca de anul trecut am vrut sa organizam un "prânz original" - în compartimentul în care lucram, dar de reusit, decât abia anul acesta, la începutul lui martie ☺ 

Ca sa întelegeti despre ce este vorba, trebuie sa va spun ca din 17 colegi câti suntem, doar sapte sunt originari germani, ceilalti zece își au obârșia în diferite tari ale lumii: Franta, Italia, Ungaria, Tunisia, Pachistan, India si România. Ideea a fost ca pentru pauza de prânz, sa aduca fiecare ceva preparat în casa, dupa o reteta traditionala.

Toti au fost încântati si am deschis un tabel Excel în care fiecare a înscris felul de mâncare pe care-l va pregati, precum si ingredientele, având în vedere ca unii sunt vegetarieni sau au anumite alergii alimentare. 

Pâna când am stabilit data acestui festin a trebuit sa amânam de câteva ori, pentru ca unul sau altul erau în concediu de odihna, concediu medical sau în delegatie...În final, nu am reusit sa fim toti, însa prânzul a avut asa un succes, încât am hotarât ca actiunea va fi repetata, însa nu prea des, ca este periculos pentru siluete! ☺☺☺ 

Am rezervat pentru noi doua mese luuungi în sala de pauza si am prelungit pauza de prânz de la 30 minute la 50 ☺ Toate felurile de mâncare au fost delicioase, speciale si superb prezentate! 

"România" a fost reprezentata printr-o portie de salata de vinete si una de zacusca. Andrea - o unguroaica care a studiat la Bucuresti, a adus sarmale si chec marmorat. 

Eu personal, am testat totul ♥ Am luat din toate câte o portie mica, apoi, dupa ce am gustat, am completat farfuria cu ceea ce mi-a placut în mod deosebit. Paralel, am ascultat retetele si povestile, legendele sau provenienta felurilor de mâncare ♥ O atmosfera atât de placuta si foarte internationala!

Dupa parerea mea, cel mai delicios dar si cel mai aspectuos fel de mâncare, a fost reteta tunisiana "Tajine el Bey"! 

Prânzul a fost foarte variat, de la aperitive si salate, la feluri satioase, pâna la deserturi fine si usoare. O mare sarbatoare gastronomica! Toti am fost foarte încântati si... satui, ca sa nu zic ghiftuiti! Am râs cu seful nostru ca, dupa o asemenea masa, e nevoie de somn-de-voie ☺☺☺ Seful a râs si el si a propus sa tragem jaluzelele, sa închidem telefoanele si sa încuiem usa.☺☺☺ 

În realitate, am deschis larg ferestrele, am lasat aerul rece de primavara sa navaleasca în birouri, ne-am înviorat cu câte o cafea sau câte un ceai, ne-am suflecat mânecile si ne-am apucat de treaba... ca si când prânzul ar fi fost unul absolut normal ☺

PS: fetele mele m-au criticat când au vazut pozele "mama, tu erai mereu foarte inspirata în a decora salatele... puteai sa te straduiesti ceva mai mult!" ☺☺☺ Recunosc, au avut dreptate, însa... ca sa ma scuz, când am început ornatul era ora 23:30, dupa o zi de serviciu normala (de la 8 la 17:30) si alte câteva ore pline la bucatarie, cu coptul legumelor, descojitul, tocatul... Stiti cum se fac zacusca sau vinetele, nu trebuie sa explic mai mult ☺♥☺ De gustoase, au fost super gustoase, parol!

O zi plina

 

Sâmbata dis-de-dimineata am împachetat cadourile, apoi mi-am luat CD-playerul în bucatarie si m-am apucat de treaba în ritmul colindelor. 

Am pus vinetele la copt, în cuptor apoi am scos din congelator câteva pungi cu ardei si gogosari copti si curatati, gata de pus în zacusca, am adus suc de rosii, am taiat si calit ceapa si m-am apucat sa fac o portie mica de zacusca. 

Apoi am început sa înfasor sarmalutele si când s-a eliberat cuptorul, am pus oala de fonta la foc mic. Sarmalele au fier întreaga zi. 

Pe plita am pus într-o oala de supa legumele si bucata de carne-de-vita la fiert. Am facut maioneza pentru vinete si pentru salata de boeuf si cel mai mult timp mi-a luat decoratul! Dar mi-a facut si mare placere ☺ 

Mai departe am facut câteva chiftelute si în loc sa le tavalesc prin faina, am folosit seminte de bostan macinate mediu. Apoi le-am înfipt cu scobitori pe un suport în forma de bradut, pe care l-am facut simplu. Am taiat burete pentru aranjament floral, l-am învelit cu folie de aluminiu si l-am fixat pe un mar, cu ajutorul a patru scobitori. Am pus marul într-o ceasca de cafea potrivita ca marime si m-am apucat sa înfig în "bradut" ridichi, cuburi de cascaval, boabe de struguri albi si negri. 

Dupa ce am facut ordine în bucatarie, am tras cu aspiratorul în toata casa, am schimbat lenjeriile de pat si am pus rufele la spalat. Apoi m-am dus în pivnita sa caut supoartul, globurile si instalatiile luminoase pentru brad. Am ales pentru anul acesta globurile coniac-maro si aurii. 

Am încheiat ziua cu o bine-meritata relaxare la sauna. 

Mâine este Ajunul de Craciun. Calendarul meu de Advent mai are doar o usita ☺

Va doresc noapte buna!