Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
Unul dintre cele mai vechi și mai frumoase târguri de Crăciun din Germania, Augsburger Christkindlesmarkt – Târgul Pruncului Sfânt – transformă orașul într-o poveste de iarnă. Cu peste cinci sute de ani de tradiție, atmosfera lui atrage în fiecare an aproape un milion de vizitatori. Întregul târg se desfășoară pe o suprafață de aproximativ opt mii de metri pătrați, cuprinzând Rathausplatz și străzile din jur, de la Maximilianstraße și Martin-Luther-Platz până la Philippine-Welser-Straße și Moritzkirche. Printre cele aproape o sută cincizeci de căsuțe de lemn, vizitatorii găsesc vin fiert, turtă dulce, cadouri artizanale și decorațiuni care dau culoare și parfum sărbătorii. În centrul târgului tronează bradul natural, anul acesta cu o înălțime de peste douăzeci de metri și o greutate de șase tone. Împodobit doar cu steluțe de staniol auriu și luminițe calde, el păstrează tradiția veche și oferă un contrast de sobrietate și frumusețe față de fastul modern al altor piețe. Alături se înalță piramida cu lumânări, rotindu-se necontenit și adăugând târgului un aer de poveste, completând imaginea unui târg unde tradiția rămâne vie. Dar ceea ce face ca acest târg să fie cu adevărat unic sunt momentele speciale care îi dau identitate și magie. Cel mai cunoscut dintre ele este Engelesspiel, spectacolul îngerilor pe fațada Primăriei, inspirat din altarul lui Hans Holbein. Este clipa de grație care a devenit simbolul Augsburgului și care nu se regăsește nicăieri altundeva în Germania. Pentru cei mici există Kinderweihnachtsmarkt, o piață dedicată lor, plină de povești, jocuri și un calendar de Advent care aduce surprize zi de zi. Un alt specific al orașului este Strada Poveștilor, unde vitrinele se transformă în scene de basm și plimbarea devine o aventură de copilărie. Iar pentru dorințele scrise cu emoție, Christkindles-Postamt, oficiul poștal al Pruncului Iisus, le oferă copiilor locul unde își pot trimite scrisorile către sărbătoare.
Un element spectaculos îl reprezintă uriașul Calendar de Advent al Primăriei. În fiecare zi din decembrie, câte o fereastră se deschide și dezvăluie o imagine nouă, transformând clădirea într-un calendar viu. Este un ritual care simbolizează așteptarea Crăciunului și aduce emoție atât localnicilor, cât și vizitatorilor, fiecare seară devenind un moment de întâlnire și bucurie comună. Plimbarea printre căsuțele decorate cu lumini calde, mirosul de scorțișoară și vin fiert, colindele cântate de coruri și zâmbetele vizitatorilor creează o atmosferă de comunitate și bucurie. Nu e doar un târg, ci o călătorie în timp, unde tradiția se împletește cu magia Adventului. Tradițional, târgul se închide la ora 12 a Zilei de Ajunului de Crăciun, însă magia creată rămâne în aer și conferă o continuitate naturală spre sărbătorile sfinte — Seara de Ajun, Prima și A doua zi de Crăciun — momentele în care bucuria comunității se retrage în intimitatea fiecărei familii.
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
Anul acesta luna decembrie a zburat. Am reusit sa fac aproape tot ce mi-am propus si... nu mi-am propus puntin! ☺☺☺
Ceea ce nu am reust anul acesta - pentru prima data în ultimii 25 de ani - nu am facut fursecuri! Cumva am intrat în criza de timp dar m-a salvat fiica mea, care mi-a daruit o cutie mare, plina cu toate sorturile pe care le-a facut ea.
Asa ca am bifat si aceasta activitate, pe lânga toate celalate.
Vineri a fost prima mea zi din ultimul concediu pe anul 2023.
De dimineata am fost invitati de vecinii nostri la brunch. Este o traditie-de-decembrie la noi pe strada, sa ne întâlnim prin rotatie la unul din vecini, la o cana cu vin fiert si un platou cu turta dulce si fursecuri. In fiecare an în Advent, am reusit chiar si sa iesim împreuna la restaurant. Anul acesta însa, asa a fost sa fie ca în fiecare familie a fost ori unul bolnav - racit, gripat, ori unul sau altul a avut un alt program / obligatie... Nu am reusit sa ne punem nicicum de acord asupra unei întâlniri comune si Adventul are doar 4 saptamâni!
Brunchul a fost singura întâlnire din acest Advent si am fost doar trei din cinci familii. Însa speram ca din 2024 sa revenim la frumosul nostru obicei ♥
Vineri dupa-amiaza m-am întâlnit cu o fosta colega de serviciu. Nu mai lucram împreuna de peste 3 ani însa, prietenia noastra ne-a legat si ne bucuram sa ne revedem macar o data, în perioada de Advent. Vorbim si ne scriem mult si pe telefon, însa sa stam la povesti, la o cana cu ceai, este cu totul altceva.
Ne-am dat întâlnire la intrarea în Târgul de Advent (si asa am ajuns - fara sa vreau pentru a patra oara, în Augsburger Christkindlesmarkt ☺).
De cinci zile este uragan la noi în Bayern ( vântul are viteza de pâna la 100-120km/h), iar vineri a si plouat. Dar o ploaie din aceea care bicuieste si împotriva careia nu te ajuta nicio umbrela! Si cu toate acestea, nu am contramandat întâlnirea cu Sabrina.
Am intrat întuna din cafetariile din centrul orasului si pentru câteva ore, am depanat amintiri si ne-am pus la curent cu ultimele noutati din viata fiecareia si cu planurile de viitor. A fost ca întotdeauna, o întâlnire foarte placuta!
Mâine e sâmbata... am ocazia sa mai cumpar în fuga mare, ce lipseste din lista pentru meniurile pentru Ajun si cele doua zile de Craciun. Si voi începe sa bucataresc. Pentru ca anul acesta am hoarât ca pentru Ajunul de Craciun vom servi mâncare româneasca. Vom fi doar noi doi si fetele mele. Voi face salata de vinete, salata de boeuf, zacusca, chiftelute, supa cu galuste si sarmalute in varza murata. Pentru decorarea salatelor am cateva idei dragute, sper sa-mi reuseasca ☺
Pentru Prima zi si A-II-a zi de Craciun, va gati Helmut, traditional bavarez. Eu va trebui sa ma ocup doar sa asez masa - vom avea o familie prietena invitati la masa. 🎄
Voi ce planuri aveti? Cum planificati mesele de Craciun? Cum va organizati?
A devenit traditie la noi în birou ca în luna decembrie, sa mergem o data împreuna la târgul de Advent din localitate si în ultima saptamâna de lucru sa facem un Kränzchen - o întâlnire la care fiecare aduce ceva usor de mâncare, se bea cafea si punch fara alcool. Acestea sunt ultimele activitati alaturi de colegi înainte de vacanta dintre ani.
La târg am fost aseara, dupa orele de serviciu si întâlnirea "Coronita" (Kränzchen înseamna coronita) va avea loc mâine, de la orele 15:30 pâna la 17.
Nu stiu cum s-a întâmplat, dar anul acesta abia ne-am adunat jumatate din colegi, cu toate ca am votat într-un portal online, timp de doua saptamâni, care ar fi cea mai potrivita data. Însa... mereu se întâmpla ca unul sa aiba o programare la un medic, sau o alta întâlnire cu prieteni sau familie, mereu se întâmpla ca doi sau trei sa fie plecati în delegatie sau sa fie deja plecati în concediu.
Asta însa nu ne-a împiedicat pe noi, cei prezenti, sa ne simtim bine, sa râdem si sa degustam toate delicatesele din târg.
🌲🍭🍡❄️🎶🎵❤️🎅🎄⛄🕯️🌜🥯🥞🍟🥨🍷🍵🎡🎠🎀🪅🎼🔊
Am mâncat cârnaciori prajiti, am baut vin fiert (sau punch fara alcool), cartofi-prajiti spiralati pe tepusa, clatite umplute cu creme de banane sau ciocolata, cu brânza sau mousse de mere si miere cu scortisoara, colaci secuiesti cu nuci, turta dulce, migdale prajite în zahar caramel si câte si mai câte! La fiecare chiosc s-a facut comanda în grup, un coleg a platit si a primit o chitanta care va fi decontata de catre firma în zilele viitoare. Nu ne-am uitat la preturi, pur si simplu ne-am facut toate poftele!
Vremea a fost placuta, nu am avut nici zapada si nici ploaie... Am facut poze, am ascultat colinde traditionale. Am petrecut o seara deosebit de placuta. Ne-am despartit pe la ora 20 când fiecare a pornit spre casa.
Au mai ramas doar cinci zile pâna la Ajunul de Craciun💖🎄💖
Ieri seara, în casa plutea o aroma înnebunitor de placuta! Portocala, scortisoare, cuisoare si ienibahar. Helmut pregatea pentru noi câte o cana cu vin fiert.
Era cald, placut... Lemnele pocneau pe foc, camera, învaluita în luminile ghirlandelor cu LED invita parca la leneveala. Leo statea la mine în poala si savura mângaierile ca un copilas.
Afara, un uragan salbatic îsi facea de cap, pocnind crengute sau frunze, izbind cu putere totul de geamuri.
Am aprins pe masuta cea de-a doua lumânare...
Am vrut sa prind tihna acestei seri într-o fotografie dar mi-a fost imposibil. În primul rând pentru ca fotografiile nu pot sa redea parfumul si nci atmosfera generala. Nici macar tabloul nu am reusit sa-l cuprind - mâna mea ar fi trebuit sa fie telescopica ☺
L-am rugat pe Helmut sa se aseze pe covor, lânga masuta, sa prind în cadru si coronita si canile noastre cu vin. Când sa declansez fotografia, m-am rasturnat peste picioarele lui Helmut... Am râs cu lacrimi. Bine ca nu am împrastiat vinul dulce pe covor! Subliniez - înca nu bausem niciun strop din vin! ☺ rog a nu se întelege gresit! ;-)
Weekendul ce a trecut (mai exact vineri, pe 1 decembrie), am reusit sa-l motivez pe Helmut si am fost împreuna în Târgul de Advent din orasul nostru. Am plecat pe la ora 13, pentru ca l-am luat si pe Leo cu noi (daca se însereaza, este foarte greu cu catelul în aglomeratie).
Tocmai începuse sa ninga când ne-am urcat în tramvai.
Am facut câteva ture printre tarabe, mi-am cumparat doua saluri tricotate, enorme si pufoase (unul alb si unul negru) si bineînteles am baut câte un vin fiert si am mâncat fiecare câte un corn cu cârnacior prajit. Eu am luat Bosna, Helmut si-a dorit cârnaciori de Nürnberg. Deliciosi!
Leo a fost foarte cuminte si spre norocul nostru, nu ne-a iesit în cale niciun alt mascul feroce ☺ Leo este jucaus, prietenos cu oricine, se lasa tras de coada de orice copil, dar daca întâlneste un alt mascul (ne-castrat) atunci, deja cu 3 minute înainte ca noi sa observam câinele, Leo al nostru se aseaza în pozitie de lupta! Se încordeaza, coada-i sta ca o sulita în prelungirea corpului, îsi ascute urechile si începe sa mârâie, aratându-si dintii si gingiile! ☺☺☺ Fiorosul lu' mama! Daca i-am da drumul, ar sari la lupta ca un leo-paraleu! Nu avem cum sa-i schimbam meteahna, este un instinc specific rasei (foxterrier).
Leo este câine de vânatoare, dar saracul, habar nu are cum se vâneaza un soricel. Ba chiar nici mâtele nu întelege ce fel de fiinte sunt... Nu a fugarit în viata vreo pisica. Tolereaza toate pasarile care poposesc la noi în curte, doar le observa, indulgent. Dar daca suna cineva la usa sau daca trece cineva pe aleea de lâna curtea noastra, atunci sare si din cel mai adânc somn! Latra si îsi apara teritoriul, este sigur ca asta este datoria lui. ☺
Dar revenind la târg... nu a fost niciun incident cu copilul nostru blanos si patruped. ♥
Ne-am plimbat linistiti si am privit fulgii de nea, încântati de peisajul care-si schimba aspectul sub ochii nostri. La una din tarabele care vindeau presepio, am hotarât brusc si de comun acord sa cumparam o noua casuta pentru figurinele noastre din portelan. Casuta de acasa, sau mai exact ieslea din sceneta Nasterii Domnului, a suferit de-a lungul anilor câteva tamponari la manevrele de depozitare. Am gasit aici în târg o iesle de marime potrivita si ne-am bucurat sa o cumparam.
Intr-un articol viitor, voi arata cum am aranjat totul pe pervazul geamului din sufragerie ♥
În drum spre casa, stratul de zapada a devenit tot mai înlat. Privind din tramvai orasul (strazile si parcurile), peisajul parea desprins dintr-un basm! Ne-am bucurat de ninsoare ca niste copii.
Ceea ce nu am stiut atunci, este ca ninsoarea nu s-a mai oprit pâna a doua zi dimineata. Sâmbata dimineata, stratul de nea a fost între 50 si 70 centimetri! Dar asta e alta poveste...
Caruselul pentru copiii prescolari mi se pare cel mai dragalas loc din târgul de Advent din orasul meu 😍
Va invit sa participati la rubrica Reflexii în Oglinda initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Eu am facut un aranjament cu crengute spray-ate în alb, asezate într-un vas argintiu alaturi de globuri mici rosii si argintii, o ramurica de vâsc, o floare de Craciunita (artificiala) si o lumânare alba, ca un bulgare de zapada 🤗
Aceasta combinatie de culori binedispune 😍 nu-i asa?
Numar zilele ramase pâna la vacanta de Craciun (22 decembrie - 8 ianuarie) si ma bucur de fiecare activitate tipica ultimei luni din an.
Pe lista mea "to do" de Advent, am bifat majoritatea activitatilor ❤️
Am terminat decorarea casei si a curtii, am cumparat chiar si cadourile 🎁 Acum va trebui sa încep sa le ambalez pe acelea pe care le voi oferi vecinior si câtorva colegi de birou. Pentru ca majoritatea vor fi plecati de Craciun în vacanta, le voi oferi în ziua de Mos Nicolae. Pentru cei din familie, mai am timp sa ambalez - o voi face probabil pe 23 sau 24 dimineata.
Am scris si trimis felicitarile 💌 Câteva au ramas în Germania, cele mai multe au pornit spre diverse colturi ale Europei.
Posta s-a scumpit. 19 timbre m-au costat 29 Euro! Macar de s-ar îmbunatati calitatea serviciului postal! Sper din suflet ca felicitarile mele sa ajunga la timp, la destinatari 💕
Mâine am dans-sportiv, vineri voi merge la patinoar ⛸️ În perioada de Advent sunt poate cel mai activa din întregul an. Particip la diverse întâlniri cu colegii, prietenii - mai la un vin fiert, la cinema, la sanius sau la schi, voi participa cu drag si la activitati caritative.
Am în plan deasemenea sa fac fursecuri asortate (cel putin 7 feluri diferite) 🍰🍩🧁🍭🍬
Pe lista este si cumparatul bradului! Aceasta este una din cele mai dragute activitati - sa gasim bradul perfect, în piata plina cu brazi de toate tipurile si înaltimile! 🌲
Atunci când meniul special pentru cele trei zile de Craciun va fi stabilit si deasemenea când cumparaturile vor fi rezolvate, atunci voi putea spune ca am bifat întreaga lista "to do"☺ În seara de Ajun vom împodobi bradul si vom începe sa gatim. Pentru mine, bucuria de a fi împreuna cu cei dragi înseamna Craciun 🎄
♥ Abia începând cu 27 decembrie voi începe sa " nu mai fac nimic", sa ma relaxez in adevaratul sens al cuvântului. Zile intregi voi citi, voi tricota, ma voi uita la filme si voi asculta muzica. Nu ma va interesa cât e ceasul, voi dormi si ma voi trezi când o sa am chef! 😜
Deschiderea oficiala a târgului de Advent din Augsburg a fost anuntata pentru luni, 27 noiembrie, ora 18.
Eu locuiesc de 23 de ani în Augsburg si în fiecare an imi place sa fiu de fata atunci când se aprind luminitele în târg.
Chiar daca teoretic nu este nimic nou, atmosfera acestui moment este magica!
Stiind ca Helmut nu (mai) este amator (da, Fiordaliso ma întelege cel mai bine), am convins-o pe Andrea - colega si prietena mea sa vina cu mine. Nici ea si nici logodnicul ei nu au participat niciodata la deschiderea târgului din Augsburg (der Augsburger Christkindlesmarkt) asa ca am plecat mai devreme de la serviciu si ne-am înteles sa ne întâlnim în tramvai (am cumparat bilet la oferta de "grup" dus-întors si am economisit câte 5 euro fiecare).
Când am plecat spre casa, fulguia atât de frumos! Am ajuns acasa, m-am schimbat repede de haine si m-am îmbracat cu altele mai calduroase si foarte comode. Leo a fost extrem de dezamagit ca nu are voie sa vina cu mine, însa la un asemenea eveniment, daca esti mic, esti calcat în picioare!
Am iesit punctuala în statia de tramvai si am asteptat sa soseasca tramvaiul in care s-a urcat Andrea (trei statii ne-au despartit). A început sa bata un vânt puternic, sa ma ia pe sus nu alta!
Fulgii zburau în toate directiile si se izbeau de toate obstacolele înainte sa ajunga pe pamânt.
"Brrrr!" mi-a scrsis Andrea, "suntem in tramvai. Urca în ultimul vagon." Ce bine a fost în tramvai! Incalzit, curat, cu scaune comode... Andrea era bine "împachetata" ☺ avea si caciula si manusi. M-a întrebat îngrijorata "Tu nu ai nici macar gluga?!" Eu fandosita, am zis ca am un clop de blanita în rucsac, dar îl voi folosi doar in caz extrem! ;-)
Ajunsi în centrul orasului, am constatat ca ninsoarea s-a transformat în lapovita. Mi-am scos palariuta si mi-am acoperit parul.
În zona pietonala, asa cum era de asteptat, toate instalatiile electrice stradale erau stinse. Straluceau doar decoratiunile vitrinelor. Pe masura ce ne-am apropiat de Piata Primariei, a devenit tot mai aglomerat. Trecerea tramvaielor era blocata cu un microbus al politiei, parcat de-a curmezisul strazii principale. Lumea statea ciorchine la intrarea laterala în piata. I-am tras de mâna pe cei doi însotitori ai mei, am format un "trenulet" si ne-am strecurat pâna pe aleea principala din fata balconului primariei vechi. Am gasit un loc din care puteam sa vedem cladirea primariei foarte bine.
Toate tarabele aveau lumina stinsa si erau acoperite partial cu prelate. Este total interzis vânzarea produselor înainte de deschiderea oficiala a târgului.
Târgul a început sa fie construit în primele zile ale lunii noiembrie. O vedere de sus a Târgului aici . Arhitectura este clara, amplasarea tarabelor-casute este stabilita cu mult-mult timp înainte În plus, nu oricine primeste licenta de vânzare aici. Sunt mestesugari si antreprenori cu traditie, care transmit din tata-n fiu aceasta îndeletnicire.
Piata este înconjurata de Primaria veche, Turnul Perlach, magazine si restaurante si Primaria noua. Geamurile superioare ale primariei noi sunt decorate în fiecare an ca un calendar de Advent. Exista 24 de ferestre, în fiecare zi se trage draperia si apare la vedere un tablou dragut. Pâna la Întâi decembrie sunt însa toate ferestrele acoperite.
Nici macar bradul nu se observa în întunericul ce devenise adânc.
Pomul de Crăciun este considerat centrul simbolic al pieței. Bradul Nordmann este o donație din regiune, a avut cca. 33 de ani, depaseste 18 metri înălțime și cântărește în jur de patru tone. Ziarele au scris ca decorul pomului este format din aproximativ 300 de stele aurii și aproximativ 1000 de luminițe. Bradul a fost împodobit pe 7 noiembrie.
În fata primariei, a fost construita o scena din lemn. În fiecare zi vor avea loc aici mici spectacole si concerte tematice de Advent. Acum, o cântareata de opera intrepreta cele mai îndragite colinde, acompaniata de pian: Kling, Glöckchen, klingelingeling (Sună, clopoțel, sună), Leise rieselt der Schnee (Zăpada cade liniștit), Stille Nacht, heilige Nacht (Noapte tăcută, noapte sfântă), O Tannenbaum (O, brad frumos!) si Ave Maria.
Târgul de Craciun din Augsburg - unul din cele mai vechi târguri din Germania, existând înca din secolul al XV-lea, a capatat acum 75 de ani denumiera oficiala „Christkindlesmarkt”. Pe lânga acest jubileu, anul acesta se serbeaza si 44 ani de când are loc sceneta "Cântecul Îngerilor" (Das Augsburger „Engelesspiel“). Traditional, la ora 18 fix, în balconul si ferestrele primariei vechi, apar rând pe rând îngerasi. Aruncând o privire în culise, îngerii sunt eleve la scolile si liceele din Augsburg, special selectate pentru aceste roluri. Pe lângă o expresie facială încântătoare, sunt necesare grație în mișcare, muzicalitate și, desigur, sa nu aiba rau de înălțime ( pentru a nu se întâmpla nimic atunci când îngerii se arata în ferestrele primăriei). Sunt 23 de ferestre cu îngerasi si în balcon, muzicantii. Inspirat dintr-un tablou de Hans Holbein (pictor nascut la Augsburg în anul 1497, unul din cei mai reprezentativi artiști germani din perioada Renașterii) sceneta "Engelsspiel" a fost inventata în anul 1977 de fostul director de turism din Augsburg, Fritz Kleiber.
Sapte îngeri apar în balconul primariei, îmbracati în costume medievale si simuleaza interpretarea câtorva piese de epoca.
În piata rasuna muzica, melodiile vocale și instrumentale sunt ascultate de catre spectatori, cu respiratia oprita... În mod normal... ca de data aceasta, a început sa ploua cu galeata! S-au deschis sute de umbrelele, copiii au început sa se agite, sa-si strige parintii, masa de oameni a început sa se miste, unii au cautat adapost sub acoperisul tarabelor, altii s-au adapostit lânga zidul Primariei Noi. Zapada de pe acoperisuri a început sa alunece... În plus, am fost înconjurata de un grup de italieni galagiosi (ups, este pleonasm?!). Greu am putut savura momentul... Nu mai pomenesc despre tentativa de a filma sau fotografia. Aceasta activitate s-a dus pe apa... nu sâmbetei ci a zilei de luni - ca luni s-a întâmplat toata povestea asta! ☺☺☺ Totusi, pentru cei care nu au vazut niciodata, spectacolul a fost foarte frumos! ♥
Dupa ce îngerasii s-au retras, primarita Augsburgului a declarat târgul deschis si în aplauze, luminile au fost aprinse în toata zona pietonala centrala. Bradul a stralucit în toata spendoarea, vârful piramidei a început sa se învârta, tarabele si-au deschis vânzarea.. Bineînteles, primele cozi s-au format la tarabele care vindeau vin fiert si la cele pentru mâncare.
Am început si noi cu un vin fiert. Servit în pahare înalte, cu toarta, cu emblema târgului... Vin delicios, aromat si fierbinte. Ce bine ne-a prins! Vântul se mai îmblânzise însa ploaia ne biciuia, apriga! Am luat câteva înghitituri si am râs ca daca nu ne grabim, ploaia o sa umple si o sa dilueze mereu vinul... am fi putut bea câteva ore! ☺
Mi-am tras palaria pâna la ochelari, simteam manusile ude... Am servit si câte o chifla cu steak de porc, dar pânea s-a cam umezit... Am facut o tura scurta printre tarabe, sperând ca ploaia se va potoli, însa nu a fost sa fie. Am trecut pe lânga standul cu castane prajite (poza este dedicatie pentru Rux) (locomotiva) si ciudat, nu cumpara nimeni... Tja, ploaia bat-o vina!
Nu am rezistat aromei de "cartofi turbo" (acelia taiati spirala si infipti pe tepusa, prajit în ulei clocotind) dar nici de acestia nu am avut hazna. Pâna când am mâncat jumatate, cealalta jumatate s-a sleit! (cum s-ar zice, am luat teapa si aici).
Simteam ca umezeala mi-a patruns prin captuseala mânecilor... Am decis sa ne grabim spre casa, altfel s-ar putea ca mâine sa fim bolnavi!
Macar la tramvai am avut noroc. Nu am avut de asteptat nici macar un minut! Am calatorit tacuti, plouati, murati... I-am scris lui Helmut pe WhatsApp rugându-l sa porneasca sauna, ca sosesc în douazeci de minute, înghetata bocna.
M-am despartit de cei doi prieteni si am alergat spre casa. Leo m-a întâmpinat la intrare, dar s-a retras si el dezgustat de îmbracamintea mea umeda.
M-am dezghetat treptat, în aburii parfumati. Am facut trei serii de infuzii, cu aroma de pin, de portocala si de salcâm. Mi-am recapatat buna-dispozitie si mai târziu, cuibarita confortabil în pat si cu Leo în poala, am facut retrospectiva zilei si am concluzionat ca totusi seara a fost placuta! ;-)
Sper ca v-a facut placere sa ma însotiti în Târgul din Augsburg, v-au placut reflexiile din fotografii si videoclipuri ♥ Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la aceasta rubrica, initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
