PINK Monday este astazi BLUE ☺

(continuare la Agenda - "scurta" trecere în revista)
Leo s-a nascut pe 11 noiembrie 2016. L-am adus acasa în ianuarie 2017 si imediat si-a facut loc in inimile noastre. Acum este membru al familiei cu drepturi depline si toti îl iubim.
Duminica i-am serbat ziua ☺ împreuna cu Adela, Raluca si Chico. Am exagerat, stiu... dar ne topim de dragul lui ♥ Când este vorba de Leo, nimic nu e "prea mult" ☺

Pink Monday este o initiativa  Karmapolice  &  Nima ♥
PS: Lizi si Oscar - din Ulm  s-au scuzat ca nu au putut sa vina la petrecere ;-) au trimis felicitari virtuale ☺

În Ajun de Craciun

Raluca si-a revenit rapid si luni dimineata gripa a trecut, ca un vis urât. Vesele, am luat baieteii - Leo si Chico - si am plecat sa dam o raita în Targul de Advent, înainte sa-si închida portile. Helmut a ales sa ramana acasa, sa revada la TV filmul cu Fernandel - clasicul Don Camillo.

Nici dupa ora amiezii vremea nu s-a schimbat. Anul acesta din pacate, Ajunul de Craciu a ramas verde-verde! ☺ Am pus la mp3 colinde si am început sa pregatim bradul. Helmut l-a taiat si fixat în stativ iar noi fetele (Adela anul acesta petrece concediul în Amsterdam, va reveni acasa abia anul viitor) si cei doi patrupezi, l-am împodobit cu globuri si luminite. Am ales sa fie rosu ☺

Pentru Chico, care nu are decat 7 luni, acesta este primul brad împodobit pe care-l vede. Leo - care serbeaza al doilea Craciun, i-a explicat tot ce trebuie sa stie un catel cuminte.
Am aranjat si presepio, am mai tras o data cu aspiratorul dupa ce am dus ambalajele de globuri în magazie si ne-am pregatit pentru masa de Ajun.

Traditional, în seara de Ajun servim peste. Anul acesta o supa-crema de telina cu somon afumat, felul doi filet de somon în mantie de susan cu piure de mazare iar la desert, o delicatesa la pahar.
Leo si Chico nu cunosc tentatiile produse de aromele de mancaruri, asa ca s-au tolanit pe covor sub masa, la picioarele noastre si au tras un pui de somn.

L-am felicitat de "bucatarul sef" Helmut si vinul de desert l-am savurat în salon, lânga bradul împodobit.
Ascultând si murmurand colinde, ne-am despachetat curiosi darurile de la Mos Craciun. Nici macar Chico si Leo nu au fost uitati de mos! ☺

Am stat la brad pâna târziu, în miez de noapte, ascultând colinde si depanând amintiri. Ne-am gândit la toti cei dragi si am raspuns mesajelor electronice, pe telefoanele mobile.
Sper ca toti prietenii virtuali au petrecut placut Seara de Ajun si ca Mos Craciun a avut grija de fiecare. Va doresc sa petreceti un Craciun de poveste, cu bucurie in sufet si luminite în ochi, alaturi de cei dragi. Sanatate si La multi ani!

Especially for you

Au mai ramas doar putine zile pâna la Revelion, parfumul sarbatorilor pluteste în aer si spiritul Craciunului ne învluie si ne înveseleste. Fie ca Sfintele sarbatori sa va gaseasca sanatosi, cu casa curata si bradul împodobit, înconjurati de cei dragi si cu masa încarcata cu bunatati! Sa aveti pace si tihna sufleteasca, sa fiti multumiti si fericiti!
Multumiri pentru fidelitate vizavi de rubrica "Miercurea fara Cuvinte" tuturor celor care si-au facut timp sa participe la întâlnirea noastra de miercuri: Lumea lui Alexandru, Nima, Poteci de dor, Maria, Suzana, Diana, Rux-Copilarim si Gina. Savurati fiecare zi, bucurati-va de fiecare clipa!

S-a deschis Christkindlesmarkt Augsburg

Luni seara am plecat direct de la serviciu spre centrul orasului sa asist la deschiderea oficiala a Târgului de Advent – Christkindlesmarkt Augsburg, una dintre cele mai vechi piețe de Crăciun din Germania. De fapt este un târg de Advent, pentru ca este deschis doar în perioada de asteptare a sarbatoririi Nasterii Pruncului Sfânt (la data de 24 decembrie la ora 14, târgul îsi va închide portile). Organizarea târgului își are originea în secolul al XV-lea si începând cu anul 1949 poarta oficial numele "Christkindlesmarkt".
Traditional pentru orasul meu este “Sceneta cu îngeri” (Engelsspiel)  - un scurt program care se repeta în fiecare zi de weekend la ora 18 punct. Sunt 23 de fetite îmbracate ca îngerasii - poarta peruci blonde buclate, sunt îmbracate cu rochite albe pline de volane si bineînteles au aripioare la spate si nimburi, deasupra buclelor. Îngerasii apar pe rând la ferestrele luminate ale cladirii primariei – exact ca într-un tablou de Advent. În acest timp, în balconul primariei iese o formatie de îngeri adulti, cu aripi mari aurii, ce interpreteaza cu play-back câteva colinde istorice la instrumente renaissance: trompeta, harfa, orga, flaut si lute. Aceasta punere în scena a fost regizata de Holbein  – unul din cei mai reprezentativi artisti ai lumii din perioada Renasterii, nascut în Augsburg. Este o sceneta tare draguta si macar o data pe an, fac în asa fel încat sa fiu punctuala în târg. Cel mai frumos este la deschiderea oficiala, pentru ca întreaga piata asteapta în întuneric si momentul în care se aprind toate luminitele este emotionant. Cu toate ca adorabilele casute cu produse pentru vânzare au fost instalate deja în ultimele doua saptamâni, nimeni nu a avut voie sa vânda ceva pâna în acest moment al deschiderii oficiale.
Pe la ora 17 începuse atât de frumos sa ninga însa ninsoarea s-a transformat tot mai mult în lapovita si… la plus un grad, uzi din cap pâna la picioare nu am avut cum sa petrecem prea mult timp pe aleile târgului. Dar am mâncat migdale caramelizate si Raluca si-a cumparat (de nevoie ☺) o caciulita si un loop. Chico a stat la caldurica, în jacheta Ralucai, însa curiozitatea nu si-a putut-o tine-n frâu asa ca, în scurt timp a fost ud pe cap ca dupa baita. Problema cu aceasta rasa este ca Yorkshire-ii nu au blanita ca alti catei, ci corpul le este acoperit cu fire de par asemanatoare podoabei noastre capilare. În plus, Chico este înca bebelus – abia ce cântareste 1,6 kg! Ne-a fost teama sa nu raceasca si pe la ora 20 am plecat spre acasa. Vom merge saptamâna viitoare cu mai mult timp, sa bem câte un vin-fiert si sa mâncam traditionala Schupfnudeln [ vuțăne (taietei modelati cu mâna) cu varză murată călită] pe care o ador ♥ Un weekend minunat tuturor!

Cu mintea si sufletul sunt deja în concediu

Anul acesta, luna mai a fost deja o luna de vara! Temperaturile au fost ridicate înca din primele zile, atât ziua cât si noaptea, iar de plouat a plouat foarte rar si de obicei, atunci când a plouat, a plouat noaptea. Si tot anul acesta, pentru ca Pastele s-au serbat devreme, sarbatorile de dupa Paste (1Mai, Christi Himmelfahrt, Pfingstmontag, Fronleichnam), au picat toate în luna mai si... au picat în asa fel încat "am fost nevoiti" sa mai lipim câte o zi de concediu ca sa beneficiem de sfârsituri de saptamâna prelungite - patru la numar! ☺ Vremea fiind superba, am profitat din plin si am facut mereu ori excursii, ori petreceri - la noi în gradina sau la altii in gradina ☺☺☺
De ce am facut introducerea aceasta?! Ca sa subliniez faptul ca senzatia de vacanta s-a instalat treptat si s-a adâncit de la saptamâna la saptamâna si acum, m-a cuprins de tot! Nici nu stiu cum voi aduna putere sa mai merg urmatoarele patru zile si jumatate la serviciu ☺Pentru ca daaaaa, sâmbata vom pleca în concediu! ☺

Vom petrece cinsprezece zile în Toscana. Casa de vacanta pe care am închiriat-o se afla în Piombino, în golful Marii Tireniene - bratul vestic al Marii Mediterane, vizavi de Insula Elba.
Va fi o vacanta cu multe zile de plaja, dar si cu multe excursii în localitatile din împrejurimi.
Acum 3 ani am vizitat Florenta si Pisa în grup organizat cu ghid, excursii oferite de vasul de croaziera pe care ne-am aflat atunci. Anul acesta suntem cu Leo - prietenul nostru patruped, deci vom vizita doar locurile care permit intrarea cu catel. Probabil ca nu vor mai fi atât de multe muzee, însa vor fi multe orase încarcate de istorie si cultura - Toscana este o adevarata comoara!
Ieri am cercetat harta si ghidul turistic proaspat cumparat, am cautat detalii pe internet, am facut notite... [Am mai povestit eu o data aici pe blog ca pentru mine, concediul se desfasoara în trei etape: 1- fac planul, cercetez zona prin intermediul pliantelor si al internetului; 2 - petrec concediul propriuzis; 3 - sortez fotografiile facute în timpul concediului si îmi scriu impresiile pe blog ☺]
Astazi am sortat o multime de haine si încaltaminte din care... voi mai sorta înca o data sau de doua ori pâna când voi hotarâ ceea ce voi pune în final în valiza ☺ Recunosc ca habar nu am sa fac economic o valiza pentru vacanta însa anul acesta am hotarât sa nu mai iau cu mine lucruri inutile! Mereu se întâmpla ca abia jumatate din ceea ce am carat în concediu sa îmi si trebuiasca! Foarte grav nu este, pentru ca practic valiza este carata de masina si pretextul pe care-l folosesc este ca "mai bine am mai multe decât sa îmi lipseasca ceva" ;-)
Pe când camera era în dezordine totala si eu abia ma mai vedeam din gramezile de tricouri, bluze, fuste si rochite, cling-cling... aud soneria de la intrare! În prag apare Raluca - fiica-mea.
Mergem în curte sub marchiza, bem o limonada si stam la povesti. De fapt "copilul" a venit ca sa îi explicam cum si ce flori trebuiesc udate cât timp vom fi noi plecati, pentru ca ea va locui la noi pe perioada vacantei noastre. Dupa "instructaj" Raluca ne-a sugerat: "daca si asa sunteti cuprinsi de spiritul vacantei, hai sa încheiem ziua la Beach-Bar!"... Unde, ce si cum?!? au fost întrebarile noastre. "Pe Ludwigstraße..." a raspuns Raluca.
Helmut a refuzat din lene. Si mie mi-era lene, insa eu... sunt curioasa din fire si am vrut neaparat sa stiu unde este acest "Sonnendach" (Acoperisul cu soare). Asa ca am abandonat sortarea hainelor si am urcat în masina Ralucai. Am ajuns în centru orasului, am intrat în cladirea parcarii din strada Ludwig (am gasit loc imediat la intrare, pe spatiul rezervat femeilor☺) si din doi pasi am fost la usa liftului. Habar nu aveam ce ma asteapta (cu toate ca barul este deschis de câtiva ani, eu nu am fost înca niciodata aici). Am urcat 5 etaje si am ajuns pe un hol cu o bancuta. Raluca mi-a zis sa-mi descalt sandalele. M-am executat, fara sa întreb de ce... apoi am iesit pe o usa. In spatele ei s-a deschis un mic paradis! Pe întreaga suprafata a cladirii parcarii, terasa marginita de tufe de bambus si acoperita cu nisip alb, este amenajata ca un bar la malul marii ☺ Muzica, sezlonguri si saltele albe cu perne pentru relaxare, umbrelute, barul si cerul imens albastru...Wow, din decorul perfect, lipseau doar zgomotul valurilor si tipetele pescarusilor☺
Am traversat nisipul încins fara sa las sa se vada uimirea pe fata mea, ne-am asezat pe o saltea, am comandat câte un cocktail si pentru urmatoarele trei-patru ore, ne-am simtit ca în vacanta! Am povestit ca fetele, am râs, am baut cate doua cocktailuri, am mâncat total-nesanatos (cartofi dulci prajiti pai si Hamburger), cu alte cuvinte... ne-am facut de cap ca în vacanta! ☺
Mâine e luni... numaratoarea inversa pâna la vacanta adevarata a început: 6, 5, ...

Miercurea fara cuvinte (47) - Noiembrie în campusul universitar

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :-)

La geamul Ralucai

... toamna în toata splendoarea ei ☺

În jurul Caminului studentesc - câta iarba, atâtea vrabii! ☺

Cu si fara ochelari de soare

Raluca - la rubrica "Reflexii în oglinda"

Ochearii de soare

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

Frau Luky

Asa cum românilor le este greu sa pronunte anumite cuvinte germane, asa le este si nemtilor greu sa pronunte cuvinte sau nume românesti. Fiicei mele Raluca s-au obisnuit toti sa-i spuna Luchi - doar cercul apropiat si cei care-i sunt alaturi de mai mult timp, au învatat sa articuleze corect numele ei. La scoala, profesorii dupa ce o vreme s-au chinuit înnodându-si limba si nu au reusit sa pronunte mai bine decât Racula, Rucula sau mai stiu eu cum, au acceptat sobrichetul Luchi (citit luchi, nu lachi). La universitate, aceeasi problema ☺
Joia ce a trecut, Raluca a încheiat lunga etapa de "practica" si vreau sa ma laud, a obtinut nota 1,3 (nota 1 este maxima în sistemul de învatamânt german)! Timp de un an, în fiecare zi de joi, a exersat rolul de profesoara de arte plastice si istoria artei, la diverse scoli si licee din oras, pentru clasele a 5-a pâna la a 12-a. Ultimul loc de practica a fost la o clasa a 6-a si emotionant a fost momentul despartirii.
Aflând ca este ultima ora sustinuta de Raluca, copiii i-au scris o scrisorica, prin care fiecare i-a adresat câteva cuvinte:

"Draga doamna Luky, sunteti tare amabila si gata oricând sa-i ajutati pe copii" "sunteti o lady de nota 10+", "sunteti eleganta si aveti un super mode-style", "sunteti tare draguta", "eu va plac foarte mult si va voi duce dorul" "sunteti atât de frumoasa, ca un top-model", "va simpatizez atât de mult, apartineti de acum BF's (best-friends) ale mele", "noi toti va vom duce lipsa"...
Viitoarea Domna profesoara a facut chiar si o victima! Un baiat a declarat într-un biletel ca este tare îndragostit ♥ A scris "Liebe Frau Luky, sie sind cool, stylish, geil und nett" :))) Mai frumoase complimente nici ca exista! :)  "Draga doamna Luky, sunteti cool, aveti stil, sunteti încântatoare, unica si foarte draguta" ♡
Ultimul proiect cu grupa a fost "Caracteristici ale arhitecturii orientale" si s-a desfasurat pe o perioada de sase saptamâni, câte trei ore consecutive în fiecare saptamâna. Dupa ce copiii au vizionat un film documentar, au discutat la general despre cultura popoarelor din Orietul Îndepartat si au luat "sub lupa" sculpturile uriase dar si delicatele miniaturi. Au fixat caracterele pe care picturile lor vor trebui sa le contina pentru a putea fi bine punctate: colorit vesel, forme de cladiri rotunde cu acoperisuri tuguiate, ferestre numeroase, multe ornamente. Au exersat diverse elemente decorative, apoi au pornit la treaba. Lucrarea finala s-a numit "Orasul celor 1001 de nopti". În ultima ora au analizat împreuna fiecare pictura în parte. A fost o experienta deosebit de placuta, copiii au participat cu multa placere.
În Bavaria, scolile generale si liceele au cursuri pâna la sfârsitul lunii iulie. Vacanta de vara începe la data de 1 august si dureaza pâna pe 12 septembrie.
Studentii se apropie deasemenea de sfârsitul sesiunii - Raluca a încheiat examenele, Adela mai are saptamâna viitoare un colocviu, dupa care se declara deasemenea în vacanta.

Luna august va însemna pentru toata familia un pic de vacanta. Raluca va pleca luni, în Side - Turcia, la Mediterana. Eu si Helmut vom fi la mijlocul lunii pe litoralul Marii Baltice si Adela, mai motata, va pleca la sfârsitul lunii spre Bali, în Oceanul Indian.

Pentru unii ca ei înfloresc florile de mai

Duminica (4 mai) am serbat ziua de nastere a Ralucai si ... cu toate ca la nemti una din regulile de baza este sa nu se felicite înainte, noi l-am gratulat si pe Helmut, a carui zi de nastere este pe 6 mai, adica azi. Astazi însa familia e risipita, ca într-o zi normala a saptamânii - noi cu serviciul, fetele cu cursurile universitare. Duminica, dupa prajituri, cafea si câte un pahar cu Hugo, mama a plecat pentru câteva zile la Ulm, cu fratele meu. Asa ca astazi, dupa ce am iesit de la birou, am fost în doi la cofetaria Müller, de unde va servim cu prajituri pe toti! ☺






Multumim mult draga Alina, draga Diana si Sofica, draga Pandhora si draga Domnu'io, pentru urari si gândurile calde! :-*

Miercurea fara cuvinte (7) - Trei prietene

Daisy si Zoe (papagalite ara si nimfă)





Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

Miercurea fara cuvinte (49) - Advent

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

Fete si flori

Am spus fetelor mele ca nu am idee ce as putea posta, duminica, la rubrica FFFB (tabel de înscriere la Anastasia) si pentru ca tocmai se aflau la plimbare în oras, au facut repede câteva fotografii si mi le-au trimis pe telefon :) Acum am o grija mai putin :))

Sfârsit de vacanta de vara (2)

Felix si Marlene sunt obisnuiti sa se trezeasca devreme, indiferent ca este sâmbata sau duminica si imediat ce deschid ochii, încep joaca, tipa, alearga, se gâdila, se cearta, se alearga... ca toti copiii sanatosi :) Sotului meu îi sunt tare dragi, dar nu mai are atâta rabdare cu ei pe cât si-ar dori. Asa ca, dupa micul dejun am plecat doar eu cu cei doi, în oras. I-am dus la Muzeul Primariei, unde exista câteva exponate legate de momentele cheie ale istoriei orasului, apoi am facut întrecere, cine urca mai repede cele 260 de scari pâna în vârful turnului Perlacturm (pentru mine a fost a doua în luna august, pentru ca saptamâna trecuta am urcat cu tanti Sofi!). A câstigat Marlene :))

Dupa ce ne-am reîmprospatat fortele cu câte un suc, am vizitat-o pe Adela, care lucreaza pe perioada vacantei la un magazin în centrul orasului. Apoi am luat directia Plärrer - pentru ca nu puteam sa pierdem deschiderea târgului de toamna (Plärrer este cea mai mare serbare populara din Svabia si are loc de doua ori pe an: cu ocazia sarbatorilor de Paste si la sfârsitul verii)!
Ne-am bucurat ca nu era vânzoleala prea mare, asa încât am avut mai mult spatiu pentru noi. Dupa ce am dat o tura completa sa vedem care sunt noutatile din acest sezon (pentru ca târgul este traditional si are loc începând din anul 1917!) Ne-am dat pe caruselul cu lanturi, am tintit baloane cu sageti, am aruncat mingi de oina sa darâmam piramide din conserve, am învârtit "Roata norocului" dar nu am câstigat decât câte un balon.





Ne-am întâlnit cu Raluca si ne-am urcat toti patru înt-o barca pe traseul Rio Rapidos, un Rollercoaster cu perna de apa, apoi ne-am amuzat privind copiii mici învârtindu-se pe caruselul cu figuri din desene animate ;) Am mâncat langos cu brânza si cu nutella, migdale prâjite în caramel, vata de zahar pe bat, acadele si fructe trase în ciocolata si ne-am distrat de minune.





Seara acasa, nu ne-a mai trebuit decât câte o ceasca cu ceai. Copiii adora jocul de-a "tee time" asa ca le-am facut placerea servind ceaiul dupa traditia casei ;)
Acum e liniste deplina în casa, copiii dorm si eu dau o tura rapida de blog, dupa care ma retrag în dormitor. Mâine va fi din nou o zi plina.