Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺
Aici, fiecare element este atent plasat pentru a crea un echilibru perfect. Fiecare piatră, fiecare plantă, fiecare serpuire de apă contribuie la o atmosferă de serenitate și frumusețe. Este un loc unde sufletul se poate odihni și regăsi, unde natura și arhitectura se împletesc într-un dans armonios.
Un pârâiaș șerpuiește printre pietrele netede, invitându-ne să sărim de pe un mal pe altul, ca într-un joc copilăresc. Apa cristalină curge lin, șoptind povești vechi și noi.
Pavilionul, cu acoperișul său curbat și elemente estetice rafinate, pare desprins din povestea Prințesei Kaguya. Te poți așeza pe o bancă și, privind în jur, să te lași cuprins de pacea și armonia locului. Este un sanctuar al liniștii, unde sunetul apei care cade în cascade mici și delicate creează o simfonie naturală. Este locul ideal pentru contemplare, unde ochii se scaldă în albastrul cerului reflectat în apa limpede. Aici, timpul pare să stea în loc, iar gândurile se împletesc cu reflecțiile profunde.
Deși cireșii încă nu au înmugurit, Zaubernuss-ul, cu ciucurii săi galbeni, adaugă o notă de magie acestui peisaj.
Daca va plac reflexiile mele de aici, va invit sa participati la rubrica "
Reflexii în Oglinda" (rubrica preluata de la SoriN), la care va invit cu drag sa participati. Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
Acasă la mine, Crăciunul este o simfonie de lumină și căldură. Pomul de Crăciun, anul acesta împodobit cu globuri albe și argintii, învăluie camera cu o strălucire caldă.
Spiritul Crăciunului se simte în fiecare colț al casei. Mirosul de brad proaspăt umple aerul, aducând o notă de prospețime și sărbătoare.
Plasat în fața ușii glisante din sticla, bradul încărcat cu luminițe se oglindeste și se dublează într-un joc de strălucire, cu ghirlanda care atârnă pe afară, de jur împrejurul casei.
Acasă la mine, Crăciunul este mai mult decât o sărbătoare; este o stare de spirit, o celebrare a iubirii și a legăturilor care ne unesc. Este un moment de reflecție și recunoștință, o ocazie de a ne reaminti cât de norocoși suntem să avem un loc pe care să-l numim "acasă".
Crăciunul este o perioadă în care ne bucurăm de liniște și de frumusețea momentului. În această perioadă, ne oprim din agitația zilnică și ne concentrăm pe lucrurile care contează cu adevărat.
Fie ca lumina și căldura Crăciunului să vă însoțească mereu!
Daca va face plăcere, vă invit cu drag să participați la ultima editie din acest an a "Reflexiilor în Oglindă"(rubrica este preluata de la SoriN). Tuturor, sărbători fericite și un An Nou plin de împliniri!
Nu cautati prea multe reflexii in farfurii sau felurile de mâncare de pe masa... Cele mai puternice straluciri sunt cele din ochii vecinilor mei! 🤗 💗
Ca in fiecare an in perioada de Advent, am reusit si anul acesta sa ne organizam, sa mergem impreuna o seara la restaurant! Cum facem?
Stabilim de comun acord o zi si plecam toti, lasam strada goala! Ba raman doar cateii nostri sa pazeasca curtile! 🐾😉
Mergem la restaurant fara nici un alt gand decat sa petrecem o seara vesela impreuna. Stabilim un meniu, fiecare familie isi plateste consumatia, ne lasam serviti si rasfatati cu delicatese, povestim si râdem si ne bucuram ca am mai reusit sa ne intalnim in aceasta formula inca un an! Cel mai in vârstă vecin are 85 de ani impliniti. Eu sunt cea mai tanara pe strada noastra, de altfel si singura care mai merge la serviciu ☺️ Toti ceilalti sunt deja pensionari.
Vara, ne intalnim mereu pe strada, cand iesim la cumparaturi, la plimbare sau cand lucram prin gradina. Ne strigam peste gard si de la "hai doar la un pahar cu vin (sau o bere)", ne intindem pana seara tarziu la grătarele si prajituri.
Iarna intalnirile noastre nu mai sunt spontane... Se intuneca repede, e frig si umed iar de sarbatori, fiecare petrece cu copiii si nepotii. De aceea, a devenit o traditie pe strada noastra ca la inceputul lui decembrie sa ne rezervam o seara, pe care o petrecem impreuna.
Anul acesta intalnirea noastra s-a nimerit sa fie azi. Un cadou mai frumos pentru ajun de Mos Nicolae nici ca se putea!
Daca aveti si voi fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici (rubrica este preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
PS: Sper ca moșul nu a uitat pe nimeni! Sarbatori fericite tuturor! 🤶🏻💗
Am mai povestit pe aici ca lucrez într-o firma foarte moderna si eleganta, un concern international care se respecta si ne respecta. In departamentul meu avem câtiva membrii ai echipei care lucreaza din alte puncte ale lumii, o colega din China, un coleg din Italia, unul din Malaysia si sapte colegi din România (Brasov, Iasi, Cluj, Bucuresti). Cam o data la doi ani, colegii din strainatate sunt invitati în vizita la noi. Asa se face ca saptamana calendaristica 47 a fost stabilita dupa muuulte criterii, ca fiind ideala pentru aceasta vizita. Din pacate s-a nimerit ca exact in saptamâna 47 eu voi fi la Sibiu pentru ca Mama are ziua de nastere pe 19 noiembrie!... Fiecare cu prioritatile lui! (doar de joi seara ma voi alatura grupului).
Fiecarui membru din CoreTeam îi vine rândul sa se ocupe de un Team-Event si exact de data aceasta a fost rândul meu, sa concep un program echilibrat cu munca si relaxare, pentru noi si musafirii nostri. Char daca eu nu o sa particip, mi-am dat tot interesul sa fie totul cât mai placut posibil. Si cred ca am reusit! ☺ Am organizat un tur cu ghid pe campusul nostru, o masa festiva în München, o seara de karting, o seara de bowling, o vizita la centrala firmei care se afla in Lichtenstein - unde deasemenea colegilor le va fi oferit un tur cu ghid, apoi un dineu de despartire (la care voi ajunge si eu ♥) si bineînteles pentru orele de munca, am rezervat sali de sedinte unde colegii se vor putea retrage sa discute probleme cu managerii de proiecte dar si probleme generale care privesc întregul Team, pentru o cât mai buna colaborare. A trebuit sa ma gândesc la o multime de situatii si sa impart cele 5 zile lucratoare cât se poate de bine. Bineînteles ca toti colegii m-au sprijinit, fiecare a intervenit prin prietenii sa obtinem programarile fara timpul oficial de asteptare (spre exemplu, pentru o tura ghidata pe campus, este dorita o programare cu 4-6 saptamâni in avans!). Asistenta team-ului nostru a facut rezervarile la hotel si avion saptamâna trecuta - de astfel de probleme nu a trebuit sa ma ocup!
Ieri seara am primit ultimele confirmari ale rezervarilor si am respirat usurata! Totul sta fix! Am iesit de la serviciu dupa ora 18 (de obicei plec pe la orele 17).
Biroul nostru este la ultimul etaj - etajul patru. Fireste ca exista doua lifturi în aripa noastra, însa majoritatea colegilor folosesc scarile pentru a-si mentine tonusul muscular... Suntem soricei de birou, petrecem zilnic cca. 9 ore la lumina artificiala, sezând pe scaun in fata monitoarelor. Ba mai rau, acum ca se insereaza atât de repede, habar nu avem cum este vremea afara pentru ca pe geam nu se mai vede nimic! Ieri seara, când am coborât scarile spre foaier (-ul in care avem un Café-bistro), am facut cateva fotografii pentru rubrica "Reflexii în Oglinda" - ca prea sclipeau frumos luminile!☺ Când usile glisante s-au deschis spre pasarela ce duce la garaj... nu mi-a venit sa cred! NINGEA! Ningea ca in povesti, cu fulgi mari, desi si pufosi. Lampile dadeau impresia ca fulgii sunt licurici... Superb moment!
Împart bucuria primei zapezi cu voi ♥
Mentionez ca am facut clipul la bariera, inainte sa ies din campus - nu pe drum public, sa fie clar! ☺ Iar "RiO" am scris pe parbrizul masinii lui Helmut, când am ajuns acasa (masina lui ramane afara, avem doar un loc în garaj).
Va doresc un sfârsit de saptamâna agreabil si daca aveti fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici (rubrica este preluata de la SoriN). Singura regula este sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
Cunoasteti cu siguranta situatia, cand esti nevoit sa mergi pe soasea incet, in spatele altei masini, pentru ca nu exista posibilitatea de a depasi. Pe sosea este permis rulajul cu 100 km/h, el însă merge tacticos 75-80. La un moment dat se ofera o portiune de sosea unde ai putea depasi, semnalizezi si intri în depasire… Ei, exact atunci, baga viteza si merge cu 105 km/h, sa-ti faca-n ciuda parca! Nu iti ramâne altceva de facut, decât sa risti un radar, sa accelerezi si sa finalizezi depasirea, sau sa frânezi si sa te retragi din nou în spatele lui… Daca te-ai hotarât pentru a doua varianta, atunci el îsi reia imediat rulajul cu 80Km/h!
Ma întreb, este egoist, tontălău sau ticalos?! Care e problema lui?!
Si vreau sa mai spun ca acelasi individ, când intra în portiunea de sosea cu limitare de viteza la 70 Km/h, el tot cu 75-80 ruleaza! În plus, asemenea indivizi sunt ca betivanii, au “îngerii lor pazitori”! Pe astia nu ii prinde radarul! Ei merg in prostia lor mai departe, inconstienti parca de ce se intampla în jur!
O specie asemanatoare sunt soferii care îti intra aproape în porbagaj, atunci când rulezi regulamentar pe o bucata de sosea în santier, marcata cu linii galbene si pe care viteza este restrictionata! Te afli pe banda a doua pentru ca pe prima sunt TIR-uri greoaie si el te preseaza, sa maresti viteza sau sa te evapori! Nu poti sa maresti viteza pentru ca esti sofer corect. Te simti presat / silit si abia astepti sa poti reintra pe prima banda, sa ii faci loc lui "Schumacher"! Cândva se termina santierul si rulatul pe sosea reintra in normal. Apesi acceleratia si intri în trafic firesc… Cândva îl reîntâlnești pe băgăreț rulând pe banda dreapta lejer, de zici ca e la pauza de cafea! Si imi vine sa-l întreb “la ce ne-ai stressat mă?! Unde te grabeai acum 5 minute?!“
Nu am crezut vreodată ca ma vor afecta asemenea atitudini! Insa probabil odata cu înaintarea în vârsta am devenit mai sensibilă.
Drumul meu la serviciu este de 27km din care 18 sunt autostrada. Din garajul meu pâna în parcarea firmei am nevoie în conditii normale de doar 20 de minute! Este foarte bine, nu ma pot plânge! Acum în sezonul rece îmi este un pic mai greu, pentru ca plec pe întuneric si ma întorc pe întuneric! Dar... mai am doar șapte ani pâna la pensie 👍🏻
Pentru rubrica "Reflexii in oglinda" initiata de SoriN si preluata de mine de ceva timp, prezint doua fotografii facute azi cand am iesit de la serviciu.
Este curtea firmei si parcarea supraetajata.
Daca deasemenea aveti fotogtafii cu lumini, oglindiri sau reflexii, va invit sa participati aici. Nu trebuie decat sa publicati într-un articol pe propriul blog o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel:
Daca aveti deasemenea fotogtafii cu reflexii, va invit sa participati aici. Nu trebuie decat sa publicati într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ati vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si sa înscrieți articolul aici - în tabel
Va invit sa participati la "Reflexii in oglinda"🤗 o rubrica saptamânala initiata de SoriN si preluata de mine aici. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Va invit sa participati la rubrica saptamânala "Reflexii în oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine aici. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Poate ca multi au ajuns pe aceasta pagina, atrasi de ideea ca vor gasi informatii legate de acordarea premiilor Golden Globe Awards ☺ Eu însa voi prezenta aici doar câteva fotografii cu globurile mele sclipicioase, din ziua în care am despodobit bradul ☺
Si ca sa râdem putin, as putea spune ca exact duminica, pe 7 ianuarie 2024, acasa la mine, în provincia linistita, mi-au trecut prin mâna câteva zeci de globuri aurii... iar în metropola Los Angeles, în Beverly Hills, zeci de Golden Globe Awards au fost înmânate celor mai buni actori si creatori de filme. La ore diferite însa... asta ar fi singura paralela între modestele mele globuri din sticla si valoroasele globuri de aur (statuetele nu sunt realizate în întregime din aur, ele au un miez de aliaj metalic, iar suprafața le este placata cu aur; statueta are o greutate de 7,8 pfund - adica aproximativ 3,5 kilograme).
Daca ai fotografii cu reflexii sau oglindiri, te invit sa participi la rubrica "Reflexii în Oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine. Nu trebuie decât sa publici într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Weekendul ce a trecut a fost " Sarbatoarea Luminilor "/ "Light Night" la noi în oras.
Timp de trei zile, centrul orasului a fost transformat în opera de arta ☺ Între orele 19 si 23, cele mai importante cladiri din oras au fost luminate în diverse culori. Un grandios spectacol cu spoturi luminoase uriase si muzica adecvata, efecte tridimensionale, video-mapping, lasershow-uri, expozitii de pictura-vibranta si tablouri luminescente, totul în aer liber.
Vineri a fost ziua mea, sâmbata a fost petrecerea si duminica am avut bilete la concertul de opera... Dar nici spectacolul de lumini nu am vrut sa îl pierd! ☺☺☺
Concertul s-a încheiat la ora 19:15 si la ora 20 am fost gata echipata pentru o plimbare nocturna în oras!☺
Avem noroc de un "octombrie de aur" zilele sunt însorite, însa serile sunt racoroase. Daca însa esti îmbracat potrivit, este o adevarata placere sa te plimbi prin oras seara. Este toamna!
Am iesit în oras cu fetele mele. Am parcat masina în apropiere de Piata Regelui (Königsplatz) si de aici ne-am început plimbarea pe jos.
Aleile parcului au fost transformate într-un labirint de tablouri luminoase. La intersectie, cladirea mare a McDonald's a capatat alura Pop-Art. Vizavi, cladirea cu 4 etaje a fost transformata în "ecran" pentru un film 3D despre istoria arhitecturala si transformarile orasului.
Ghidându-ne dupa harta pusa la dispozitie de primaria orasului, pe care au fost marcate punctele de atractie principale, ne-am îndreptat spre Biserica Moritz, Piata Fugger, apoi în Piata Martin-Luther... peste tot show-uri impresionante.
Arhitectul de talie mondiala Elias Holl, augsburgeren, de la nasterea caruia anul acesta se serbeaza 450 de ani, a fost onorat printr-un spectacol de lumini speciial, expus pe cladirea primariei. Un videoclip în care nu sunt uitati nici Bert Brecht (dramaturg, poet și regizor german, inițial expresionist, întemeietor al instituției teatrale "Berliner Ensemble", inițiator al "teatrului epic", a promovat o nouă teorie și practică a teatrului, bazate pe efectul distanțării epice. A fost unul dintre cei care au revoluționat teatrul secolului 20.) si nici Mozart, toti trei ilustri fii ai Augsburgului. Spectacolul a fost fermecator, lumea a privit si a aplaudat. In stânga primariei, Turnul Perlach a stralucit deasemenea colorat. Casa de moda Eckerle a atras spectatorii ca un magnet. Mii de oameni s-au plimbat pe strazi, bucurându-se de efectele luminoase speciale.
Mânastirea Anna si-a deschis portile si a oferit vizitatorilor alte perspective, tehnica formelor si metodele de constructie fiind puse altfel în evidenta prin reflectoarele colorate.
Ne-am continuat plimbarea pe bulevardul Maximilian si am intrat la Palatul Schaezler, unde curtea interioara si peretii muzeului au fost folositi pentru videoclipuri interesante.
Am încheiat seara la barul 3 Moren, la parterul hotelului Maximilianus. Fetele au baut câte un ceai iar eu am baut un cocktail Mozart.
Am ajuns acasa ca Cenusareasa, putin înainte de ultimul gong al orei 12 noaptea! ☺
Acestea sunt colajele cu cele mai frumoase fotografii si videoclipuri, potrivite pentru "Reflexii în oglinda"... Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la aceasta rubrica, initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
