Micul turn cu ceas de la Rába - un colț de poveste în Győr

Completare la "Plimbare prin Gyor" / Jurnal de vacanta

La capătul podului dublu peste Rába, lângă biserica Carmelită, se ascunde "Micul turn cu ceas" (9 metri înălțime!), un mic miracol urban care parcă oprește timpul.
Silueta sa verticală, cu acoperiș ce amintește de o turlă barocă, reflectă lumina soarelui și se oglindește în apele liniștite ale râului, invitând trecătorii să se oprească și să viseze.
Turnul nu este doar frumos... un ceas, un barometru și un mic indicator de vânt îi adaugă o magie discretă, amintindu-ne că trecutul și prezentul pot conviețui în armonie. Chiar dacă pare mic și tăcut, fiecare detaliu poartă o poveste, iar promenada de-a lungul râului Rába devine un loc unde orașul șoptește povești ascunse.

Dacă ajungi în centrul vechi al Győr-ului, fă-ți timp pentru o plimbare și lasă-te fermecat de liniștea apei și de frumusețea istoriei care se ascunde în fiecare colț. 

Turnul cu ceas nu e doar un reper, este un martor al poveștilor orașului, un far tăcut care îți șoptește, cu fiecare clipă, magia și sufletul orașului. Jurnalul de vacanta va continua... aici

Reflexii din Shanghai / RIO 20-2025

Trei imagini deosebite, primite cu drag de la un prieten aflat într-o aventură de trei luni prin China, își găsesc locul în această rubrică. Nu îmi aparțin, dar le-am primit cu permisiunea de a le împărtăși – și sunt prea frumoase pentru a nu fi văzute.
📍 Prima fotografie surprinde silueta emblematică a Turnului Oriental Pearl, cu sferele sale futuriste și vârful ascuțit, strălucind deasupra orașului ca un far al modernității. Este una dintre cele mai recognoscibile structuri din Shanghai, un simbol al orașului și al transformării sale rapide.
🏙️ A doua imagine ne poartă în inima districtului Lujiazui, unde trei clădiri impunătoare – Bank of China Tower, Shanghai Pudong Development Bank Tower și Zhongrong Jasper Tower – domină o intersecție spectaculoasă de autostrăzi suspendate. Fiecare clădire are o personalitate arhitecturală distinctă, dar împreună formează un ansamblu urban armonios, în care sticla, betonul și curbele elegante se împletesc într-un dans al verticalității.
🌅 Iar cea de-a treia fotografie este o poezie în lumină: un apus cald peste apele fluviului Huangpu, unde un vapor trece agale, iar un ponton de lemn se oprește timid la marginea apei. Un moment de liniște, departe de agitația orașului, în care lumina se topește în reflexii aurii.
Fiecare cadru este o fereastră către o lume fascinantă, văzută prin ochii unui prieten care călătorește cu inima deschisă.
Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Oglindiri - Reflexii in oglinda S21/2024

Unde suntem? 🤗 Detalii, aici
Va invit sa participati la rubrica saptamânala "Reflexii în oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine aici. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Turnul berii

(continuare la Vacanta Bad Gögging"10-16 februaie 2024)  

Numele manufacturii "Kuchlbauer" a devenit si mai rasunator din momentul în care proprietarul berariei - de altfel si un mare pasionat de artă, l-a atras pe marele Hundertwasser într-un proiect pentru înfrumusetarea zonei. Fabricantul a suportat întregile cheltuieli pentru construirea unui "Turn al Berii", o artistica cladire concepută de Friedensreich Hundertwasser - unul dintre cei mai de succes arhitecti si pictori ai secolului al XX-lea. 

Turnul Kuchlbauer se dorește a fi un cadou pentru locuitorii din Abensberg și ca „turn de artă a berii” pentru întreaga Bavaria. Datorită farmecului său deosebit, turnul a devenit un magnet pentru vizitatori și, astfel, o mare atractie turistica pentru regiune. 

Planul de construcție a fost  întocmit în anul 2000 si turnul ar fi trebuit sa masoare 70 metri înaltime... Însa, pentru că în Bavaria, nicio clădire nu poate fi mai înaltă decât turnul bisericii locale, proiectul nu a fost aprobat! Arhitectul Hundertwasser a ajustat turnul la 50 metri... însa nici asa nu a fost aprobat! Chiar daca turnul Kuchlbauer era acum mai scund decât turnul bisericii, s-a considerat ca frumoasa cupola de aur era mult prea dominantă! După șapte ani de dezbateri, constructia a putut începe si turnul masoara acum doar 35 metri înaltime. În acest timp, marele artist Hundertwasser s-a stins din viata, motiv pentru care proiectul lui a fost preluat de arhitectul Peter Pelikan, care a condus mai departe lucrarile ultimei cladiri Hundertwasser. Piatra de temelie a fost pusă în anul 2007 si un an mai târzi, cupola aurie pe post de acoperis a fost amplasată pe turn. 

Sfera are un diametru de zece metri și cântărește douăsprezece tone. Pentru construirea turnului au fost folosite aproximativ 140 tone de oțel-armat și aproximativ 15 tone de oțel de profil. Turnul a fost deschis vizitatorilor în ianuarie 2010. 

„Forme rotunde, plăcute, ferestre dansante, podele neuniforme și linii organice, cupole tuguiate și copaci integrati pe terase si acoperisuri – acestea sunt elementele tipice ale clădirilor semnate de Hundertwasser. Arhitectura în perfecta armonie cu natura. Toate acestea îl fac pe Hundertwasser unic în lume.” scrie în brosura ce face reclama acestui turn. 

Asadar, vizita noastra la "Kuchlbauer” a continuat cu urcarea celor 200 trepte pâna în vârful turnului. Pe măsură ce am urcat în turn, am facut cunostinta cu "piticii" si spiridusii care prezita elementele sacre ale artei berii (conform Legii Purității): hameiul, malțul, drojdia și apa. Și desigur, toate acestea sunt prezentate în stilul lui Hundertwasser, cu mozaicuri și bucati de sticla, în culori vii, stralucitoare. La fiecare 10-15 trepte, o mica terasa cu ferestre si arcade, fiecare unica. Mici arbusti isi au radacinile în nișe, pe zidul exterior al turnului. Fiecare etaj este ca o pagina de poveste. 

Sus, în sferă, este o sala generoasa cu banci si un monitor care prezinta istoria turnului si bineînteles procesul de producere al berii. O terasa circulara în jurul cupolei, prezinta o priveliște senzațională asupra venerabilei Bavarii... Ai impresia că atâta frumusețe nu poate fi adevărată! O frumusete simpla si pura, care copleșeste, însa într-un mod tare plăcut!

Dupa coborâre, înainte sa ne ducem la masina lasata în parcare - unde ne astepta nerabdator Leo (ca din pacate, patrupezii nu au acces in turn), am trecut si prin magazinul de suveniruri. Am valorificat voucherul inclus în pretul biletului - am primit patru sticle de bere de manufactura, la alegere. Vara, am fi putut savura un pahar cu bere pe terasa restaurantului. Noi însa am fost in zona, la mijlocul lunii februarie. 

(Acesta a fost ultimul articol despre vacanta la Bad Gögging).

Vacanta Bad Gögging - Februarie 2024

♦ Planuri de vacanta

♦ Cheers! 

♦ Februarie... azi 

♦ Relaxare si evadare din stressul cotidian 

♦ Muzeul roman, cultul igienei trupului si a mintii

♦ Carpe diem - de Sf. Valentin - MFC

♦ Plimbare pe malul râului Abend - RIO

♦ Primavara în Bad Gögging

♦ Muzeul berii - manufactura Kuchelbauer

♦ Turnul Berii - Hundertwasser

Candlelight

Concertul s-a numit " Candlelight" si eu am luat bilete cu doua luni înainte, pentru mine si cele doua fete ale mele. În orasul nostru, oferta a fost larga, de la clasic la modern, muzica pentru toate gusturile - pop, rock,clasic sau jazz - diferite tipuri de concerte la lumina lumânărilor. 

Fetele au avut voie sa aleaga si au decis "Ed Sheeran". Am stabilit totul telefonic, ziua si ora, am facut rezervarile apoi fiecare s-a cufundat în rutina ei zilnica... Doua zile înainte de eveniment, ma suna Raluca si ma întreaba "Mama, ai cumva informatii despre câte feluri de mâncare vor fi?" He?! În prima faza nu am stiut unde sa încadrez întrebarea.... asa ca fiica-mea a continuat "... poimânie, la Candlelight dinner" ☺☺☺ M-a bufnit râsul, am zis "Stai un pic, care dinner?! Este concert candlelight" Zice ea "Cum concert?!" Eu i-am amintit "Nu ati ales voi Ed Sheeran?!". La care Raluca a spus "Eu mi-am închipuit ca este candlelight dinner cu muzica de atmosfera, Ed Sheeran" ☺☺☺ Am râs cu lacrimi! Când am povestit cu cealalta fiica, Adela a hotarât sa îi îndeplineasca dorinta mezinei si sa ne întâlnim înainte de concert la ea acasa pentru "dinner" la lumina lumânarilor ☺☺☺Noi toate trei am lucrat vineri pâna la orele 16. 

Dupa ce ne-am pus la "4 ace", ne-am întâlnit la Adela acasa. A pus "faierul" sa faca de mâncare ☺ adica aparatul "air fryer" (friteuza cu aer fierbinte) si ne-a servit pulpe de pui cu cartofi pai si salata de gogosari copti (mi-a lipsit mujdeiul, dar urma sa mergem la concert, nu-i asa?!). Am baut suc de coacaze negre si câte o cafeluta apoi ne-am reîmprospatat rujul si am plecat la "Kulturhof des Gaswerks" (= parcul cultural al fabricii de gaz). În urma cu mai bine de 12 ani am locuit în apropiere si pe vremea aceea cunosteam zona foarte bine. Turnul de Gaz este una din constructiile cele mai inalte ale Augsburgului si turnul scos din functiune de peste 20 de ani, este în prezent folosit ca locatie pentru expozitii sau concerte. Cladirile anexe sunt cladiri istorice, protejate si intrate în patrimoniul cultural si spre marea mea bucurie, de curând renovate, având un aspect foarte placut! Nu arata a uzina ci mai degraba a vila eleganta cu anexe pe masura. Gradina pentru spectacolele in aer liber are deci parte de un decor natural deosebit. In plus, pentru a rezolva problema parcarii autoturismelor celor veniti la spectacole, a fost construita o parcare cu 7 etaje. Complexul (cuprinde o sala de teatru, restaurant, bar si numeroase sali pentru expozitii, pentru seri de dans sau concerte) se distinge acum printr-o perfecta armonie a formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor noi si vechi, printr-o sobrietate plină de gust. 

De la parcare si pâna în gradina, drumul a fost marcat de o parte si cealalta cu lumânari. La intrare, tineri zâmbitori, îmbracati alb-negru elegant, ne-au condus pe fiecare în parte la locul rezervat. Cred ca a fost o grupa mare de studenti sau elevi care practică un job de vacanta. 

Un balcon de proportii împodobit cu lumânari a reprezentat scena, astfel încat fiecare spectator a avut vedere perfecta spre artisti. Seara s-a lasat tiptil si luminile lumânarilor au aparut din ce în ce mai puternice. Cand spectacolul a încept, totul a stralucit romantic... Ne-am lasat purtati pe aripile muzicii, plutind parca peste lumina, spre lumina, relaxându-ne si visând... O experienta cu adevarat extraordinara.

Cvartetul de coarde BPM (beats per Munich), un ansamblu international foarmat din femei, a fost acompaniate de un percutionist care a punctat acordurile corzilor, uneori accentuat, alteori doar mângâiat. Doua viori, o violă, un violoncel si tobe acustice - o ora si jumatate de muzica pop transpusa clasic... MINUNAT! 

Bineînteles ca nu au lipsit din repertoriu îndragitele melodii: Photograph,Bad Habits, Afterglow, Galway Girl, Happier, Thinking Out Loud, Castle On The Hill, Love Yourself, Perfect, I Don't Care, Shivers sau The Joker and the Queen. Lumina lumânărilor a oferit acestui concert o notă cu totul si cu totul specială.

Excursie în Landshut

Landshut este situat la o ora si jumatate distanta (cu masina) de orasul nostru, între München si Passau. Este un oras istoric, un fel de muzeu în aer liber cu aer de metropolă modernă.
Primul document istoric în care apare numele orasului "Landeshuota" ("Landeshut" cu sensul de pălăria / protecția țării) dateaza din anul 1150.
În anul 1204 principele Ludwig I al Bavariei a ridicat aici castelul Trausnitz si pâna în anul 1255, orașul a fost reședința principală a dinastiei familiei Wittelsbach.
La vremea când Bavaria a fost împartita în doua, Landshut a devenit capitala Bavariei Inferioare. Ducele Henry al XV-lea a fost primul care a domnit în Bayern-Landshut. Se spune ca ducele era atât de bogat, încât nunta acestuia cu prințesa poloneză Jadwiga Jagiellon - în anul 1475, s-a serbat timp de doua saptamâni, evenimentul ramânând în istorie ca un autentic festival al Evului Mediu.
Ca de altfel peste tot în Bavaria, localnicii din Lansdhut au înțeles cu mult timp in urma să-și accepte, păstreze si promoveze valorile si să facă din ele adevărate atracții turistice. Una din marile atractii este festivalul numit "Landshuter Hochzeit" (Nunta din Landshut, cea a ducelui Henry cel Bogat), organizat o data la fiecare patru ani, între 30 iunie si 24 iulie (prima data în anul 1903). Localnicii participa în numar mare, la ultima editie, cea din anul 2017, au luat parte la punerea în scena a nuntii peste 7000 membri ai asociatiei, îmbracati în costumatii istorice. Costumele sunt pastrate în cladirea Zeughaus, cladirea din mozaicul de mai jos.

Orasul este traversat de râul Isar si este marcat de doua cladiri impozante: catedrala gotică "St. Martin" - cu cel mai înalt turn din lume făcut din cărămidă ( 130,08 m ) si "Castelul Trausnitz" - parca rupt din povestile cu cavaleri si plasat pe deal, sa vegheze peste oras.
Orașul Landshut impresionează mult prin arhitectura. Centrul istoric este bine conservat iar cladirile de-a lungul bulevardelor par decoruri desenate pe carton, atât de frumos întretinute sunt. O îmbinare superba de arhitectura renascentistă, barocă, baroc-târzie, rococo, neogotica sau stil Biedermeier, edificiile încânta privirile celor care îsi fac timp pentru o plimbare. Cu doua sau trei etaje, unele cladiri au fatade pictate, altele au balcoane, bolti, firide, cornișe sau basoreliefuri, fiecare remarcându-se cumva fara însa a dezechilibra armonia strazii. Cele mai impresionante mi se par cladirile cu frontoane în trepte.



A fost o zi superba, cu cer senin si aer înmiresmat, un amestec îmbatator de liliac si cherry laurel. Totusi... nu a fost o zi buna pentru a vizita orasul. Exact duminica (29 aprilie) s-a dat startul maratonului, o actiune sportiva organizata anual în Landshut! Daca as fi întrebat Google, as fi stiut! ☺ Piata Primariei a fost trasformata în scena, câtigatorii fecarui maraton pe categorii de vârsta au fost prezentati si premiati public. Muzica a rasunat la maxim, pentru a antrena si mentine veselia participantilor la maraton. Centrul a fost extrem de aglomerat... ne-am plimbat câteva ore, apoi ne-am îndreptat pasii spre castelul "Trausnitz" urcând pe "Pianul Taurului" (va urma)

Croaziera - Piata Miracolelor (2)

Cu toate ca Domul este edificiul cel mai important al Pieţei Miracolelor - de altfel este cel care a dat numele oficial, Piata Domului - cel mai cunoscut monument de aici este Turnul înclinat. Devenit simbolul Pisei si chiar al Italiei, turnul este clopotnita catedralei (Il Campanile) si a fost conceput ca o anexa a domului.
Piatra de temelie a turnului a fost pusa în anul 1173 si doisprezece ani mai târzui, constructia ajunsese la etajul trei. Proiectul a trebuit întrerupt deoarece turnul a început sa se încline. Solul instabil a dat mare bataie de cap inginerilor si arhitectilor si solutia salvatoare a venit 90 de ani mai târziu! Dupa aproape un secol s-a reluat constructia si urmatoarele patru etaje au fost concepute intentionat înclinat, în contrabalans la înclinarea produsa accidental. Edificiul a fost finalizat în anul 1372 si înclinarea de la baza turnului la vârf masoara 3,9 grade.
Turnul are un diametru de 12 metri, o înaltime de 55,8 metri si este construit din marmura de Carrara. Fiecare etaj are o galerie sustinuta pe 30 de coloane. Turnul are 294 trepte si sala din vârf gazduieste cele 7 clopote (Assunta - 2.600 kg, Crocifisso - 1.800 kg, San Ranieri - 1.150 kg, Pasquereccia - 1.014 kg, Del Pozzo - 490 kg, Terza-330 kg, Vespruccio -120 kg).


Baptisierul - închinat Sfântului Ioan Botezătorul, este cladirea complet circulara aflata vizavi de capătul vestic al Domului. Fundatia a fost pusa în anul 1153 si constructia a fost terminata în anul 1363.  Este cea mai mare capela de botez din lume, are un diametru de 107 metri si o înaltime de 54 metri. Luând în calcul si înaltimea statuii Sf. Ioan de pe vârful cupolei, cladirea depaseste cu câtiva centimetri înaltimea Turnului.
Arhitectura nu este în totalitate romanica, logia, etajul superior si cupola sunt construite în stil gotic, proiectul început de arhitectul Diotisalvi a fost încheiat de Niccolò Pisano si fiul acestuia, Giovanni Pisano. Designul arhitectural și sculpturile elegante ale fațadei arată tendințele celor doi Pisano de a amesteca arta gotică cu stilul romanic. Zidurile si coloanele sunt executate din marmura de Carrara, sculpturile au efect clarobscur. Istoria sculpturii mentioneaza tronul baptisteriului din Pisa - realizat de Niccolò Pisano, ca fiind debutul renașterii.
Intrarea principală este încadrată de două coloane decorate cu reliefuri în motive biblice si vegetale, frontispiciul contine povestea vieții lui Ioan Botezătorul. Ramele portalului interioare sunt executate în stil bizantin.
Un alt miracol al Pietii Miracolelor este acustica perfecta a salii, rezonantele si vibratiile sunetelor atât de clare fac ca Baptisierul de la Pisa sa fie considerat nu doar o minune estetica ci si una acustica.
Ca cele mai multe edificii religioase medievale, baptisierul acorda o importanță deosebită simbolismului numerelor, numerele reprezentate aici sunt patru, opt și doisprezece.
Cupola este acoperita în cea mai mare parte cu tigla rosie si cu placi de plumb pe partea de est - probabil din motive financiare.

Campo Santo sau Cimitirul monumental este situat la marginea de nord a pietei si este considerat cel mai frumos cimitir din lume. Constructia a început în anul 1278 si s-a încheiat în 1464. Se spune ca cimitirul a fost ridicat pe pamânt sacru, adus din Golgota în timpul celei de-a patra Cruciade, din dispozitia arhiepiscopului de Pisa Ubaldo de' Lanfranchi - aceasta explica numele monumentului.
Campo Santo este o cladire dreptunghiulara, în stil gotic, peretetii exteriori au fost acoperiti de fresce si sunt încadrati de 43 arcade oarbe. Poarta principala este încoronata de un altar gotic, executat de Giovanni Pisano - o lucrare migaloasa, plina de har, reprezentând Fecioara Maria cu Pruncul înconjurată de cei patru sfinti.
Cele mai multe dintre morminte sunt adapostite de arcade, în curtea interioara ( imagini aici.)
Camposanto Monumentale adapostea o mare colecție de sculpturi romane și sarcofage, din care doar 84 au mai ramas dupa un incendiu produs la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, în august 1944. Lucrarile de restaurare din anul 1945 au readus Campo Santo în forma initiala, o parte din frescele recuperate au fost mutate în Muzeul Sinopiei.
Scriam în articolul precedent ca Piata Miracolelor detine o mulțime de mici comori de arta și arhitectură si în completarea celor deja prezentate, doresc sa atrag atentia asupra unei vaze pe lânga care se poate trece probabil fara sa fie observata. Vaza se numeste "Vaso del talento" si se afla vizavi de intrarea principala a Turnului înclinat, amplasata pe un soclu simplu. Este un model roman si simbolizeaza puterea imperiala. O legenda spune ca vasul reprezinta o masura a bogatiei cu care Henric al VII-lea a investit orasul Pisa. Vasul original - care are încrustata o scena bacchica, a fost asezat pe o coloana din porfir având ca baza un leu. Dupa un incendiu în Dom (anul 1595),  lucrarea sculptorului Lupo di Francesco - discipol al lui Giovanni Pisano, a fost demontata si depusa  în Museo dell'Opera del Duomo. Actaulmente, în piata este expusa o copie. (va urma)

Croaziera - Piata Miracolelor (1)

Situat în regiunea Toscana, orașul Pisa este capitala provinciei cu același nume, are aproximativ 90.000 de locuitori, detine trei instituții universitare recunoscute în întreaga Italie si are cel mai mare aeroport din regiune - Aeroportul Galileo Galilei.
Pisa a fost una dintre cele patru Republici Marine ale Italiei, împreună cu Genova, Amalfi și Veneția. Orașul era un important centru comercial în Evul Mediu și controla o flotă mediteraneană importantă.
Una dintre cele mai remarcabile pieți medievale din Europa si deasemenea una dintre piețile publice cele mai cunoscute în Italia, este Piata Domului din Pisa (Piazza del Duomo). Monumentele ridicate aici între secolele 11 si 14, au o arhitectura speciala si sunt de o frumusete rara! Scriitorul Gabriele D'Annunzio a descris acest loc în cartea sa "Forse che sì forse che no" (1910), numindu-l Piata Miracolelor (Piazza dei Miracoli) si de atunci, aceasta este a doua denumire a pietei.
Ansamblul monumental este format din: Catedrala Santa Maria Assunta - simbol al credintei, Il Campanile - clopotnita, cunoscuta astazi sub numele de Turnul înclinat, Baptisteriul Sfantul Ioan (cea mai mare Baptister din lume)- simbol al nasterii si Camposanto sau Cimitirul monumental - simbol al eternitatii. Cele patru vestigii au fost unele dintre primele capodopere de arhitectura medievala si au reprezentat un etalon în arta monumentală din Italia.


Cel mai renumit - Turnul înclinat (Torre Pendente), este considerat nu doar simbol al Pisei, ci reprezinta chiar emblema Italiei - la fel cum turnul Eiffel simbolizeaza Franta. Anual, milioane de turisti din toate colturile lumii vin sa vada turnul si Piata Miracolelor. Peste tot zaresti turisti sau grupuri de turisti, cautând unghiul ideal din care sa para ca sprijina turnul. Este o fotografie tipica ☺
Piața Miracolelor este închisa la nord și la vest de zidurile medievale (1063), accesul fiind permis prin Poarta Santa Maria, Poarta Leului, Poarta di Catallo și Poarta Noua. Partea de sud a pietii este practic închisa prin structura lunga a cladirii ce gazduieste Muzeul de Sinopie (1979). Partea de sud-est este închisa de Spitalului Duhul Sfânt (1257), care astazi gazduieste Museo dell'Opera del Duomo.
Piata Miracolelor reprezinta miezului istoric al orașului. În anul 1987 întreg piața și clădirile sale au fost înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Pe lânga cele patru monumente - Catedrala, Turnul înclinat, Baptisteriul și Cimitirul - Piazza dei Miracoli detine o mulțime de mici comori de arta și arhitectură.
"La Fontana dei putti" este una din aceste mici bijuterii. Soclul acestei piese de arta, realizat de sculptorul Giuseppe Vaccà, dateaza din secolul al 17-lea si a fost creat special pentru a marca o simpla sursă de apă pentru cetățeni din Pisa. În secolul al 18-lea, pe timpul epocii Operatio Quarantotti, fântâna a fost reconditionata si împodobita cu sculptura artistului Giovanni Antonio Cybei, executata în marmură si reprezentând trei îngeri care poarta stemele Pisa și Opera (Domul).
Pe gazon, o statuie impozanta, un înger zdrobit -  numita "Angelo Caduto", este creatie a sculptorului Igor Mitoraj (decorat în 2005 cu medalia de aur Gloria Artis). Ceva mai departe, pe o coloana, Lupa Capitolina - un cadou pe care l-a facut Mussolini orasului Pisa, cu ocazia vizitei întreprinse în anul 1926. (va urma)