Lumină în petale - Miercurea fara cuvinte 25/2026

Holi Festival în cea mai lungă zi a anului – Vara a explodat în culoare

12 ani de promisiuni, luni de așteptare și o singură zi — a solstițiului — care m-a aruncat direct în vară într-o explozie de culoare. Totul s-a întâmplat pe 21 iunie, în cea mai lungă zi a anului.
Augsburg, al treilea cel mai vechi oraș din Germania (cu rădăcini romane și suflet german), a găzduit cea de-a 12-a ediție a Holi Festival. Ca în fiecare an, evenimentul s-a desfășurat în parcul din fosta uzină de gaz, la umbra impunătorului Gaskessel, una dintre cele mai emblematice clădiri ale orașului.
Fscinant este că, într-un astfel de decor cu greutate istorică, are loc un festival născut la mii de kilometri distanță, inspirat de o sărbătoare hindusă. În Europa, Holi a fost adaptat. Conotația religioasă originală s-a pierdut, transformându-se într-o sărbătoare urbană a culorii, comunității și libertății. Nu mai e despre spiritualitate, ci despre a fi împreună, a dansa, a râde și a te pierde în vibrația lumii. Emoție colectivă, trăită în alb — tricouri, pantaloni scurți sau fuste — acoperite treptat cu praf roz, galben, albastru și portocaliu.
Parcul fremăta de muzică și energie. Copacii păreau că dansează odată cu noi, iar sub frunzișul lor răcoros, beat-urile se împleteau într-un curcubeu sonor. Deși stilurile nu sunt neapărat pe gustul meu, pentru un festival în aer liber s-au potrivit perfect. Programul de pe scenă a curs fără oprire. DJ-ii s-au succedat impecabil și au creat împreună un potpuriu vibrant din House, EDM, Charts, Techno și tot ce înseamnă ritm care te face să nu stai locului. Muzica nu s-a oprit nicio clipă. Seturile s-au legat perfect, ca un singur flux sonor care a ținut atmosfera sus pe tot parcursul după-amiezii.
N-am întâlnit figuri cunoscute, dar nici n-a fost nevoie. Am schimbat câteva zâmbete, un gest, un „ce culoare ai în punguță?” — și, în secunda următoare, dansam cot la cot. Așa am cunoscut-o, spre exemplu, pe Marion din Mediaș, venită împreună cu fiul ei Florian tocmai din Bamberg pentru acest festival la care, spuneau ei cu mândrie, vin în fiecare an. Am râs atât de mult, că parcă și culorile se lipeau de zâmbet — eram praf din cap până-n suflet.
Raluca mea m-a atins pe umăr și, zâmbind, mi-a arătat alte mame dansând cot la cot cu fiicele lor — ca și noi. O galerie de generații amestecate, unite de aceleași culori, același ritm, aceeași libertate. Eram acolo, în mijlocul energiei, dansând alături de tineri cu același chef și aceeași poftă de viață. Nu priveam viața dintr-un colț — îi țineam pasul în ringul de dans, acolo unde vârsta nu are ecou. Iar când o tânără s-a strecurat spontan în selfie-ul nostru și ne-a luminat poza cu un chiot și un zâmbet larg, am simțit că a ridicat vibe-ul cum numai spontaneitatea sinceră poate s-o facă. Acolo, în fiecare beat care ne prindea și ne elibera, din nou și din nou.
Am băut cola și radler, am dansat cât pentru o vară întreagă și ne-am lăsat pictate pielea, hainele și râsetele de fiecare nor de culoare care ne atingea.
Pe la ora 18:00, deși muzica încă vibra în aer și pașii nu voiau să se oprească, am pornit spre casă pentru că aveam de onorat o altă invitație dragă — la ora 19:00 vecinii ne așteptau, pe mine, pe Helmut și pe Leo, în grădina lor pentru o bere rece și o seară tihnită.
Ca să ajungem acasă, Raluca a scos din portbagaj două pături în care ne-am înfășurat ca niște picturi ambulante — protejând tapițeria mașinii și prelungind parcă vraja zilei. 😅 Venisem la festival îmbrăcate în alb, din cap până-n picioare, iar acum arătam ca niște zugravi neîndemânatici care s-au jucat mai mult decât au lucrat — dar ce capodoperă!
Acasă am avut timp suficient pentru un duș bun. Si, contrar așteptărilor, pulberile s-au spălat surprinzător de ușor. (la fel și hainele și espadrilele — au redevenit albe-albe). Dar au dispărut doar culorile. Amintirile acestei zile s-au fixat ca fiind o zi în care am dansat în afara timpului. O zi în care am fost, pur și simplu, fericită.
În încheiere, așa cum am promis, urmează fotografiile — momente surprinse în plină explozie de culoare, zâmbete sincere și praf magic:

 

Holi Festival - Sărbătoarea Culorilor, a Bucuriei și a Reînnoirii

Ați fost vreodată la un festival Holi? Eu nu. Dar mâine va fi prima mea dată și abia aștept! 🤗
Am tot citit despre el, am văzut poze pline de culoare, videoclipuri cu oameni dansând și râzând și de fiecare dată mi-am spus: „Cândva o să ajung și eu acolo.” Ei bine, „cândva” a devenit „acum”! Deși Holi este o sărbătoare hindusă care marchează începutul primăverii și victoria binelui asupra răului, în Europa se sărbătorește de obicei, la începutul verii. De ce? Simplu - vremea e mai prietenoasă, multi oameni sunt în vacanță, iar soarele e aliatul perfect pentru o explozie de culoare în aer liber. În plus, festivalul a fost reinterpretat într-o manieră modernă – nu mai are tenta religioasă, ci este o celebrare a bucuriei, a libertății și a faptului că măcar pentru o zi, toți suntem egali sub norii de gulal (pulbere de culoare).
Tradițional, Holi nu este doar o petrecere cu praf colorat. Sărbătoarea începe seara cu focuri aprinse – Holika Dahan – ceeea ce simbolizează arderea răului și curățarea sufletului. A doua zi, totul se transformă într-un carnaval al culorilor. Oamenii se adună în piețe, pe străzi, în parcuri, și se stropesc cu pudre viu colorate. Se râde, se dansează, se cântă. Nu contează cine ești, de unde vii sau ce faci în viața de zi cu zi – în ziua de Holi, toți sunt doar niște oameni colorați și fericiți (sursa fotografii).
Fiecare culoare are un simbol:
💙 Albastrul – divinitate și protecție, culoarea lui Krishna.
💗 Rozul – iubire și afecțiune.
❤️ Roșul – energie, pasiune și fertilitate.
💛 Galbenul – sănătate și prosperitate, inspirat de turmeric.
💚 Verdele – renaștere și armonie cu natura.
🧡 Portocaliul – curaj și spiritualitate.
La festivalul din orașul meu, organizatorii folosesc doar culori bio – un detaliu care m-a bucurat enorm. Nu doar că sunt mai sigure pentru piele, dar păstrează și spiritul autentic al Holi, când culorile erau obținute din plante, flori și alte comori ale naturii. De exemplu, galbenul venea din turmeric sau gălbenele, roșul din hibiscus, verdele din frunze de neem, iar albastrul din planta indigo. Nu doar frumoase, ci și benefice pentru piele!
Mi s-a spus că e bine să port haine albe (care pot rămâne „amintiri colorate” pentru totdeauna), să-mi protejez ochii cu ochelari de soare, să mă hidratez bine și să aplic o cremă grasă pe piele, ca să nu mă chinui prea tare la duș. Dar cel mai important sfat? Să mă bucur de moment și să nu mă tem să mă murdăresc – pentru că la Holi, murdăria e magie!
Se spune că Holi e o chemare la joacă, la libertate, la visare. O zi în care grijile se topesc în culori, iar sufletul se îmbracă în zâmbete. Poate că, din când în când, avem nevoie tocmai de asta — o zi în care viața se pictează în nuanțe vii și ne șoptește că orice vis poate prinde contur!

(Voi reveni cu fotografii si impresii autentice 💗)

Acasa - Miercurea fără cuvinte 22/2025

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Bostanii cei mai cei! - Expozitie Ludwigsburg 2023

Daca pâna acum câteva zile am avut înca senzatia ca este vara, de doua zile vremea s-a schimbat brusc si acum suntem nevoiti sa ne adaptam rapid la sezonul cu ploi. Aici la noi în Bavaria, ploua si aerul miroase a tomna! Imi place acest anotimp ♥ Este sfârsit de octombrie, natura a îmbracat straiele aramii, ceata ne vrajeste diminetile cu peisaje de poveste, zilele sunt scurte si noptile reci... Vino ploaie, vino! Îmi vine sa stig tare, însa mi-e teama ca se vor supara cei carora nu le plac zilele de toamna ploioase... Mie nu doar ca îmi plac (daca nu dureaza mai mult de patru zile în sir), ba acum chiar am nevoie de un motiv întemeiat sa ma potolesc cu iesirile, cu vizitele si petrecerile, sa pun frâna si sa ma linistesc ☺ Vreau sa "pierd" timp seara privind jocul umbrelor pe care le fac flacarile în semineu, sa ascult cum troznesc lemnele pe foc, sa reiau tricotatul, sa ma cuibaresc lânga Leo pe canapea în sufragerie, în fata televizorului, sa ma pun la zi cu programul de pe Netflix si Video-Prime... ☺ Tânjesc dupa un pic de leneveala... Mizez pe weekendul acesta! 

Din fericire, curatenia mare este pe sfârsite. Ar mai fi doar geamurile si perdelele de spalat Casa si curtea sunt decorate pentru toamna... inspirata fiind din excursia pe care am facut-o pe 8 octombrie la Ludwigsburg. În parcul Palatului rezidential are loc anual expozitia de dovleci si aproape în fiecare an, recordul la greutate este depasit! 

 Cât credeti ca a cântarit "cel mai mare dovleac"?! Nu scriu aici, imediat... va las un pic sa va dati parerea ☺ Oricum, vreau sa va spun ca acei dovleci ce sunt înscrisi la concurs, sunt cântariti o data la inregistrare în expozitie si înca o data în ziua în care sunt anuntati oficial câstigatorii. Este important pentru organizatori si participanti sa stie în procente, cam cât se deshidrateaza acesti dovleci uriasi... Anul acesta, pentru ca a fost vara pâna la mijlocul lunii octombrie si în ziua concursului (8.10.2023) au fost înregistrate 25°C la umbra... dovlecii au pierdut cca 5-10% din greutatea initiala. Va destainui ca dovleacul câsigator s-a deshidratat 50 Kg! Deeeeeci?! Câte kilograme a avut dovleacul câstigator?! 1052 kg! Premiul a fost obtinut de un fermier din Bavaria, cu un dovleac din soiul "Atlantic Giant" Si astfel a fost doborât recordul anterior, stabilit în anul 2018 cu impresionanta greutate de 916,5kg. Anul acesta au participat fermieri din Germania si Austria, iar pe locul doi si trei au fost un dovleac din Hessen - 745 kg si unul din Bavaria cu 519,8 kg. 

În fiecare an, parcul în stil baroc este decorat cu cca 450.000 de dovleci, de toate soiurile si culorile! Fie ca sunt aranjati sa formeze o figura supradimensionala, fie ca sunt suprapusi sa delimiteze drumul sau gradinile restaurantelor si chioscurilor, ori sunt expusi pur si simplu pentru frumusetea lor, dovlecii si bostanii reusesc sa încânte mii de vizitatori, veniti din toate colturile Germaniei. 

Noi am plecat dimineata din Augsburg cu un autocar si am ajuns în parcarea palatului pe la orele 10:30. Am fost împartiti în trei grupe si împreuna cu ghidul nostru, ne-am plimbat pe aleile colorate predominant în portocaliu ☺ 

Tema expozitiei de dovleci de anul acesta a fost FOCUL. Personaje din desenele animate, precum Fred Flintstone, Fireman Sam sau Jim Knopf, Lukas și locomotiva, Pokemon si alte creaturi marine uriase se gasesc însiruite pe aleile parcului. Unele figurine din dovleci sunt concepute pentru a fi interactive. De exemplu, copiii s-au amuzat sa intre în mașina de pompieri și de asemenea, au pornit sirena. 

Peste tot domneste mirosul de dovleac gatit în fel si chip: prajit, copt, facut pizza, placinta, prajitura, sos dulce sau acrisor, garnitura la meniuri cu carne. Choscurile abia prididesc sa faca fata cerintelor de seminte de bostan prajite cu sare, cu cilli, cu miere, cu zahar si cu alte fel si fel de arome! 

Expozitia a fost deschisa pe data de 25 august si va ramâne deschisa pâna pe 3 decembrie.

Eu am mai fost în parcul palatului, am si vizitat palatul-muzeu în urma cu câtiva ani (când am cunoscut-o pe Ceska si pe Gâza), dar expozitia de bostani este prima data când am vizitat-o si o recomand. 

Este o experienta foarte interesanta!

PS: de data aceasta, l-am convins si pe prietenul lui Andrea sa vina cu noi în excursie. I-a placut ☺Am pornit la drum la rasaritul soarelui si ne-am întors dupa apus.

Rasarit de soare - Miercurea fara cuvinte 31/2019

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

Joia Mare si membrii Clubului MfC

Este Saptamâna Mare si fiecare este ocupat cu pregatirile pentru sarbatorile pascale. Cu atât mai mult sunt de apreciat aceia care au gasit câteva momente de ragaz si au participat la saptamânala noastra întâlnire "Miercurea fara Cuvinte": FloareaBunica, MfC, prietena-japoneza, Diana, Matilda, Cristi, Nima, Poteci de dor, Lumea lui Alexandru, ELENA, Suzana si Rux Copilarim. Tuturor, gânduri bune si multumiri!
Acum, ca este joi, cu siguranta fiecare este ocupat cu vopsitul oualor. Conform traditiei "în Joia Mare, credincioşii creştini vopsesc ouă pentru Paşte. Una dintre explicaţii vine din tradiţia populară: ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească.
În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.
Iată care este semnificația culorilor de ouă de Paște:
Galben - lumină, fericire
Roșu - iubire divină, speranță
Maro - fericire
Alb - puritate
Portocaliu - rezistență și forță
Verde - creștere
Violet - speranță și adevăr
Albastru - sănătate
Negru - eternitate
Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase.
Iată câteva simboluri şi semnificaţii utilizate:
– linia dreaptă verticală – viaţa
– linia dreaptă orizontală – moartea
– linia dublă dreaptă – eternitatea
– linia cu dreptunghiuri – gândirea şi cunoaşterea
– linia uşor ondulată – apa, purificarea
– spirala – timpul, eternitatea
– dubla spirală – legătura dintre viaţă şi moarte
Ouăle de Paşte pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii." (www.realitatea.net).

Miercurea fara cuvinte (31) - Bicolore

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)