Se afișează postările cu eticheta rasarit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rasarit. Afișați toate postările

joi, 19 septembrie 2024

Septembrie, Luna si Soarele

Luna plină din septembrie 2024 - în noaptea de 17 spre 18, a fost o Super Lună. 
Adica, Luna s-a aflat la perigeu (în cel mai apropiat punct de Pământ), ceea ce a facut să pară mai mare și mai strălucitoare decât de obicei. Zice-se ca a parut cu până la 7% mai mare decât o lună plină obișnuită! 
Eu locuiesc într-un cartier de bungalow-uri înconjurate fiecare de curticica... nu exista nici-un dâmb în preajma, motiv pentru care eu nu pot sa observ în mod deosebit rasaritul sau apusul celor doua astre principale ale Pamântului. Cu toate ca îmi place mult sa le observ si încerc si sa le fotografiez... 
Prin urmare... am fotografiat Luna de la mine din curte - prima poza este facuta pe la ora 23 si cealalta fotografie, am facut-o pe la ora 4, ca nu am avut somn tihnit. Ma chiar bucuram cumva ca macar, daca tot m-am trezit cu noaptea-n cap si daca tot e luna plina, hai sa mai încerc niste fotografii. Nu am un aparat de fotografiat special, toate fotografiile mele de pe blog sunt facute cu camera de la telefon. Sunt fotografii fara calitate, na, asta e!... Am facut de câteva ori click, dupa care m-am grabit iar în pat la caldurica - pentru ca iesisem în curte desculta si în camasa-de-noapte. Când am verificat fotografiile, am observat cu mare mâhnire ca luna mea nici macar nu era plina! Parca-i lipsea un colt, pe partea dreapta sus... Hm! Dar... mai târziu, cândva în cursul zilei, am auzit la radio ca Lună Plină a fost urmată de o eclipsă parțială de Lună! Eclipsa a început la ora 03:39 și a atins maximul la ora 05:44, când aproximativ 4% din Lună a fost acoperită de umbra Pământului. Evenimentul s-a încheiat la ora 07:05. Hahaha, pai în conditiile astea... nici nu este asa de rea poza mea!
 
Pe la ora 7:30, în drum spre serviciu, am reusit sa mai surprind Luna în înca o ipostaza! Dupa cum se poate vedea, nu se grabea deloc sa apuna, cu toate ca Soarele , din partea opusa crestea si stralucea peste linia de orizont. 
Mi-au placut mult lucirile razelor lasate peste câmpuri si sosele, dar si cumva reflectate de fereastra automobilului în care eram doar copilot. Masina mea este în service-auto, altfel nu as fi putut fotografia! 
Daca ati surprins si voi ceva reflexii sau oglindiri, va invit sa participati la "Reflexii in oglinda"🤗 o rubrica saptamânala initiata de SoriN si preluata de mine aici. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat in oglinda sau imagini pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

luni, 8 iulie 2024

Se crapă de zi

La malul mării, zorii îmbracă cerul într-o mantie de aur și rubin, transformând întreg orizontul într-o operă de artă divină. Soarele, ca un rege de foc, se ridică încet din așternutul infinit al apei, trimițându-și razele blânde sa mângâie valurile încă adormite. 
Plaja, martoră mută a acestui spectacol grandios, se dezvăluie treptat din umbra nopții ca o zeiță ce-și scutură voalurile întunecate. Nisipul fin strălucește precum o mare de diamante risipite de mâna unui alchimist, iar scoicile împrăștiate pe țărm devin nestemate scânteietoare. 
Valurile, în dansul lor etern de iubire și despărțire, se rostogolesc cu grație, sărutând țărmul cu spuma albă. Cântecul ancestral al mării este o șoaptă melodioasă, o veșnică chemare către adâncurile necunoscute. 
La marginea plajei, pinii-umbrela își unduiesc ramurile în adierea usoară a vântului, murmurând povești vechi... poate despre corăbii pierdute și comori uitate. 
Umbrele se întind lungi pe nisip, ca niște brațe ce îmbrățișează întregul peisaj. Pescărușii - mesagerii albi ai cerului, își încep zborul în baletul lor aerian, desenând arabescuri efemere pe cerul ce-și schimbă nuanțele într-un joc infinit de culori. Strigătele lor pătrund aerul proaspăt, aducând vestea unui nou început. Se naște o noua zi... 
În acest tablou auriu, fiecare element îsi are locul într-o armonie desăvârșită orchestrată de mâna invizibilă a naturii. 
Răsăritul de soare pe plajă nu este doar un fenomen al cerului și al pământului, este o poezie scrisă cu lumină, este o simfonie murmurată despre frumusețe, pace și eternitate.

miercuri, 27 martie 2024

Dimineata, undeva în Bavaria - Miercurea fara cuvinte S13/2024

 
Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

luni, 30 octombrie 2023

Luni dimineata, toamna...

... te trezesti fara chef sa mergi la serviciu, o întrebi pe Alexa de sub plapuma, cum este vremea. 
Ea îti prezinta prognoza meteo si reuseste sa te faca sa râzi prin textele pe care le are în program: 
 - Alexa, îti multumesc. 
 - A fost o onoare pentru mine. Îti doresc o zi de luni minunata!
😅🥰😂😅😜
 
♥ O minunata zi de luni pentru toti cei care ajung aici, pe pagina mea de blog ♥ 
PS: este ultima zi de luni din luna octombrie!

luni, 9 octombrie 2023

Buna dimineata!

Am plecat spre serviciu la ora 7:30 exact atunci când strazile sunt cel mai aglomerate! 
Copiii sunt dusi cu masina repede la scoala, pensionarii dau o fuga cu bicicleta sa cumpere chifle proaspete pentru micul dejun si oamenii muncii se îmbulzesc cu masinile bara-la-bara, indiferent câte benzi le ofera autostrada... Unii cu prea multi CP claxoneaza nervosi ca nu pot "zbura" chiar si acolo unde indicatoarele limiteaza viteza la 120 km/h, altii viseaza înca la weekendul ce a trecut, ruleaza ca melcul dar ocupa banda de depasire, trucks-urile ies neregulamentar, fara sa semnalizeze... Te gasesti în mijlocul haosului de luni dimineata dar nu îti pasa! Pentru ca MP3-ul taul reda melodia "Following the sun" (Neeka & Super-HI) exact când discul incandescent se ridica pe cer. 🌞 Si îl admiri când lateral, când în oglinda retrovizoare, când din fata... Dar nu te orbeste, ci îti zâmbeste larg! Si iti sopteste ca astazi va fi o zi minunata! Si fredonezi melodia si te bâtâti pe scaun dar ai grija sa tii picioarele pe pedale... "Wanna chase a miracle? it's possible, you just gotta open the door" la-la-la "You know you can find me, following the sun" 
Urmarind soarele am ajuns în parcarea firmei, am coborât din masina si m-am îndreptat spre birou zâmbind. Indiferent ce va urma în primele ore ale diminetii, eu pleznesc de buna-dispozitie! ☺ 
Va doresc un start bun în noua saptamâna 🤗

joi, 22 iunie 2023

Rasarit de soare - Reflexii in oglinda

M am trezit la ora 5, greu de tot! Nu m am pieptanat si nici nu m am spalat pe dinti... am imbracat un tricou si pantaloni scurti, mi am luat telefonul si stickul pentru selfies si am plecat cu Leo spre plaja. Helmut nici nu ne a auzit cand am inchis usa. De la casa noastra de vacanta nu avem de mers pana la plaja decat 5 minute pe jos. La ora 5:20 s a produs miracolul... Discul de foc s a ridicat din apa marii. Mai intai pe sfert, apoi jumatate de disc... Plaja a fost a noastra 🥰 (pe partea cealalta a digului, pe plaja a mai fost doar o familie cu doi Teenagers). Mi am umplut sufletul cu frumusete si mintea cu energie pozitiva 💖 A facut cateva fotografii si la ora 5:45 am fost din nou acasa 🤗 O noua zi de vacata a incaput 😎
Rubrica preluata de la SoriN
Dacă doresti să participi la rubrica "Reflexii în oglinda" - publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

miercuri, 11 martie 2020

Mici bucurii ale zilei - Miercurea fara cuvinte 11/2020



Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

miercuri, 31 iulie 2019

Rasarit de soare - Miercurea fara cuvinte 31/2019


Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

miercuri, 6 martie 2019

Zori de zi - Miercurea fara cuvinte 10/2019


Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

marți, 15 ianuarie 2019

Omagiu - Miercurea fara cuvinte 3/2019


Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme anume pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW! 

miercuri, 11 iulie 2018

Miercurea fara cuvinte (s.28) - Rasarit / Apus de soare


Va reamintesc ca singura regula la "Miercurea fara cuvinte" este ca postarea pe care o înscrieti în tabel sa nu contina text scris. În rest este orice permis :-) Happy WW! ☺
PS: Temele saptamânilor urmatoare sunt aici "MfC2018"

duminică, 28 ianuarie 2018

Un start bun în noua saptamâna!

Saptamâna trecuta, am avut atâtea de facut încât am scurtat timpul de somn de la 6 ore, la 5 si chiar la 4 în câte o noapte! Vineri când m-am întors acasa de la serviciu nu mi-am dorit nimic altceva decât sa ma odihnesc. Sfârsitul acesta de saptamâna l-am petrecut fara sa fac nimic important! Doar relaxare: sauna, muzica si lectura. Ah da  - si joaca si dezmierdat Leutu ☺ Astazi nu am iesit de loc din casa, ba chiar mi-am petrecut întreaga zi în pijama!
Saptamâna viitoare va fi din nou o saptamâna foarte încarcata. Dar daca diminetile si serile, natura va fi la fel de darnica precum a fost saptamâna trecuta, atunci ma voi simti cumva rasplatita pentru tot efortul pe care-l depun ;-)

luni, 15 ianuarie 2018

Luni dimineata...

... sunt mereu fara elan, tândalesc în pat, îmi sorb cafeluta si îmi fac curaj sa pasesc mai departe în zi. Din fericire am program de lucru flexibil, deci nu (prea) conteaza la ce ora ajung la birou.
Afara pare iarna. E totul alb însa natura este doar acoperita cu o pânza fina de chiciura. Dupa doua saptamâni cu vreme de primavara, astazi s-a racit brusc, peste noapte. Cerul este tulbure si greu.
Sunt pe drum spre serviciu. Soseaua este libera. În masina e cald-placut. Mariah Carey cânta „And you don’t remember“. Chanel Chance se împleteste cu muzica de la mp3-player si ma învaluie-ntr-o bucla de timp. Fantastica puterea emotiilor transmise prin muzica! Într-o clipita sunt în '91 si lânga mine, prietenii de atunci; retraiesc întâmplari, particip la conversatii, râd si folosesc jargonul de atunci…Apoi, Emilia cu a ei "Big big world" ma salta în '98. Alte cercuri de prieteni, alte întâmplari, alte hohote de râs si alte expresii.
Pe partea stânga a soselei, cerul si-a deschis un ochi si a lasat la iveala pupila rosie a soarelui-rasare. O raza ca un blitz a strapuns nostalgia si m-a readus... la volan.
Ciudat cum de la o anumita vârsta dobândim capacitatea de a evada într-un alt timp. Cu siguranta daca as fi aprofundat nostalgia care ma invadase, puteam calatori în trecut. Pentru o ora sau o zi, consumând doar minut si jumatate din azi...

luni, 1 ianuarie 2018

În ajun de Anul Nou


Pe 31 decembrie, la vremea apusului, masina noastra gonea spre casa... Imagini de basm se derulau pe o parte si pe cealalta a drumului.
Pe stânga, un superb apus de soare, ultimul din anul 2017. Pe partea dreapta, un superb rasarit de luna plina! Si de jur împrejur, natura ca la început de primavara...
Savurez imaginile si le interpretez ca pe un cadou de ramas bun de la anul 2017 si multumesc în gând Universului pentru frumuseatea daruita ♥ Cu siguranta sunt semne bune pentru 2018. La multi ani!

miercuri, 18 octombrie 2017

Fascinatie


Fiecare anotimp are un farmec aparte si nici ca pot sa-mi imaginez sa traiesc într-un loc în care exista doar unul sau doua anotimpuri. Fiecare sezon îmi provoaca emotii speciale, toamna însa ma fascineaza pur si simplu!
Fiecare noua zi îmi creeaza impresia ca deschid usa unei Galerii de Arta (ma refer aici mai ales la zilele fara ploaie ☺).
Iubesc peisajele din zor de zi, când aerul e difuz, umed si puternic aromat în nuante dulci-amari, când ceata pluteste în nori mici, ca si când cerul s-ar fi rasturnat. Este momentul în care ies în curte desculta si peste camasa de noapte strâng o patura pufoasa în jurul corpului.
Pâna când aparatul de cafea îsi face programul de clatire, Leo (catelusul meu) îsi face scurtul rond de dimineata. Apoi intram în casa si ziua poate sa înceapa ☺

Iubesc sfertul de ora pe care-l petrec în masina, în drum spre serviciu, atunci când discul rosu al soarelui se iveste la orizont. Cerul liliachiu seamana cu o acuarela în nuante frez-aurii, iar copacii de pe marginea soselei par a fi din arama. Soarele se arata din ce în ce mai rotund si îmi zâmbeste din fiecare oglinda. Aerul curge ca mierea si se alungeste în sensul opus de deplasare al masinii. Soseaua luceste gri-aurie iar eu par o mini-cometa.
Ajung în parcarea firmei si în momentul în care încui portiera masinii, închid acolo si mirajul tocmai trait, sa ramâna doar al meu si sa-l regasesc mâine dimineata ☺

joi, 3 septembrie 2015

Jurnal de Vacanta de vara - Arrival

Mult timp nu ne-am putut hotarî unde sa petrecem vacanta de vara - eu ma gândeam din nou la Gardasee (Italia), Helmut la Marea Adriatica, undeva în Croatia. Solutia dilemei a venit din partea Silviei, care ne ademenea de câteva saptamâni trimitând fotografii si mesaje din Delta. Atunci când ne-a confirmat ca a putut face pentru noi rezervare în Sfântu Gheorghe, am inceput sa pregatim traseul calatoriei cu automobilul.
Pentru ca sunt peste 2000 km - din care 1000 pe teritoriul României, am cautat sa stabilim macar doua puncte de oprire. Dispunând de trei saptamâni si jumatate de concediu, ne-am gândit sa împletim placutul cu utilul si sa ne vizitam prietenii - ne-am gândit la Florin în Apuseni si la Alina si Pandhora, în Bucuresti. Cum însa niciodata "planurile de acasa nu se potrivesc cu cele din târg", beiusenii nu aveau concediu iar bucurestenii erau plecati în concediu ☺! Ce e de facut?!
Alina a spus ca daca dorim, ea poate sa aranjeze cazare si pentru noi la pensiunea din Baile Herculane, unde petrece an de an vacanta de vara împreuna cu familia si apoi ne poate da cheile de la apartamentul lor din Bucuresti, pâna când se întorc ei acasa din cura balneara. Planul ne-a sunat perfect, asa ca... ne-am pregatit de drum ☺

Cine porneste de acasa "cu noaptea-n cap" este rasplatit pe sosea cu un minunat spectacol de rasarit de soare! ☺ Cu toate ca din postura de co-pilot sunt mereu pregatita sa fotografiez ceea ce ma impresioneaza, aparitia soarelui m-a emotionat în asa masura încât am ratat imortalizarea electronica! Eram undeva pe un vârf de deal si soseaua cobora în vale oferind o perspectiva minunata. Parea ca dealurile din fata sunt doua brate ce ridica în căuşul palmelor un bulgare rosu-portocaliu. Soarele înca visa si placuta reverie molipsise întreaga natura...
Ne-am umplut ochii de frumos si dupa ce exaltarea s-a mai domolit, am reusit sa fac câteva fotografii ;)

Am traversat pe rând Bavaria, Austria si Ungaria. Soseaua a fost relativ libera, asa ca am circulat cu viteza maxima admisa, gândindu-ne ca România fara autostrăzi ne va mânca mult timp din orele de vacanta! Surpriza a fost ca din Szeged soseaua a continuat spre Nădlac pe o ruta necunoscuta nici de noi si nici de sistemul de navigare care indica permanent "Offroad!" ☺ Autostrada asfaltata ca în palma ne-a condus spre ceea ce am aflat mai târziu ca se numeste Nădlac2. Inaugurat de premierul Ponta în urma cu o luna, noul punct de frontiera arata înca si azi de parca ar fi fost dat cu mare graba în folosinta, neavând nici macar indicator pentru localitate, ca sa nu mai pomenim de benzinarie, grup sanitar, punct de schimb valutar sau o ghereta pentru vânzarea Ro-vignettelor! Eram însa siguri ca am intrat în România - tricolorul flutura si un panou mare indica regulile de circulatie rutiera în tara.

Autostrada a continuat pe centura Aradului si s-a terminat la Timisoara. Parcursesem deja 1100 km pe autostrada în doar noua ore. Cei 180 km ramasi pâna la destinatie ne-au luat înca trei ore si am ajuns pe la ora 5 pm în statiunea Baile Herculane. Alina ne-a întâmpinat pe sosea ca sa ne ghideze pâna la pensiune, deoarece localitatea era un mare santier! Strazi înguste, șanțuri peste șanțuri, poduri în lucru, praf si duduit de Pickhammer pneumatic... Toate acestea însa au devenit neimportante datorita bucuriei revederii cu prietenii dragi! (va urma)