Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
Aerul e tot mai rece, iar ploaia bate mărunt în ferestre...
Ne retragem în casele calde, lângă ceaiuri aromate și lumini tăcute. Ele rămân... afară! Pentru că au fost zămislite din zbor, să definească libertatea. Sunt păsările LIBERE ale cerului. Iar soarta celor ce rămân, este să nu cunoască niciodată țările calde. Micile înaripate au fost hărăzite să rămână aici, lângă noi, înfruntând iarna cu trupuri firave și pene zbârlite. S-au aciuiat prin curți, în parcuri, în păduri... în ramul din zi în zi tot mai golaș.
Le observăm doar când privim cu adevărat. Le auzim doar dacă închidem vuietul din noi.
Ele nu cerșesc și nu se plâng... Dar se bucură. Din plin. Când sunt ajutate. Sunt modeste și se mulțumesc doar cu o mână de grăunțe, cu-n strugure, o feliuță de măr și-un strop de apă, din când în când. Să o facem din omenie. Din admirație pentru zborul care nu cedează. Pentru trilul care rezistă. Pentru speranța cu care se înalță. Pentru viața care se agață chiar și de... o crenguță. Hai să o facem, cu toții. Cu inima. Din respect. Din iubire.
După superba vacanțălamare, ne-am întors acasă pregătiți pentru o vară toridă — plină de lumină, de planuri estivale și de seri leneșe petrecute pe terasă. Sfârșitul lui iulie însă, ne-a luat prin surprindere. În loc ca soarele să topească asfaltul și gândurile, iar aerul să freamăte de vacanță, „luna lui Cuptor” s-a transformat într-un episod rece și neașteptat. O anomalie meteorologică apărută în Europa de Vest a adus cu ea un front de aer rece și ploi torențiale, afectând regiuni întinse din Germania, Franța și Olanda. 🌦️☔🌈🌧️ August a debutat cu aceeași răceală. Incredibil pentru o lună în care, de obicei, soarele domnește fără rival, terasele vibrează de râsete, iar hainele groase rămân uitate în dulap! Anul acesta, natura pare că a răsturnat scenariul obișnuit. Vara a luat pur și simplu pauză! 🥴 Poate e un semn că și noi merităm un răgaz — nu în arșița planurilor, ci în tihna gândurilor. 😁😉Un anotimp întors pe dos, care n-a reușit să ne strice buna dispoziție, deși diminețile încep cu doar 12 grade, iar aerul poartă adierea unei toamne premature... Lucrând remote, în biroul meu orientat spre nord, tastatura a devenit o probă de rezistență pentru degete reci. Dar am găsit soluția!.
M-am îmbrăcat ca de iarnă — ba chiar am scos și bundița de la naftalină. 😁 În casa noastră, răcoarea s-a furișat ca o pisică pe sub uși. Muncile zilnice s-au făcut cu ciorapi de lână în picioare și flanele pufoase încheiate până sub bărbie. Ne-am adaptat, cum altfel?! Așa se face că focul din șemineu a redevenit protagonistul serilor noastre. Ritualul care aparține de obicei toamnei târzii s-a strecurat, neașteptat, în rutina sfârșitului de vară. Trosnetul lemnului arzând ne-a dăruit confortul de care aveam nevoie. Da… am făcut focul în fiecare seară și ne-a fost bine. Ciudat, dar bine! 🫖🍵🍋 Am băut ceai cu lămâie și am lăsat muzica să curgă în surdină. Flăcările din șemineu n-au fost doar sursă de căldură, ci și moment de respiro — un timp suspendat, un pretext să încetinim și să ne adunăm... În locul verii încinse, am primit o tihnă aparte. Una care nu se grăbește, care invită la reflecție și la momente mici de recunoștință. 🤗 Poate că nu e vara obișnuită, dar e una ce ne-a adus o frumusețe neobișnuită. Și tocmai această răsturnare de scenariu a devenit cadrul perfect pentru liniște și reconectare...
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
În noaptea cea mai lungă a anului, când cerul își îmbracă mantia de stele și pământul se odihnește sub o pătură de zăpadă, solstițiul de iarnă își face apariția ca un vechi prieten. Este momentul în care timpul pare să se oprească, iar natura își ține respirația, pregătindu-se pentru renaștere.
Lumina palidă a lunii se reflectă pe cristalele de gheață, creând un dans de sclipiri argintii. Copacii, îmbrăcați în haine de iarnă, stau nemișcați, ca niște străjeri ai unui regat de basm. În această liniște profundă, se aude doar șoapta vântului, care povestește legende vechi și visează la primăvara ce va veni.
Solstițiul de iarnă este o simfonie a contrastelor: întunericul profund al nopții și promisiunea luminii ce va crește treptat, frigul mușcător și căldura sufletească a celor ce se adună în jurul focului. Este un moment de reflecție, de întoarcere către sine, de regăsire a echilibrului interior.
În această noapte magică, fiecare fulg de nea pare să poarte un mesaj de speranță, fiecare stea căzătoare o dorință nerostită. Solstițiul de iarnă ne amintește că, după fiecare noapte lungă, vine o zi nouă, plină de promisiuni și posibilități. Este un moment de renaștere, de reînnoire, de a îmbrățișa schimbarea și de a privi cu încredere spre viitor.
Fie ca această noapte să vă aducă liniște și inspirație, iar lumina solstițiului să vă călăuzească pașii în anul ce vine.
Aseară a nins, frumos ca-n povești, cu fulgi mari și desi. Un strat subțire de zăpadă s-a așternut peste curtea tăcută.
Dimineața, totul părea pudrat cu zahăr, dar soarele amiezii a topit aproape totul. Se pare că nu vom avea Crăciun cu zăpadă... ❄️✨
E însa frig si bate vântul.
Helmut s-a întors de la cumparaturi si mi-a adus un buchet de trandafiri alb-roz, fragili și grațioși. Mirosul lor proaspăt, deși abia perceptibil, aduce o notă de tandrețe și emoție în mijlocul acestui anotimp rece.🌹❄️✨
Bradul așteaptă răbdător în curte, mai sunt doar două zile și va fi împodobit pentru marea sărbătoare a anului.
Astăzi am pregătit pungi cu mici cadouri pentru vecinii de pe stradă.
Mâine, în a patra duminică de Advent, vom bate din ușă în ușă și vom lăsa micile surprize, cu speranta de a răspândi bucuria sărbătorilor în cartier. ✨🎄
LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺
Am dat deja drumul la caldura (centrala termica)! La mijlocul
lui septembrie, natura ne-a surprins cu o schimbare bruscă a vremii. Dupa
saptamâni în șir la 32°C, temperatura a scăzut peste noapte la doar 10 grade!
Toamna calendaristică si-a facut debutul cu ploi abundente și aer proaspăt și
rece. Frunzele copacilor abia au început să capete usoare nuanțe de galben și roșu...
Lăsând în urmă zilele toride de vară, ne pregatim cu toții pentru noul anotimp. Am schimbat sandalele cu botinele si cizmele de cauciuc, am scos din dulap gecile groase, ba chiar am vazut pe strada că unii oameni poarta deja căciuli.
Chit ca ne-a luat așa brusc, ne bucuram toți de racoarea binevenita. Parca si atmosfera este mai plină de energie și prospețime.
Toamna se instaleaza cu pași rapizi, aducând cu ea
nu doar o schimbare a vremii, ci și o schimbare a stării de spirit. Este timpul
să ne bucurăm de plimbările prin parc, de culorile vibrante ale frunzelor și de
serile răcoroase petrecute alături de cei dragi, la o cana cu ceai.
La începutul lunii decembrie, a nins masiv, meteorologii spun a cazut atâta zapada cât ar fi cazut în media in toata iarna. Am avut peste noapte o patura de 50-70 cm în oras.
Cu toate neplacerile - cai ferate si aeroporturi închise, transporturi în comun trecute în program de forta majora, sosele alunecoase, acoperisuri încarcate la limita de siguranta, etc, etc... eu totusi iubesc iarna.
Din pacate nu m-am putut bucura de zapada asa cum as fi vrut, pentru ca programul meu de lucru ma scoate din casa când se mijeste de zi si ma aduce abia când afara este bezna. La sfârsit de saptamâna am avut propuse atât de multe activitati, încât nu am ajuns sa merg la sanius pe dealul din parc si nici macar un om-de-zapada nu am reusit sa fac.
Dupa 6 zile cu ger si zapada, temperaturile au trecut din nou în zona cu plus. Patura de nea a început sa se subtieze vazând cu ochii... In toate orasele strabatute de râuri s-a instalat panica, albiile s-au umflat pâna la limita maxima.... A trecut si pericolul de inundatii.
Mai sunt doar 4 zile pâna la Ajunul de Craciun si afara este totul verde... este clar ca anul acesta nu vom avea Craciun alb.
Am facut însa o lunga si frumoasa plimbare cu baietii mei, înainte ca zapada sa dispara de tot. Acestea vor ramâne amintirile cu zapada din iarna 2023...
Caruselul pentru copiii prescolari mi se pare cel mai dragalas loc din târgul de Advent din orasul meu 😍
Va invit sa participati la rubrica Reflexii în Oglinda initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Deschiderea oficiala a târgului de Advent din Augsburg a fost anuntata pentru luni, 27 noiembrie, ora 18.
Eu locuiesc de 23 de ani în Augsburg si în fiecare an imi place sa fiu de fata atunci când se aprind luminitele în târg.
Chiar daca teoretic nu este nimic nou, atmosfera acestui moment este magica!
Stiind ca Helmut nu (mai) este amator (da, Fiordaliso ma întelege cel mai bine), am convins-o pe Andrea - colega si prietena mea sa vina cu mine. Nici ea si nici logodnicul ei nu au participat niciodata la deschiderea târgului din Augsburg (der Augsburger Christkindlesmarkt) asa ca am plecat mai devreme de la serviciu si ne-am înteles sa ne întâlnim în tramvai (am cumparat bilet la oferta de "grup" dus-întors si am economisit câte 5 euro fiecare).
Când am plecat spre casa, fulguia atât de frumos! Am ajuns acasa, m-am schimbat repede de haine si m-am îmbracat cu altele mai calduroase si foarte comode. Leo a fost extrem de dezamagit ca nu are voie sa vina cu mine, însa la un asemenea eveniment, daca esti mic, esti calcat în picioare!
Am iesit punctuala în statia de tramvai si am asteptat sa soseasca tramvaiul in care s-a urcat Andrea (trei statii ne-au despartit). A început sa bata un vânt puternic, sa ma ia pe sus nu alta!
Fulgii zburau în toate directiile si se izbeau de toate obstacolele înainte sa ajunga pe pamânt.
"Brrrr!" mi-a scrsis Andrea, "suntem in tramvai. Urca în ultimul vagon." Ce bine a fost în tramvai! Incalzit, curat, cu scaune comode... Andrea era bine "împachetata" ☺ avea si caciula si manusi. M-a întrebat îngrijorata "Tu nu ai nici macar gluga?!" Eu fandosita, am zis ca am un clop de blanita în rucsac, dar îl voi folosi doar in caz extrem! ;-)
Ajunsi în centrul orasului, am constatat ca ninsoarea s-a transformat în lapovita. Mi-am scos palariuta si mi-am acoperit parul.
În zona pietonala, asa cum era de asteptat, toate instalatiile electrice stradale erau stinse. Straluceau doar decoratiunile vitrinelor. Pe masura ce ne-am apropiat de Piata Primariei, a devenit tot mai aglomerat. Trecerea tramvaielor era blocata cu un microbus al politiei, parcat de-a curmezisul strazii principale. Lumea statea ciorchine la intrarea laterala în piata. I-am tras de mâna pe cei doi însotitori ai mei, am format un "trenulet" si ne-am strecurat pâna pe aleea principala din fata balconului primariei vechi. Am gasit un loc din care puteam sa vedem cladirea primariei foarte bine.
Toate tarabele aveau lumina stinsa si erau acoperite partial cu prelate. Este total interzis vânzarea produselor înainte de deschiderea oficiala a târgului.
Târgul a început sa fie construit în primele zile ale lunii noiembrie. O vedere de sus a Târgului aici . Arhitectura este clara, amplasarea tarabelor-casute este stabilita cu mult-mult timp înainte În plus, nu oricine primeste licenta de vânzare aici. Sunt mestesugari si antreprenori cu traditie, care transmit din tata-n fiu aceasta îndeletnicire.
Piata este înconjurata de Primaria veche, Turnul Perlach, magazine si restaurante si Primaria noua. Geamurile superioare ale primariei noi sunt decorate în fiecare an ca un calendar de Advent. Exista 24 de ferestre, în fiecare zi se trage draperia si apare la vedere un tablou dragut. Pâna la Întâi decembrie sunt însa toate ferestrele acoperite.
Nici macar bradul nu se observa în întunericul ce devenise adânc.
Pomul de Crăciun este considerat centrul simbolic al pieței. Bradul Nordmann este o donație din regiune, a avut cca. 33 de ani, depaseste 18 metri înălțime și cântărește în jur de patru tone. Ziarele au scris ca decorul pomului este format din aproximativ 300 de stele aurii și aproximativ 1000 de luminițe. Bradul a fost împodobit pe 7 noiembrie.
În fata primariei, a fost construita o scena din lemn. În fiecare zi vor avea loc aici mici spectacole si concerte tematice de Advent. Acum, o cântareata de opera intrepreta cele mai îndragite colinde, acompaniata de pian: Kling, Glöckchen, klingelingeling (Sună, clopoțel, sună), Leise rieselt der Schnee (Zăpada cade liniștit), Stille Nacht, heilige Nacht (Noapte tăcută, noapte sfântă), O Tannenbaum (O, brad frumos!) si Ave Maria.
Târgul de Craciun din Augsburg - unul din cele mai vechi târguri din Germania, existând înca din secolul al XV-lea, a capatat acum 75 de ani denumiera oficiala „Christkindlesmarkt”. Pe lânga acest jubileu, anul acesta se serbeaza si 44 ani de când are loc sceneta "Cântecul Îngerilor" (Das Augsburger „Engelesspiel“). Traditional, la ora 18 fix, în balconul si ferestrele primariei vechi, apar rând pe rând îngerasi. Aruncând o privire în culise, îngerii sunt eleve la scolile si liceele din Augsburg, special selectate pentru aceste roluri. Pe lângă o expresie facială încântătoare, sunt necesare grație în mișcare, muzicalitate și, desigur, sa nu aiba rau de înălțime ( pentru a nu se întâmpla nimic atunci când îngerii se arata în ferestrele primăriei). Sunt 23 de ferestre cu îngerasi si în balcon, muzicantii. Inspirat dintr-un tablou de Hans Holbein (pictor nascut la Augsburg în anul 1497, unul din cei mai reprezentativi artiști germani din perioada Renașterii) sceneta "Engelsspiel" a fost inventata în anul 1977 de fostul director de turism din Augsburg, Fritz Kleiber.
Sapte îngeri apar în balconul primariei, îmbracati în costume medievale si simuleaza interpretarea câtorva piese de epoca.
În piata rasuna muzica, melodiile vocale și instrumentale sunt ascultate de catre spectatori, cu respiratia oprita... În mod normal... ca de data aceasta, a început sa ploua cu galeata! S-au deschis sute de umbrelele, copiii au început sa se agite, sa-si strige parintii, masa de oameni a început sa se miste, unii au cautat adapost sub acoperisul tarabelor, altii s-au adapostit lânga zidul Primariei Noi. Zapada de pe acoperisuri a început sa alunece... În plus, am fost înconjurata de un grup de italieni galagiosi (ups, este pleonasm?!). Greu am putut savura momentul... Nu mai pomenesc despre tentativa de a filma sau fotografia. Aceasta activitate s-a dus pe apa... nu sâmbetei ci a zilei de luni - ca luni s-a întâmplat toata povestea asta! ☺☺☺ Totusi, pentru cei care nu au vazut niciodata, spectacolul a fost foarte frumos! ♥
Dupa ce îngerasii s-au retras, primarita Augsburgului a declarat târgul deschis si în aplauze, luminile au fost aprinse în toata zona pietonala centrala. Bradul a stralucit în toata spendoarea, vârful piramidei a început sa se învârta, tarabele si-au deschis vânzarea.. Bineînteles, primele cozi s-au format la tarabele care vindeau vin fiert si la cele pentru mâncare.
Am început si noi cu un vin fiert. Servit în pahare înalte, cu toarta, cu emblema târgului... Vin delicios, aromat si fierbinte. Ce bine ne-a prins! Vântul se mai îmblânzise însa ploaia ne biciuia, apriga! Am luat câteva înghitituri si am râs ca daca nu ne grabim, ploaia o sa umple si o sa dilueze mereu vinul... am fi putut bea câteva ore! ☺
Mi-am tras palaria pâna la ochelari, simteam manusile ude... Am servit si câte o chifla cu steak de porc, dar pânea s-a cam umezit... Am facut o tura scurta printre tarabe, sperând ca ploaia se va potoli, însa nu a fost sa fie. Am trecut pe lânga standul cu castane prajite (poza este dedicatie pentru Rux) (locomotiva) si ciudat, nu cumpara nimeni... Tja, ploaia bat-o vina!
Nu am rezistat aromei de "cartofi turbo" (acelia taiati spirala si infipti pe tepusa, prajit în ulei clocotind) dar nici de acestia nu am avut hazna. Pâna când am mâncat jumatate, cealalta jumatate s-a sleit! (cum s-ar zice, am luat teapa si aici).
Simteam ca umezeala mi-a patruns prin captuseala mânecilor... Am decis sa ne grabim spre casa, altfel s-ar putea ca mâine sa fim bolnavi!
Macar la tramvai am avut noroc. Nu am avut de asteptat nici macar un minut! Am calatorit tacuti, plouati, murati... I-am scris lui Helmut pe WhatsApp rugându-l sa porneasca sauna, ca sosesc în douazeci de minute, înghetata bocna.
M-am despartit de cei doi prieteni si am alergat spre casa. Leo m-a întâmpinat la intrare, dar s-a retras si el dezgustat de îmbracamintea mea umeda.
M-am dezghetat treptat, în aburii parfumati. Am facut trei serii de infuzii, cu aroma de pin, de portocala si de salcâm. Mi-am recapatat buna-dispozitie si mai târziu, cuibarita confortabil în pat si cu Leo în poala, am facut retrospectiva zilei si am concluzionat ca totusi seara a fost placuta! ;-)
Sper ca v-a facut placere sa ma însotiti în Târgul din Augsburg, v-au placut reflexiile din fotografii si videoclipuri ♥ Va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la aceasta rubrica, initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:
Ieri spuneam ca am taiat trandafirii ca sa nu înghete. Astazi spun ca... nu m-am grabit destul! Când am deschis rulourile azi dimineata, nu mi-a venit sa cred... gradina era pudrata.
Este frig si iarna meteorologica a luat-o înaintea iernii astronomice.
Leo s-a bucurat cel mai mult ☺ Eu m-am învelit cu o patura peste camasa de noapte si am iesit în curte sa fac fotografii. A nins si au ramas înca multi trandafirasi... Frumos si un pic trist...
La orele amiezii pudra de zapada a disparut însa dupa-amiaza a înceut sa ninga iar. Posibil ca mâine sa avem zâpada mai multa. Solstițiul hibernal va avea loc pe 22 decembrie însa foarte multe târguri de iarna si-au deschis deja portile. La Sibiu, târgul s-a deschis pe data de 17 noiembrie. La Augsburg, târgul se va deschide luni, pe 27 noiembrie. Cu un pic de zapada, spiritul sarbatorilor de iarna va fi mai puternic.
Eu astazi am avut dispozitia potrivita si am început sa decorez casa. Iubesc perioada din-naintea Craciunului ♥ Este cea mai frumoasa perioada a anului! Am asa multe de facut! Va trebui sa scriu o lista, nu care cumva sa-mi scape ceva ♥ Iubesc aglomeratia ultimelor patru saptamâni!
Aerul e tot mai rece, iar ploaia bate mărunt în ferestre...
