Croaziera - Pompeii (4)

Eruptia vulcanului Vezuviu din anul 79 este cea mai mare catastrofa naturala din istoria Europei, cenusa si lava au acoperit patru mari orase: Pompei, Herculaneum, Oplontis si Stabiae. Se spune ca desi în antichitate existau harti care urmareau activitatea vulcanilor, Vezuviu nu era mentionat nicaieri. Semnele pe care le-a dat vulcanul înainte de a izbucni, nu au fost luate în serios pentru ca oamenilor nu le-a mai fost dat sa vada asa ceva niciodata pâna atunci! Însusi Plinius cel Batrân, renumit erudit al Imperiului Roman, pasionat cercetator si autor al enciclopediei "Istoria Naturală", a subestimat efectele eruptiei pe care fascinat a urmarit-o pâna în clipa mortii. La data catastofei - cunoscuta în istorie ca "eruptie pliniana" (datorita nepotul acestuia - Plinius cel Tânar, cel care a descris fenomenul), Plinius cel Batrân avea functia de Prefect al flotei romane stationate în Golful Neapole. Dorind sa salveze oamenii ce au cautat refugiu pe tarmul marii, Plinius cel Batrân a murit pe vas, în apropierea orasului Stabiae, asfixiat datorita gazelor toxice emanate de vulcan.
"În întuneric se puteau auzi plânsetele copiilor si tipetele oamenilor. Unii se cautau disperati, încercând sa se recunoasca dupa voci, altii cereau ajutor, altii chiar invocau moartea. Cei mai multi credeau ca au fost abandonati de zei si ca Universul a fost cufundat în întuneric etern" scria Plinis cel Tânar în una din scrisorile ce au devenit celebre, publicate fiind ulterior de catre istoricul Tacit, prieten al tânarului Plinius.


Se presupune ca moartea a survenit în mai multe feluri în Pompeii însa pentru toti a fost brusca si rapida. Bolovanii care au cazut din cer au fost primii care au adus moartea, apoi zidurile surpate ale cladirilor au acoperit o multime de trupuri. Cei care s-au refugiat în pivnite, au suferit soc termic atunci când lava a acoperit orasul. Trupurile lor s-au evaporat. Oamenii de pe plaja au fost carbonizati. Cei care au murit datorita gazelor toxice au suferit câteva secunde mai mult. Prima inspiratie le-a ars plamânii, a doua le-a cementat sângele si a treia i-a sufocat. Nu se stie câte suflete au pierit atunci... Cenusa si lava au acoperit totul în strat de 20 metri si zona a fost data uitarii.
În anul 1592 cu ocazia unor sapaturi de canalizare efectuate în zona, au fost descoperite câteva inscriptii de marmura si monede. Printul d'Elboeuf, general de cavalerie, a cumparat terenul si a început sapaturile pe cont propriu. Abia în anul 1748 s-a implicat oficial Regatul de Neapole si începând cu anul 1763 situl a putut fi vizitat. Printre vizitatorii proeminenti din perioada de început a săpăturilor arheologice se numara Wolfgang Amadeus Mozart si Johann Wolfgang Goethe, care si-a exprimat impresia printr-o fraza devenita celebra: "Es ist viel Unheil in der Welt geschehen, aber wenig, das der Nachwelt so viel Freude gemacht hätte" / "Multe catastrofe se întâmplă în lume, puține însa aduc atâta bucurie posteritatii". S-a referit la faptul ca lava sigilase orasul ca într-o capsula a timpului.
În anul 1863 Giuseppe Fiorelli (1823-1896) a fost numit șef de excavare al orașului antic Pompeii. Folosind principiul matrițelor, metoda introdusa de el - aceea de a umple golurile din roca solodificata în jurul corpurilor surprinse de lava, s-au obtinut mulaje perfecte si astfle s-a reconstituit forma pe care au avut-o oamenii, animalele, chiar si copacii, în momentul catastrofei. Au fost identificate corpurile a 2000 de persoane si cercetarile efectuate asupra scheletelor prin complexele metode oferite de tehnologia zileor noastre, au clasat Pompeii ca fiind una din cele mai mari comori ale lumii. Ceea ce s-a descoperit în Pompeii ofera imaginea reala a modului de viata în Imperiul Roman din secolul 1.
În prezent, Pompeii este vizitat de aproximativ 3 milioane de turisti anual si eu m-am numarat printre cei care au fost aici în noiembrie 2014.
Excursia pe care am facut-o în Pompeii a fost impresionanta, m-a emotionat tot ce am vazut si tot ce am aflat. Am parasit situl arheologic cu sentimentul ca am coborât din masina timpului... Imediat la poarta am dat de tarabele cu suveniruri ieftine, vederi si magneti pentru frigider. (va urma)

Recomand filmele Pompeii: The Last Day (BBC) si POMPEII - BURIED ALIVE - Discovery History Science (accesati linkul).