joi, 15 ianuarie 2015

Gânduri la 16 ani

Oana Platon era eleva la liceul "Alexandru Papiu- Ilarian" din Dej la vremea când a asternut pe hârtie aceste sensibile rânduri, intitulate "Ganduri pentru Eminescu":

"Orice suflet romantic sau melancolic este mereu atras de creatie, mai ales de cea in versuri. Este impins parca de o dorinta de a-si asterne pe hartie sentimentele, fie cele de tristete, de singuratate, fie cele de fericire, dragoste, entuziasm sau admiratie. Foarte putini insa reusesc acest lucru. Nu e deloc usor sa gasesti cele mai potrivite cuvinte care sa-ti exprime starea sufleteasca, sa reusesti sa-ti asterni gandurile si sentimentele pe hartie intr-o rima perfecta, sa dai versurilor un ton melodios, sa-i transmiti cititorului exact starea ta sufleteasca. Deci, cu alte cuvinte nu e deloc usor sa fii poet. Poate ca un adevarat poet sa naste cu acest dar, sau poate frumusetea sa interioaara, sufleteasca il transforma in poet. De aceea, cred ca un poet trebuie considerat intotdeauna un geniu, pe buna dreptate.
Literatura noastra a avut de-a lungul timpului parte de poeti adevarati si deosebit de talentati, care ne-au lasat o opera minunata de care putem fi intotdeauna mandri.
Deasupra tuturor insa, a stralucit mereu o stea, "Luceafarul" poeziei romanesti, o stea care nu se va stinge niciodata si poate niciodata nu va rasari alta mai stralucitoare decat ea. Aceasta stea, acest "Luceafar" al neamului nostru si nu numai, este Eminescu.
Geniul sau, talentul sau neasemuit de creatie l-a inaltat asa sus, l-a transformat in "Luceafar" si odata cu asta in Sfant, in Sfantul Preacurat al versului romanesc.
Desi se spune ca nimeni si nimic nu este perfect, opera sa cred ca face exceptie de la aceasta regula. Acest talent de a gasi mereu cuvantul potrivit la locul potrivit, de a da versului o luminozitate si o claritate neasemuita, de a-l face melodios si inteles usor de fiecare cititor, este un talent desavarsit al unui poet in toata puterea cuvantului.
Eminescu este poate cel mai de pret dar pe care ni l-a dat vreodata literatura romaneasca, o adevarata minune care nu dureaza "trei zile" precum se spune despre orice minune, ci va dura vesnic, va ramane mereu vie in sufletele noastre"

Astazi se împlinesc 165 de ani de la nasterea marelui Eminescu.

12 comentarii:

  1. O zi importantă din istoria literaturii române!
    Un om cu totul deosebit, care lăsat în urma sa un exemplu al nemuririi!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eminescu va continua sa straluceasca, da...
    forta versurilor lui a ramas nealterata pentru ca dragostea nu este alterabila...

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumoase gandurile Oanei (la numai 16 ani ! ) .
    Eminescu va fi un geniu pentru multe generatii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunate ganduri la 16 ani.
    Are dreptate: minunea Eminescu ramane vesnica.
    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoase ganduri,geniul eminescian ,va dainui multe generatii!
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  6. Astăzi sunt 165 de ani din punct de vedere birocratic, însă în realitate Eminescu s-a născut cu aproape 4 săptămâni mai devreme - 20 decembrie 1849... ;)

    RăspundețiȘtergere
  7. frumoase ganduri !
    o prezenta nobila ce va ramane intotdeuna vie...:)
    te pup!

    RăspundețiȘtergere
  8. Exprima in cuvinte putine (si perfect alese) gandurile despre Eminescu... :)

    Zile fericite va dorim, cu drag! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  9. Frumos şi sensibil omagiu pentru marele Poet naţional. Iar când aceste gânduri au fost scrise la 16 ani... cu atât mai frumos.
    Să îl purtăm mereu în inimi pe cel ce ne-a umplut sufletul cu minunatele sale poezii!
    Numai bine, dragă Carmen! :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. Ieri m-am gândit şi eu la Eminescu, ca mulţi dintre noi, dar nu am avut cum să fac mai mult de atât.
    Mă bucur că ai postat şi mă mai bucur că la 16 ani cineva scrie aşa!

    RăspundețiȘtergere
  11. Ma uitam ieri la televizor si ma miram cat de putin s-a vorbit despre ziua lui Eminescu, in schimb alte subiecte total neinteresante faceau audienta la ore de varf. M-am intristat putin sa vad ca societatea in care traim uita uneori de simbolurile care ar trebui sa ne reprezinte.
    M-am bucurat ca tu ai scris aici despre asta si am citit cu mare drag.

    RăspundețiȘtergere