Croaziera - Piata Miracolelor (3)

Domul din Pisa (Catedrala Santa Maria Assunta) este cladirea centrala a Pietei Miracolelor si cea care a dat numele acestei piete (pentru ca oficial, piata se numeste Piazza del Duomo). A fost ridicat între anii 1064 – 1118. Arhitectul Busketo a impus cladirii stilul romanic-pisan, constructia este masiva, are aspectul unui cub si este lipsita de trunurile subtiri si înalte, tipice catedralelor catolice ridicate mai târziu. Are ziduri groase, placate cu marmura de Carrara. Fațada, în marmura alba si gri este compusa din sase coloane ce sustin sapte arcade. Deasupra acestora se înalta patru rânduri de coloane etajate. Peretii din spatele coloanelor au ferestre simple, galeriile sunt însa bogat împodobite cu sculpturi. Cei Patru Evanghelisti sunt reprezentati prin statui ce ocupa capetele logiilo, la mijlocul ultimei galerii fiind plasata statuia Feciorei Maria cu prucul.
Constructia monumentului a fost preluata si continuata de arhitectul Rainaldo si pe masura ce aceasta a evoluat, au fost introduse elemente cu influențe bizantine, lombardice si clasice. Spre final, catedrala a capatat caracteristice gotice si renascentiste, adaugirile din anul 1380 realizate de arhitectii Lupo di Grande si Puccio di Gadduccio sunt în stil gotic.

Edificiul are trei intrari, deasupra carora se gasesc mozaicuri colorate, reprezentând scene religioase. Usile mari, flancate de coloane, sunt realizate din bronz si sunt decorate cu scene biblice. Usa principala a fost distrusa de incendiul din anul 1595 si a fost înlocuita cu alta realizata în atelierele Giambologna. Usa dinspre clopotnita nu a fost folosita niciodata, însa reprezinta una din cele mai importante lucrari ale arhitecturii evului mediu. Se numeste Poarta Sf. Ranier si este printre putinele capodopere ale lui Bonanno Pisano ce au supravietuit pâna în zilele noastre. Executata în anul 1180, lucrarea contine douăzeci și patru plăci de bronz ținute laolaltă între tocurile uși, fixate pe lemn prin cuie de fier ascunse de rozete din bronz. Placutele contin scene din Noul Testament si sunt ordonate de jos în sus si de la stânga spre dreapta.

Interiorul catedralei este coplesitor de frumos! Si aici se regaseste eleganta combinatie de placi de marmura albe si gri. Naosul si absida sunt separate de coloane corintice din granit (coloanele au apartinut unei moschei din Palermo, distruse în anul 1063). Peretii si altarele laterale bogate în picturi, au fost redecorate (Beccafumi, Sodoma, Tino di Camaino) după ce incendiul din 1595 a distrus cea mai mare parte a lucrărilor de artă renascentiste. Aceeasi soarta a avut si tavanul. Prezentul plafon, superb decorat cu casete din lemn aurit, poarta stema de'Medicii, familia care a sponsorizat restaurarea catedralei.

Cupola eliptica de deasupra altarului a ramas neafectata de incendiu si este placata cu mozaic colorat si fundal auriu, reprezentându-l pe Isus Christos între Sfanta Maria si Ioan Evanghelistul. Deasupra altarului atârnă un crucifix din bronz, decorat cu șase sfeșnice cu forma de îngeri. (Giambologna).
Pavajul este din marmura alba si neagra, foarte bine conservat.
Decoratiunile interioare apartin în cea mai mare parte stilului gotic. Totul este impresionant, picturile murale, ferestrele cu vitralii, frescele, ornamentele, nisele cu statuete...o abundenta de statuete! Amvonul din stânga altarului este capodopera lui Giovanni Pisano.

Acesta a lucrat opt ani (1302-1310) la aceasta bijuterie din marmura alba. Balconul are forma octogonala si se sprijina pe coloane - cele din granit au forma simpla, cele din marmura sunt cariatide si atlati. Doua coloane au ca baza lei, parând ca pazesc statuetele centrale, siluete feminie lipite spate în spate, reprezentând credinta, iubirea si speranta. Între coloane sunt plasate statui ce-i înfatiseaza pe cei patru evanghelisti. Întreaga lucrare este de o finete desavârsita! Brâul ce bordeaza monumentul este adevarata dantelarie în marmura. Balustrada balconului este încrustata cu scene laice si religioase.
Se spune ca domul adaposteste obiecte deosebit de scumpe sau valoroase - moastele a trei sfinti (Abibo, Gamaliel și Nicodim) precum si unul din vasele de la Cana Galileii.
Deasemenea se spune ca Galileo Galilei a formulat legea pendulului aici în Dom, privind oscilatiile lampii agatate de tavanul naosului (1584).
Datorita patriarhului Dagobert - care a fost primul investit cu titlul de Arhiepiscop, Domul din Pisa detine din anul 1092 primatul. Catedrala a fost sfinţită în anul 1118 de către Papa Gelasius al II-lea.



(va urma)