luni, 5 ianuarie 2015

Croaziera - Pompeii (3)

Reiau firul povestirii de unde am ramas în articolul precedent - orasul Pompeii a avut oficial 25 bordeluri, numeroase case ofereau astfel de servicii în "camera din spate". O singura casa în Pompeii a fost destinata în întregime prostitutiei "Il Lupanare"(în limba latina "lupa" = prostituată, "lupanar" = bordel), si faptul ca a fost construita de la bun început în acest scop, o face unica (cea mai veche din lume). Spre a ajunge la acest bordel, în oras existau indicatoare amplasate cât mai vizibil, clar si pe întelesul oricarui analfabet (vezi foto).
Casa are doua etaje, geamurile sunt mici si camerele au doar latimea unui pat, facut din caramida. Pe coridor, peretii contin fresce ce indica genul serviciilor prestate. În aceasta casa au lucrat atât femei cât si barbati.
În antichitate, se crede ca Pompeii era orasul în care strainii veneau sa traiasca marea aventura, sa joace, sa riste, sa se distreze, sa aiba sex, era ceva comparativ cu Las Vegas-ul zileor noastre. Se presupune ca în Pompeii bogatii s-au amestecat cu saracii, au mâncat "din aceeasi oala" si au avut casele învecinate, diferenta cea mare era ca bogatii se acopereau cu bijuterii si aveau servitori, ceilalti nu.(sursa harta)

Cele mai mari atractii ale acestei epoci au fost luptele gladiatorilor. Pompeii ca mândru oras, a avut o arena în care încapeau 20.000 de spectatori. Acesta a fost primul amfiteatru roman si pâna la Colosseumul din Roma, principiile arhitecturale au fost mult îmbunatatite.
În imediata apopiere a amfiteatrului era "palaestra" - scoala gladiatorilor, un teren de sport pe care acesti sclavi si prizonieri de razboi obisnuiau sa se antreneze. Acum câtiva ani, unul din peretii care înconjoara arena s-a prabusit si zona a fost închisa din motive de securitate.
Pentru spectacolele muzicale, de mimica si poezie, Pompeii a avut doua teatre, unul complet acoperit - Odeion, care asigura 1300 locuri si un altu în aer liber - Teatro Grande, cu 5000 locuri.

Via dell' Abbondanza este cea mai lata strada, are 8 metri latime si de-a lungul acesteia au fost deschise cele mai multe magazine si restaurante. Foarte des întâlnite erau asa numitele Thermopolia (singularul este Thermopolium; în greaca veche, "termos" = fierbinte și "polein" = a vinde). Un gen de restaurant-imbiss sau snack-bar, unde se putea servi mâncare fierbinte. Mâncarea oferita aici era simpla, în general preparate din legume: mazăre, fasole, linte și năut. Fierturile se mentineau fierbinti în vase de ceramica fixate pe tejghele din piatra sau marmura, sub care era întretinut focul. Nu existau mese, comertul era stradal, mâncarea se servea din mers.

Plimbarea noastra în Pompeii a durat aproape patru ore, totul este interesant si ca sa vezi e nevoie de mult-mult timp. Daca esti însotit de un ghid bun, acesta îti va atrage atentia asupra punctelor importante si îti va da explicatiile necesare.
Multe din ruinele caselor scoase de sub "sigiliul" de cenusa si lava nu prezinta stabilitate si sunt închise pentru publicul larg. Multe din vestigii s-au deteriorat datorita ploilor si a umiditatii aerului, bani în reconditionari se învestesc putini si unica solutie de a proteja piesele de importanta istorica si culturala este stramutarea lor în sali de muzee. La aceste pierderi se adauga si furturile (hotii de obiecte de arta cunosc metode prin care dezlipesc picturi murale si mozaicuri!) asa încât nu se stie câta vreme muzeul în aer liber va mai exista! Spre exemplu, Casa Moralistului - unul din obiectivele frecvent vizitate de turisti, a fost de curând închisa, pentru ca s-a darâmat un perete. La sfârsitul fiecarui sezon se întâmpla câte ceva...
Noi am vizitat Casa di Stephanus, o casa a carui parter a fost conceput ca atelier de spalatat si fiert rufe. La parter exista si magazinul cu rafturi pentru depozitarea lucrurilor de la clienti. La etaj erau camerele pentru locuit si terasa pe care se presupune ca erau întinse rufele la uscat.
Romanii erau oameni curati, pedanti, purtau cu placere tunici albe. În Pompeii au existat mai multe spalatorii, parte din ele erau specializate pentru curatarea si vopsirea lânii, altele pentru tesaturile fine.

Casa Diadumeni, cunoscuta si sub denumirea de Casa Marcus Epidius Rufus si Marcus Epidius Sabinus, tata si fiu, ambii senatori. Vila fost construita în a doua jumatate a secolului 2 î. Ch. si arhitectura este neobisnuita pentru zona. Dincolo de vestibul se deschidea un atrium de tip Corint cu mărime impunătoare, cu acoperis sustinut pe șaisprezece coloane cu capiteluri dorice, dispuse în jurul impluvium-ului cu pozitie centrala. În jurul atrium-ului sunt aranjate diferitele camere într-o simetrie perfecta - model rar întâlnit la alte construcții.

O alta locuinta vizitata a fost Casa di casca longus, denumita asa dupa inscriptia gasita pe unul din cele trei picioare ale mesei, picioare având forma de lei. Nu se stie cine a locuit aici, dar casa reprezinta forma de locuinta luxoasa tipica în Pompeii.
Atrium-ul constituia principala încăpere. Acoperisul avea o deschidere rectangulara (compluvium) cu scop triplu: pentru iluminarea camerei, pentru colectarea apei de ploaie în bazinul construit dedesubt (impluvium) si pentru evacuarea fumului, deoarece atriumul era încăperea unde se facea focul în vatra.
Pereţii atriumului erau în general bogat decoraţi, cu marmură de diferite culori sau acoperiţi cu picturi. Podeaua era decorată cu mozaicuri, asemanator bazinului.
În jurul atriumului erau grupate principalele încăperi folosite de familie: sufrageria, eventual biroul si unul sau mai multe dormitoare.
În atrium era expus cufărul cu bani - pentru a indica bogăţia proprietarului si totodata, aici exista un micul templu închinat zeilor protectori ai casei (lararium). Templul avea statuete de bronz ale divinităţilor si picturi ale zeilor casei. Pe partea opusa intrarii în atrium, era usa ce ducea spre gradina.(va urma)

Celor ce au timp si interes sa înteleaga mai bine viata în Pompeii, recomad accesarea linkul pentru a viziona filmul documentar: "Pompeii - Life and Death in a Roman Town" interpretarile si descoperirile sunt fascinante!

19 comentarii:

  1. Se pare ca pe vremuri unele lucruri se făceau mult mai trainic decât se fac acum, când dispunem de atâta tehnologie. Se pare însă că lipsește dorința de a realiza lucruri care sa reziste în timp. Tatăl meu a fost multa vreme necăjit pentru ca schimbând ceva la instalația de la baie, nu mai știu ce, un lucru care rezistase aproape 40 de ani, a avut surpriza ca noua piesa, deloc ieftina, sa tina... nici un an. Ma uitam la datele acelea de piatra de acum mii de anii... Cine să-și bata capul acum pentru ceva trainic, dar mai ales de ce? S-a stricat, schimbam! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, este o metoda a firmelor de a se mentine deasupra apei... Sa nu se înece, se agata de colacul "client dependent". La început au produs piese cu forme atât de speciale încât pentru schimb nu se putea apela decât la "firma mama" apoi au aplicat metoda proastei calitati, asa încât produsul sa nu aiba viata lunga si clietul sa cumpere în mod regulat... Pe germana este un proverb, un joc de cuvinte "Alle wollen unser Bestes: Unser Geld!" toti ne vor doar binele - sa ne ia banii ☺

      Ștergere
  2. Multe info concentrate dar - cred si sper - ca esentialul ramane. :)
    Mare pacat ca nu se mai aloca (nu mai sunt) bani pentru astfel de vestigii... Multi dintre cei care locuiesc in state cu multe ruine antice se plang ca cei mai multi bani se duc pe... imigranti (in special pe refugiati) si istoria se duce pe apa sambetei... Iar hotilor li se tine piept din ce in ce mai greu... :( Si, vorba aceea: oficialitatile italiene se plang ca nu mai au bani sa consolideze cladirea care adaposteste arhivele nationale (Roma) si trebuie sa gaseasca alte locuri pentru acele documente... Cum sa mai faca rost de bani si pentru vestigii antice?! Uff... :)
    Imbratisari cu drag! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. bani ar fi, pentru ca anual situl este vizitat de 3 milioane de turisti si biletul de intrare costa 11 euro, doar ca fondurile curg în alte pungi, se vorbeste în soapta despre mafia...
      Toata UE se plânge ca nu are bani... grecii si italienii striga cel mai tare. Scăderea producției, reducerea investițiilor o simte fiecare tara, atât din Europa, cât si din America sau Rusia si fie ca este sau nu este recunoscut oficial, ne îndreptam spre cea mai mare criza economica...

      pup si eu. Imbratisari de la duo pentru trio :-*

      Ștergere
  3. Impresionantă este documentarea ta penrtu acest articol! Felicitări!
    Dacă omenirea ar trebui să învețe din istorie, locuitorii din Vegas ar trebui să fie tare atenți, așa-i? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asa este, interpretari exista cât nisip în Mediterana :)

      Ștergere
  4. Hei, câte lucruri noi şi remarcabile am aflat despre oraş, mulţumim draga mea!
    Am fost şi noi plimbaţi, datorită croazierei tale. Nu m-aş fi gândit că mai există hoţi şi pentru asemenea locuri...
    O săptămână frumoasă să ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ... mafia napoletana este puternica si îsi întinde tentaculele peste tot!

      Multumesc, o saptamâna cât mai placuta si tie, Mihaela draga!

      Ștergere
  5. Dacă asezăm Lupa lângă Capitolina ajungem la o altă lume,
    iar în România sunt în prezent peste 20, prima fiind donată Bucureștilor, în anul 1906, de primarul Romei. ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. eu ma bucur tare mult ca vizitez cu tine orasul Pompei! spre rusinea mea nu am ajuns acolo....dar nu se stie niciodata! si cand voi ajunge voi sti din documentarea ta ce si cum! ca bine te-ai mai documentat!:)
    te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. când scriu despre ceva ce am vizitat, îmi amintesc ce ne-a spus ghidul si pentru a fi sigura ca nu am înteles gresit, verific ;))
      Tare m-as bucura sa stiu ca informatiile pe care le-am oferit eu aici au folosit cuiva în vizita la fata locului.
      pup. Seara faina!

      Ștergere
  7. Mie mi se pare ca noi suntem buricul pamantului,dar cad vad ce ne povestesti tu aici,imi dau seama ca altii au fost cu mult mai destepti si evoluati.Chiar mi se pare incredibil,ca acum
    n ani,sa existe spalatorii si cate multe altele.Foarte interesant!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sa stii ca ai dreptate, în secolul întâi în afara de curent electric si automobile, existau de toate :) Se îmbracau curat si frumos, mâncau foarte sanatos (analizând scheletele gasite, antorpologii au constatat ca atât bogatii cât si sclavii aveau constitutie sanatoasa, hrana era variata si bogata în vitamine), mergeau la spectacole, dansau si se distrau, munceau, importau si exportau produse si aveau contact cu toate tarile din jurul Marii Mediterane. In Pompeii special era o abundenta de sclavi, se spune ca sclavii care ajungeau aici o duceau foarte bine, pentru ca munca era împartita la multi si era usoara, iar posesorii de sclavi vedeau pozitia pe care o au cu aceeasi responsabilitate cu care în zilele noastre, un patron de firma îsi priveste angajatii.
      Existau toate meseriile, erau agricultori, brutari, bucatari, macelari, tesatori, croitori, fierari, medici, învatatori, arhitecti,biologi, instalatori, mozaicari, zidari, artisti, tâmplari, farmacisti... Existau hoteluri, restaurante, teatre, piscine si bai termale... In antichitate s-a pus coada la pruna! ;))

      Ștergere
  8. o societate care functiona perfect se pare, o societate in care fiecare isi avea locul sau, evident cu cat mai sus, cu atat mai bun...
    ce ne-ai oferit aici a fost mai mult decat o plimbare, a fost o reintoarcere in timp...mi-a placut mult :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pompeii este o minune... savantii vad sansa de a avea dovezile anului 79 d.Ch. ca si cum orasul a fost introdus într-o capsula, sigilat si trimis în timp, doua mii de ani în viitor... Pompeii este singurul loc în lume unde totul s-a conservat. Vulcanul a surprins orasul în conditii de rutina, l-a acoperit mai întâi cu cenusa solidificata prin ploaie, asemanatoare floricelelor de porumb, apoi cu noroi si pietre si deasupra lava a sigilat totul, astfel încât în secolul 17 când a fost dezgropat, în oras a fost gasita pâine pe tejghelele brutariilor, mâncare în amfore, bani si bijuterii, picturi si mozaicuri intacte... schelete complete. Informatiile pe care le-a oferit Pompeii în conditiile înaltei tehnologii de cercetare de astazi, sunt unicesi fascinante. Daca ai timp, vizioneaza filmul al carui link l-am dat, este absolut fantastic!
      pup draga mea draga. O zi buna!

      Ștergere
  9. In concluzie: "nimic nou sub soare" , adica Las Vegas este urmasul Pompeiului ! :)
    Foarte documentat (ca intotdeauna) iar fotografiile completeaza perfect expunerea ! Daca audioghidul o sa aiba scapari, o sa-mi aduc aminte tot ce ai povestit tu si o sa completez in minte ! :) Multumesc , draga mea ! Am intrat pe link-ul trecut si o sa intru si pe cel de acum.
    M-am gandit eu ca o sa stam o jumatate de zi prin Pompei !
    Te pup si de abia astept sa ajung si eu acolo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. tu întelegi germana, citeste informatiile de aici - POMPEII. Iti vor fi de mare folos în situatia în care veti vizita situl pe cont propriu. O jumatate de zi nu ajunge :)) Noi am fost 4 ore, dar nu am vazut decat ... generalitati. Plimbarea însotita de ghid iti economiseste mult timp. Ghidul audio intra în mult prea multe amanunte, cantinatea de informatii este grea...Parerea mea este ca cei ce fac aceste programe, intra in mult prea fine amanunte, obosind audotorii.
      Te pup draga mea si abia astept sa vad Pompeii prin obiectivul tau foto.

      Ștergere
    2. Danke schön !!! :) Trebuie de acum sa procedez ca tine - sa povestesc despre ce am vazut nu numai sa postez cateva poze ! Eu nu am talentul tau, dar o sa incerc ! :)

      Ștergere