De când îl avem pe Leo (ianuarie 2017), nu am mai fost împreuna la teatru sau la concerte, ca sa nu ramâna "bebelusul" nostru singur acasa. De dragul lui am renuntat la multe din obiceiurile noastre si ne-am rezumat doar la activitatile pe care le putem face însotiti de patruped. Nu regretam nimic, Leo a adus multa bucurie în familia noastra, însa de-acum, Leo e baiat mare - în câteva zile va implini 3 ani!
Luna trecuta mi-a ajuns în mâna programul stagiunii 2019/2020 Royal Opera House - Londra, cu spectacolele preluate live la cinema si tare dor mi s-a facut de o opera sau un balet, interpretate de cei mai mari artisti ai timpurilor noastre. Apreciez initiativa culturala a transmiterii live de spectacole. Este o idee fantastica, prin care accesul la spectacolele de inalta clasa nu iti este îngradit! Fara sa trebuiasca sa te deplasezi la Londra, patrunzi virtual în cea mai importanta sala de concerte britanica si savurezi live spectacolele Operei Regale si ale Baletului Regal, în acompaniamentul orchestrei Covent Garden. Trebuie doar sa cumperi un bilet la cinematograful din orasul tau. Este o combinatie ideala de real si virtual... Cinematografele care se inscriu la aceasta actiune (in general, reteaua de cinematografe Cineplex) pregatesc una din sali special pentru spectacol, ofera garderoba, receptie pe covor-rosu cu întâmpinare cu un pahar de sampanie, program pentru spectacol si bufet cu gustari si bauturi in pauze. Biletul este de 3-4 ori mai scump decât un bilet obisnuit la cinema, însa toate aceste servicii sunt inclusive. Ca spectator, traiesti puternic toate emotii din-naintea, din timpul si dupa spectacol, la fel ca un spectator din ROH, ba chiar s-ar putea spune ca esti mai favorizat, pentru ca vezi permanent tot ce se petrece atât pe scena în timpul spectacolului, cât si în spatele cortinei, in timpul pauzelor. Interesantele interviuri cu regizorii, dirijorii, artistii, costumierii sau decoratorii, te ajuta sa întelegi cat mai bine piesele, rolurile, viziunile artistilor. Eu sunt coplesita de emotii, la astfel de spectacole.
Stagiunea 2019/2020 a inceput pe 8 octombrie, cu "Don Giovanni" - spectacol pe care noi l-am vazut în anii precedenti. Urmatorul spectacol a avut loc joi, pe 24.10.2019, la orele 20:30 si a prezentat opera lui Donizetti - "Don Pasquale", opera ce a avut premiera mondiala în Paris, în anul 1843.
Opera este o capodopera a muzicii si Donizetti a declarat ca a compus acest Masterpiece în doar 11 zile! Uluitor, având în vedere complexitatea rolurilor.
"Don Pasquale" este o operă bufă în 3 acte si peronajele principale sunt:
♦ Don Pasquale, un burlac bătrân si bogat - Basbariton
♦ Dr. Malatesta, medic si prieten cu Don Pasquale - Bariton
♦ Ernesto, nepotul lui Don Pasquale - Tenor
♦ Norina, iubita lui Ernesto - Soprană de coloratură
Între artistii principali (Bryn Terfel, Mariusz Kwiecien, Olga Peretyatkoam) am descoperit imediat si numele lui Ioan Hotea si mi-a crescut inima. Vocea lui Hotea este remarcabila si fara sa fiu subiectiva, dintre rolurile masculie, evolutia lui mi-a placut cel mai mult! Despre soprana trebuie sa spunca este delicioasa! Olga Peretyatkoam are o voce superba si un aspect fizic tare placut. Jocul ei de scena m-a facut sa uit ca sunt la teatru, atât de natural si-a interpretat rolul. Numai cuvinte de lauda la adresa intregii echipe.
Mi-a placut foarte mult si punerea în scena sub conducerea lui Damiano Michieletto. Mi-a adus cumva aminte de "La Traviata" cu Anna Netrebko si Rolando Villazon în spectacolul înscenat de Willy Decker si Wolfgang Gussmann. Aceeasi alura moderna, proaspata ☺
Si aici, decorurile sunt simple si de mare efect! Casa lui Don Pasquale este reprezentata prin lampi stilizate si în fata casei sta parcat un automobil ☺ Personajele poarta vestimentatie din vremea nostra, pentru ca da, regizorul a dorit sa arate o data mai mult ca povestea scrisa în 1843 este deseori întâlnita în zilele noastre.
Este povestea unui bărbat vârstnic neînsurat, care tânjeste înca dupa confortul pe care i l-a asigurat mama, cât timp a trait. El nu a schimbat nimic din mobilierul casei, el însusi, la aproape 70 de ani doarme înca în patul de o persoana, dar doreste neaparat sa se casatoreasca. Bineînteles, pretentiile lui sunt mari: viitoarea sotie trebuie sa fie tânara, frumoasa, fecioara, docila si modesta ☺ Don Pasquale este bogat, pentru ca intreaga viata a facut economii, a trait simplu, chiar primitiv.
Don Pasquale a administrat ca tutore, averea nepotului Ernesto, nepot care a trait sub acoperisul lui, pâna acum. Ernesto este îndragostit de o tânara vaduva si abia asteapta sa împlineasca vârsta majoratului pentru a intra în posesia mostenirii si pentru a cere mâna Norinei. Don Pasquale însa nu este de acord cu aceasta casatorie, el are alt aranjament pentru tânarul Ernesto, pe care îl ameninta cu dezmostenirea, în cazul în care acesta nu i se supune. Ernesto (asa cum îi este si numele), ramâne credincios iubirii lui pure, cauza pentru care Don Pasquale îl arunca pe strada.
Aflând despre cearta din casa lui Don Pascuale, doctorul familiei - Dr. Malatesta, hotareste sa intervina spre a ajuta tânara pereche. Pune la cale o farsa, împreuna cu Norina. El o aduce pe Norina în casa lui Don Pasquale si o prezinta ca fiind sora lui, precizând ca tânara a fost crescuta în manastire si ca acum, la 17 ani, trebuie sa îi gaseasca o partida buna pentru casatorie. Don Pasquale este fermecat de frumusetea tinerei. Don Pasquale o întreaba pe Norina ce viseaza ea de la casnicie. Bineînteles ca Norina ofera batrânului raspunsurile la care el visa: ea nu doreste alceva decât sa gateasca si sa deretice prin casa, sa fie supusa sotului si sa îi îndeplineasca acestuia toate dorintele (☺☺☺). Mai spune ca ea nu are prietene si nu ii place sa iasa în societate. Don Pasquale simte ca explodeaza de bucurie si doreste sa se casatoreasca pe loc cu tânara fata. Pentru aceasta, doctorul angajeaza un notar fals si bătrânul trece jumătate din averea lui pe numele sotiei.
Lămurit de Malatesta despre farsa ce se pune la cale, Ernesto acceptă să fie martor al falsei căsătorii. El se va bucura de o atentie deosebită din partea "mătusii" care, spre stupefacția lui Don Pasquale, îl alege drept însoțitor pentru plimbări. Dintr-odata, sotia docila începe sa faca nazuri, da peste cap toate tabieturile batrânului Don Paquale, care priveste disperat si neputincios cum aceasta cumpara mobila noua, masina noua, toalete si bijuterii. Ba mai mult, pleaca gatita în fiecare seara de acasa - chiar si noaptea nuntii! Norina lasa telefonul mobil (în varianta originala, este vorba despre un bilet ☺) dinadins neobservat, pentru ca Don Pasquale sa citeasca un mesaj în care un curtezan îi cere întâlnire în gradina, la miezul noptii. Don Parquale hotaraste sa-si surprinda sotia în flagrant, de aceea îl cheama pe doctor, sa fie martor pentru divort. Ernesto si Norina se ascund în boscheti si îl exaspereaza pe Don Parquale, care nu mai doreste altceva decat sa fie din nou singur, linistit, burlac. Pentru a scapa rapid din situatie, Don Pasquale accepta sfatul doctorului, ca Ernesto sa se casatoreasca cu iubita lui si sa vina sa locuiasca în casa lui Don Pasquale si astfel, cu ajutorul cuplului tânar, sa o aluge pe sotia infidela. In acest moment Norina isi dezvaluie adevarata identitate si Don Pasquale află ca de fapt, căsătoria lui nu este valabilă. În tot balamucul, Don Pasquale nu mai este constient ca a fost pacalit, pentru el nimic nu este mai important decât sa scape din ridicola situatie. Cei doi tineri se casatoresc si sunt fericiti. Cortina cade si un ropot de aplauze se aude atât din boxele cinematografului, cât si din sala noastra.
Spectacolul a durat pâna la ora 23:30, dar în mai putin de un sfert de ora, am fost deja acasa. In Londra probabil ar fi durat mai mult de o ora sa ajungem la hotel ;-) Leo s-a bucurat enorm când ne-a vazut, ne-a pupat si ne-a certat în acelasi timp. Apoi si-a luat jucaria de rontait si s-a asezat multumit în pat, asteptând sa dam stingerea ☺
PS1: Urmatorul spectacol este balet: Concerto / Enigma Variations / Raymonda Act III - din pacate nu avem bilete.
PS2: Pe 31 decembrie, tot la cinematograful nostru, va fi transmis live, Concertul de Revelion de la Filarmonica din Berlin. Doua ore si jumatate muzica de camera si muzica clasica, sub bagheta dirijorului Kirill Petrenko, cu Soprana Diana Damrau.
Se afișează postările cu eticheta Londra. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Londra. Afișați toate postările
duminică, 27 octombrie 2019
sâmbătă, 2 mai 2015
Dupa opt
Cu siguranta, toata lumea cunoaste cutia cu ciocolațele pătrate si plate umplute cu crema de mentă, dar mai putini cunosc povestea ei..
În Anglia este vechiul obicei ca dupa masa de seara sa se consume bombonele cu gust de menta - așa numitele "After Dinner Mints" pentru o mai buna digestie, dar si pentru efectul de gust placut si respiratie proaspata pe care-l confera.
În anul 1962, compania britanică Rowntree plc, cu sediul în York (Anglia) - cunoscut producator de dulciuri, autorul retetelor KitKat, Smarties, Aero, Fruit Pastilles, Black Magic, Lion - a prezentat pe piata autohtona produsul After Eight. Delicioasa combinatie de ciocolata amaruie si crema fondanta cu gust de menta, placut racoritoare, a avut succes imediat.
În anul 1988 Nestlé a cumparat compania Rowntree și astfel a dobândit licenta "After Eight". Astazi, "After Eight" este marca înregistrata a concernului Nestlé.
Compania Nestlé a fost fondata în anul 1866 de catre Henri Nestlé si de-a lungult timpului si-a mentinut sediul în Vevey, Elvetia. La ora actuala, compania multinațională este prolider mondial în nutritie, sanatate si vitalitate. Nestlé detine fabrici si filiale în aproape fiecare tara din lume.
Sofisticat si autentic, brandul After Eight s-a autodepasit an de an, prezentându-se în forme noi sau în editii limitate (speciale pentru sarbatori). Acum există After Eight bastoanase, calendar Advent sau drajeuri. Pe lânga clasicul After Eight cu crema de menta, exista acum After Eight cu crema de lamâie, portocale, coacaze sau martipan. Tuturor iubitorilor de After Eight le sunt dorintele îndeplinite, sortimentul de pralinele cu crema de menta se produce învelit în ciocolata amaruie, ciocolata alba, ciocolata cu lapte si ciocolata cu plus de cacao.
Bucatelele de ciocolata sunt portionate si ambalate asemanator pliculetelor cu ceai. Hârtia de ambalaj este fina si întreaga cutie are eleganta, o anumita noblete. Imprimeul auriu al pliculetelor aminteste de Big Ben si ceasul arata ca ora opt este trecută cu câteva minute.
Este trecut de opt ☺ va invit la "After eight"!
joi, 1 mai 2014
Poveste de iarna - balet (V)
continuare la "Ieri, la cinema-balet"
În pauzele spectacolului, am servit "Häppchen", Sekt sau Sektorange, apoi ne-am reluat locul în sala urmarind interviurile bogate în informatii interesante, cu lămuriri asupra modului în care compozitia muzicala a fost conceputa sau asupra felului în care rolurile au fost abordate si referinte legate de trairile artistilor. Este genul de interviuri deosebit de calde, prin care publicul are senzatia ca se misca liber în salile de repetitie, în culise, ca face parte din echipa ce a pus în scena spectacolul. Ador aceste interviuri, scurte dar substanțiale.
Actul doi se desfasoara în Boemia, la diferenta de saisprezece ani fata de scenele prezentate în actul întâi. Este începutul primaverii si localnicii satului în care Perdita traieste, se pregatesc pentru sarbatoarea închinata traditional noului anotimp. Fiica regilor sicilieni nu are nici cea mai vaga idee despre originea ei nobila, ea a crescut în familia ciobanului alaturi de fiul acestuia ca si când ar fi fost frati adevarati. Perdita este o tânara zvelta si deosebit de frumoasa si... cine credeti ca este îndragostit de ea?! Printul Florizel, fiul regelui Polixenes! Tânarul vine deseori în satul Perditei si pentru a nu atrage atentia asupra rangului pe care-l are, el poarta haine obisnuite, ca orice flacau din sat. Dansurile celor doi sunt ca zborul fluturilor îndragostiti. Miscarile lor izvorasc dintr-o dragoste pura si sincera. Prezeta lor încântatoare este precum adierea lină de vânt peste o livada cu ciresi în floare. Cei doi reprezinta dragostea neprihanita, ei sunt jumatatile veritabile care formeaza sfera si în candoarea cu care privesc lumea, nici nu observa ca omul de încredere al regelui îi spioneaza. Acesta îl informeaza pe suveranul regatului Boemiei în legatura cu relatia neîngaduita a printului si chiar îl aduce în sat, sa se convinga cu proprii lui ochi.
Serbarea rurala este în plina desfasurare si Perdita este aleasa "Regina Primaverii". Tatal, deosebit de mândru, gaseste potrivit momentul pentru a da Perditei medalionul cu smarald pe care l-a pastrat spre a i-l oferi la o ocazie speciala. Fata primeste cadoul cu bucurie, dar nimeni nu banuieste ce reprezinta acest medalion.
Atmosfera vesela si degajata a târgului în sarbatoare este brusc spulberata prin aparitia garzilor regelui Polixenes, care negru de furie ca unicul lui fiu este îndragostit de fata unui cioban, ordona arestarea Perditei. Tatal si fratele fetei sar în aparare, reusesc sa o elibereze pe Perdita si împreuna cu printul, toti patru izbutesc sa urce pe o corabie si pornesc pe mare. Regele Polixenes împreuna cu garzile îi urmaresc. Finalul actului doi.
Actul trei începe în decorul tarmului sicilian. Regele Leontes este în pragul dementei. Remuscarile i-au macinat sufletul, durerea pierderii familiei i-a sfarâmat inima. Alaturi de el, Paulina fidelă - fosta doamna de companie a reginei, deasemenea îndoliata si neconsolata dupa pierderea sotului (Antigonos), îsi concentreaza întreaga forta spre a mentine înca vie ratiunea regelui. Petrec împreuna cea mai mare parte a timpului la mormântul reginei Hermione si a printului Mamillius.
Monotonia zilei este ravasita de ancorarea în port a unei corabii straine si cererea urgenta a pasagerilor acesteia de a fi primiti în audienta la suveranul regatului. Prinzul Florizel îsi pune întreaga nadejde în a fi protejat împotriva furiei tatalui, explicând ca este îndragostit de o fata simpla, fara rang nobil. Perdita este prezentata si regele Leontes înduiosat, se vede în masura sa faca o fapta buna în numele iubirii, pentru a-si ispasi din pacatele care-l coplesesc de saisprezece ani. El nu banuieste nicio clipa ca tânarul print este fiul prietenului lui din copilarie si nici nu-si imagineaza macar ca frumoasa fata este propria lui fiica. În momentul în care declara legatura prin casatorie a celor doi îndragostiti, în sala tronului intra ca o furtuna regele Polixenes, care spune ca nu permite ca fiul sau sa se casatoreasca. În timpul altercatiei, Perdita este îmbrâncita si salul de la gât se desface, lasând la iveala colierul cu smarald. Paulina recunoaste piatra prețioasă strălucitoare si atrage atentia regelui Leontes. Ciobanul care a crescut-o pe Perdita ca pe propria fiica, dezvaluie povestea copilului gasit si regele Leontes nu stie cum sa se arate mai recunoscator. Îsi recunoaste cu obidire faptele ce au provocat tragicele evenimente si urmările dezastruoase, îsi cere iertare de la regele Polixenes si împreuna, dau binecuvântarea celor doi copii.
Întregul palat serbeaza casatoria printesei Perdita cu printul Florizel, si regele Leontes zâmbeste pentru prima data în ultimii saisprezece ani. Paulina considera ca este momentul ca regele sa mai suporte înca o surpriza. Ea îl conduce la monumentul ridicat în memoria reginei Hermione si a printului Mamillius si îl îndeamna sa împartaseasca bucuria regasirii fiicei cu spiritul sotiei pierdute. Statuia-regina prinde a se misca si coboara de pe piedestal. Paulina destainuie secretul de a o fi ascuns pe regina, care nu a murit ci si-a revenit din coma. Regina a hotarât însa sa nu reapara în viata regelui decât atunci când exista o dovada clara ca acesta este spasit.
Povestea este cu happy-end... Perdita, alaturi de sotul ei, îsi îmbratiseaza mama si tatal.
Baletul are sase personaje principale, solourile prim-balerinilor au fost interpretate cu mare clasa. Orchesta ROH condusa de dirijorul David Briski a însotit perfect dansurile artistice figurative ale ansamblului de balerine și balerini.
Premiera "The Winter's Tale" a fost un adevarat succes. Spectacolul s-a încheiat cu aplauze îndelungate, cosuri cu flori si ovaţii.
În pauzele spectacolului, am servit "Häppchen", Sekt sau Sektorange, apoi ne-am reluat locul în sala urmarind interviurile bogate în informatii interesante, cu lămuriri asupra modului în care compozitia muzicala a fost conceputa sau asupra felului în care rolurile au fost abordate si referinte legate de trairile artistilor. Este genul de interviuri deosebit de calde, prin care publicul are senzatia ca se misca liber în salile de repetitie, în culise, ca face parte din echipa ce a pus în scena spectacolul. Ador aceste interviuri, scurte dar substanțiale.
Actul doi se desfasoara în Boemia, la diferenta de saisprezece ani fata de scenele prezentate în actul întâi. Este începutul primaverii si localnicii satului în care Perdita traieste, se pregatesc pentru sarbatoarea închinata traditional noului anotimp. Fiica regilor sicilieni nu are nici cea mai vaga idee despre originea ei nobila, ea a crescut în familia ciobanului alaturi de fiul acestuia ca si când ar fi fost frati adevarati. Perdita este o tânara zvelta si deosebit de frumoasa si... cine credeti ca este îndragostit de ea?! Printul Florizel, fiul regelui Polixenes! Tânarul vine deseori în satul Perditei si pentru a nu atrage atentia asupra rangului pe care-l are, el poarta haine obisnuite, ca orice flacau din sat. Dansurile celor doi sunt ca zborul fluturilor îndragostiti. Miscarile lor izvorasc dintr-o dragoste pura si sincera. Prezeta lor încântatoare este precum adierea lină de vânt peste o livada cu ciresi în floare. Cei doi reprezinta dragostea neprihanita, ei sunt jumatatile veritabile care formeaza sfera si în candoarea cu care privesc lumea, nici nu observa ca omul de încredere al regelui îi spioneaza. Acesta îl informeaza pe suveranul regatului Boemiei în legatura cu relatia neîngaduita a printului si chiar îl aduce în sat, sa se convinga cu proprii lui ochi.
Serbarea rurala este în plina desfasurare si Perdita este aleasa "Regina Primaverii". Tatal, deosebit de mândru, gaseste potrivit momentul pentru a da Perditei medalionul cu smarald pe care l-a pastrat spre a i-l oferi la o ocazie speciala. Fata primeste cadoul cu bucurie, dar nimeni nu banuieste ce reprezinta acest medalion.
Atmosfera vesela si degajata a târgului în sarbatoare este brusc spulberata prin aparitia garzilor regelui Polixenes, care negru de furie ca unicul lui fiu este îndragostit de fata unui cioban, ordona arestarea Perditei. Tatal si fratele fetei sar în aparare, reusesc sa o elibereze pe Perdita si împreuna cu printul, toti patru izbutesc sa urce pe o corabie si pornesc pe mare. Regele Polixenes împreuna cu garzile îi urmaresc. Finalul actului doi.
Actul trei începe în decorul tarmului sicilian. Regele Leontes este în pragul dementei. Remuscarile i-au macinat sufletul, durerea pierderii familiei i-a sfarâmat inima. Alaturi de el, Paulina fidelă - fosta doamna de companie a reginei, deasemenea îndoliata si neconsolata dupa pierderea sotului (Antigonos), îsi concentreaza întreaga forta spre a mentine înca vie ratiunea regelui. Petrec împreuna cea mai mare parte a timpului la mormântul reginei Hermione si a printului Mamillius.
Monotonia zilei este ravasita de ancorarea în port a unei corabii straine si cererea urgenta a pasagerilor acesteia de a fi primiti în audienta la suveranul regatului. Prinzul Florizel îsi pune întreaga nadejde în a fi protejat împotriva furiei tatalui, explicând ca este îndragostit de o fata simpla, fara rang nobil. Perdita este prezentata si regele Leontes înduiosat, se vede în masura sa faca o fapta buna în numele iubirii, pentru a-si ispasi din pacatele care-l coplesesc de saisprezece ani. El nu banuieste nicio clipa ca tânarul print este fiul prietenului lui din copilarie si nici nu-si imagineaza macar ca frumoasa fata este propria lui fiica. În momentul în care declara legatura prin casatorie a celor doi îndragostiti, în sala tronului intra ca o furtuna regele Polixenes, care spune ca nu permite ca fiul sau sa se casatoreasca. În timpul altercatiei, Perdita este îmbrâncita si salul de la gât se desface, lasând la iveala colierul cu smarald. Paulina recunoaste piatra prețioasă strălucitoare si atrage atentia regelui Leontes. Ciobanul care a crescut-o pe Perdita ca pe propria fiica, dezvaluie povestea copilului gasit si regele Leontes nu stie cum sa se arate mai recunoscator. Îsi recunoaste cu obidire faptele ce au provocat tragicele evenimente si urmările dezastruoase, îsi cere iertare de la regele Polixenes si împreuna, dau binecuvântarea celor doi copii.
Întregul palat serbeaza casatoria printesei Perdita cu printul Florizel, si regele Leontes zâmbeste pentru prima data în ultimii saisprezece ani. Paulina considera ca este momentul ca regele sa mai suporte înca o surpriza. Ea îl conduce la monumentul ridicat în memoria reginei Hermione si a printului Mamillius si îl îndeamna sa împartaseasca bucuria regasirii fiicei cu spiritul sotiei pierdute. Statuia-regina prinde a se misca si coboara de pe piedestal. Paulina destainuie secretul de a o fi ascuns pe regina, care nu a murit ci si-a revenit din coma. Regina a hotarât însa sa nu reapara în viata regelui decât atunci când exista o dovada clara ca acesta este spasit.
Povestea este cu happy-end... Perdita, alaturi de sotul ei, îsi îmbratiseaza mama si tatal.
Baletul are sase personaje principale, solourile prim-balerinilor au fost interpretate cu mare clasa. Orchesta ROH condusa de dirijorul David Briski a însotit perfect dansurile artistice figurative ale ansamblului de balerine și balerini.
Premiera "The Winter's Tale" a fost un adevarat succes. Spectacolul s-a încheiat cu aplauze îndelungate, cosuri cu flori si ovaţii.
marți, 29 aprilie 2014
Ieri, la cinema-balet (IV)
Stagiunea de iarna/primavara a Royal Opera House -sectiunea balet, s-a încheiat cu spectacolul "Poveste de iarna", transmis în direct de la Londra în 40 tari si peste 1500 cinematografe. Într-una din aceste sali am fost si eu, împreuna cu mama.
Ca de obicei, la intrarea în sala am fost întâmpinate cu câte un pahar de sekt sau sekt-orange, apoi am luat loc pe fotoliul rezervat, prin intermediul ecranului fiind martore la forfota din sala londoneza.
Special pentru spectatorii din cinema, moderatoarea Darcy Bussell - fosta balerina la ROH, a prezentat în introducere modul în care spectacolul se va derula: prolog, trei acte si doua pauze - pauze în care a invitat spre intervievare cativa din protagonistii spectacolului: directorul teatrului (Kasper Holten), compozitorul (Joby Talbot) si coreograful baletului (Christopher Wheeldon), câtiva solisti-balerini (Edward Watson, Sarah Lamb, Lauren Cuthbertson, Steven McRae, Frederico Bonelli, Zenaida Yanowsky).
Spectacolul s-a încheiat la ora 23:30 si chit ca stiam ca dimineata va trebui sa ma trezesc pentru serviciu la ora 5:30, mi-a parut tare rau când cortina s-a închis. A fost un spectacol grandios, o punere în scena senzationala, cu dansatori de exceptie, decoruri expresive si efecte speciale impresionante! Povestea lui Shakespeare "The Winter's Tale" este aici fidel transpusa în muzica si dans, spectacolul fiind încadrat în genul "balet narativ".
Preludiul prezinta doi printi-copii, prieteni nedespartiti, viitori regi ai Siciliei si Boemiei.
Actul întai se desfasoara la curtea regala siciliana si dansul pucteaza câteva momente principale din viata tânarului rege Leontes: casatoria din dragoste cu frumoasa Hermione, nasterea primului lor fiu - Mamillius si în continuare, de-a lungul câtorva ani, este prezentata armonia perfecta din aceasta familie.
În ziua în care regele Polixenus soseste din Boemia sa-si viziteze prietenul, printul Mamillius are vârsta pe care o aveau cei doi regi când drumurile lor s-au despartit. În memoria acelor frumoase vremuri, regele Boemiei accepta propunerea prietenului-gazda de a-si prelungi vizita în Sicilia pentru cateva luni.
Totul este vesel si armonios, ba mai mult se întampla ca în aceste prime saptamâni, regina Hermione sa anunte ca este însarcinata cu al doilea copil, un motiv în plus pentru fericitul rege Leontes sa organizeze permanent petreceri la curte.
Timpul trece si putin înainte ca regina sa aduca pe lume cel de-al doilea copil, regele Polixenes îsi anunta intentia de a pleca spre tara lui. Regina Hermione, din simpatie si calda amicitie fata de prietenul sotului ei propune spontan ca regele boemian sa mai ramâna câteva saptamâni, spre a fi alaturi de ei când se va naste copilul. Acesta accepta onorat.
Daca pâna aici muzica si dansul au fost placute si vioaie, din acest moment registrul sunetelor se schimba, marcând clipa în care gelozia încolteste în sufletul regelui Leontes. Interpretând gresit dragalasenia sotiei ca pe o dovada de infidelitate, acesta este tot mai mult cuprins de ura si fara a avea vreo dovada de vinovatie, îsi acuza sotia si prietenul de concubinaj.
Dansurile devin triste, gesturile schimonosite de durere. Regele Leontes îsi schimba radical comportamentul, devenind un tiran. Cu mintea si sufletul întunecate, el îsi alunga prietenul si chiar pune la cale otravirea lui. Complotul esueaza, regele Polixenes porneste spre tara lui, profund dezamagit si jignit.
Regina este aruncata în temnita si naste o fetita pe care însa regele nu vrea sa o recunoasca drept fiica. Plin de cruzime, el ordona ca nou-nascuta sa fie dusa si abandonata în Boemia, în regatul celui pe care el presupune a-i fi tata. Sotul Paulinei - doamna de companie a reginei, este însarcinat sa se descotoroseasca de bebelus. Antigonos ajunge pe tarmul Boemiei si pune în cosulet alaturi de copil, medalionul cu smarald purtat pâna deunazi de regina Hermione, ca semn distinctiv al coroanei siciliene. El nu reuseste sa mai urce pe corabie si sa se intoarca la castel anuntând îndeplinirea sarcinii, deoarece este atacat si devorat de ursi.
Bebelusul este la scurt timp descoperit de un cioban care se afla în zona tarmului împreuna cu fiul sau. Om bun, el ia fetita si o creste, botezand-o Perdita.
Viata celor de la curtea siciliana devine amara, inutile ramân explicatiile de nevinovatie ale sotiei regelui tot mai înnebunit de ura si gelozie. Dansurile balerinilor sunt sugestive, miscarile totusi gratioase sunt tensionate si deosebit de triste, mimica si gesturile încarcate de dramatism.
Atmosfera grea si apasatoare atinge punctul culminant atunci când regele îsi condamna sotia la moarte, moment în care fiul acestora, printul Mamillius îsi pierde viata, urmare a unui atac de anxietate. Regina intra în coma si e declarata moarta.
Acesta este finalul deosebit de trist al primului act. (va urma)
luni, 3 februarie 2014
Opera si balet
în completare la "Balet la cinematofraf (I)" si "Balet la cinematograf (II)"
Royal Opera House este cea mai importanta sala de spectacole din capitala Marii Britanii si unul din cele mai importante cinci teatre de opera din lume, alaturi de Opera de Stat din Viena, Opera Teatro alla Scala din Milano, Opera Garnier din Paris si Metropolitan Opera House din New York.
Constructia primului teatru care s-a numit Teatrul Regal (Theatre Royal) a început in 1728. La începutul secolului al XIX-lea a avut loc primul incendiu care a distrus cladirea. Sub directul patronaj al Regelui George al IV-lea, cladirea a fost refacuta pe aceeasi fundatie. În urma unei dispute cu managerii teatrului, trupa se transfera la Teatrul Royal din Covent Garden.
Pe 5 martie 1858, cladirea a fost distrusa de un al doilea incendiu nimicitor, iar reamenajarea a început un an mai târziu.
Dupa razboi cladirea a fost restituita pentru a fi folosita ca sala de opera si balet, iar primul spectacol a fost pe 20 februarie 1946 - "Frumoasa adormita" de Piotr Ilici Ceaikovski. Primul spectacol de opera a fost "Carmen" de Georges Bizet.
Noua cladire modernizata a fost inaugurata de Regina Elisabeta pe 4 decembrie 1999.
Într-un articol publicat de Observatorul, G. Panait - regizor de lumini la diverse evenimente, care a lucrat inclusiv în Opera Regala din Londra, spune ca "Opera Regala este ca o mica fabrica, cu peste o mie de angajati. Fondurile alocate de Ministerul Culturii sunt infime. Exista o munca asidua pentru gasirea sponsorilor, iar donatiile sunt vitale. Renumele acestei institutii face ca o multime de companii si indivizi pasionati sa-si doreasca sa fie asociati cu Opera Regala.
Încasarile de pe urma vânzarii biletelor sunt importante si de aceea, opera a încetat sa mai fie elitista. Poti vedea la spectacole instalatori sau mecanici stand cot la cot cu un lord sau cine stie ce VIP. Sigur ca cele mai bune locuri sunt înca prohibitive pentru persoana de rând, dar totusi mai sus, în Amphytheatre, Slips sau Balcony, se pot cumpara bilete la preturi convenabile.
Mai sunt cazuri de exceptie când distributia este de vârf, iar preturile urca vertiginos. Cu toate ca un bilet poate ajunge la 800 de lire, un spectacol cu Domingo, Angela Gheorghiu, Alina Cojocaru se joaca mereu cu casa închisa. La un spectacol cu Angela Gheorghiu în opera Tosca un bilet a fost 250 lire, iar cel mai ieftin de 30 de lire. La acelasi spectacol cu o alta distributie, biletele pot fi de trei ori mai ieftine. Daca este o Gala Royala, unde vine Regina Elisabeta, biletele costa peste 2000-3000 de lire, dar chiar si în aceste conditii biletele sunt vândute în maxim o ora."
Iata aici planul salii si pretul biletelor pe categorii, pentru stagiunea 2013-2014:
Cursul de schimb în Leu (RON) / Banca Nationala a României - 27 ianuarie 2014:
1 Lira Sterlina (GBP) 5,4974 1 Euro (EUR) 4,5400
Se poate face usor un calcul, din care rezulta ca pretul unui bilet pentru acest sezon este cuprins între 978,5 lei (RON) si 16,5 lei (RON).
Eu am platit 27 Euro pentru un bilet în cinematograf, în care transmisiunea live a fost de calitate full HD, pe ecran lat si cu o acustica perfecta. Sunt deosebit de multumita!
Royal Opera House este cea mai importanta sala de spectacole din capitala Marii Britanii si unul din cele mai importante cinci teatre de opera din lume, alaturi de Opera de Stat din Viena, Opera Teatro alla Scala din Milano, Opera Garnier din Paris si Metropolitan Opera House din New York.
Constructia primului teatru care s-a numit Teatrul Regal (Theatre Royal) a început in 1728. La începutul secolului al XIX-lea a avut loc primul incendiu care a distrus cladirea. Sub directul patronaj al Regelui George al IV-lea, cladirea a fost refacuta pe aceeasi fundatie. În urma unei dispute cu managerii teatrului, trupa se transfera la Teatrul Royal din Covent Garden.
Pe 5 martie 1858, cladirea a fost distrusa de un al doilea incendiu nimicitor, iar reamenajarea a început un an mai târziu.
Dupa razboi cladirea a fost restituita pentru a fi folosita ca sala de opera si balet, iar primul spectacol a fost pe 20 februarie 1946 - "Frumoasa adormita" de Piotr Ilici Ceaikovski. Primul spectacol de opera a fost "Carmen" de Georges Bizet.
Noua cladire modernizata a fost inaugurata de Regina Elisabeta pe 4 decembrie 1999.
Într-un articol publicat de Observatorul, G. Panait - regizor de lumini la diverse evenimente, care a lucrat inclusiv în Opera Regala din Londra, spune ca "Opera Regala este ca o mica fabrica, cu peste o mie de angajati. Fondurile alocate de Ministerul Culturii sunt infime. Exista o munca asidua pentru gasirea sponsorilor, iar donatiile sunt vitale. Renumele acestei institutii face ca o multime de companii si indivizi pasionati sa-si doreasca sa fie asociati cu Opera Regala.
Încasarile de pe urma vânzarii biletelor sunt importante si de aceea, opera a încetat sa mai fie elitista. Poti vedea la spectacole instalatori sau mecanici stand cot la cot cu un lord sau cine stie ce VIP. Sigur ca cele mai bune locuri sunt înca prohibitive pentru persoana de rând, dar totusi mai sus, în Amphytheatre, Slips sau Balcony, se pot cumpara bilete la preturi convenabile.
Mai sunt cazuri de exceptie când distributia este de vârf, iar preturile urca vertiginos. Cu toate ca un bilet poate ajunge la 800 de lire, un spectacol cu Domingo, Angela Gheorghiu, Alina Cojocaru se joaca mereu cu casa închisa. La un spectacol cu Angela Gheorghiu în opera Tosca un bilet a fost 250 lire, iar cel mai ieftin de 30 de lire. La acelasi spectacol cu o alta distributie, biletele pot fi de trei ori mai ieftine. Daca este o Gala Royala, unde vine Regina Elisabeta, biletele costa peste 2000-3000 de lire, dar chiar si în aceste conditii biletele sunt vândute în maxim o ora."
Iata aici planul salii si pretul biletelor pe categorii, pentru stagiunea 2013-2014:
Cursul de schimb în Leu (RON) / Banca Nationala a României - 27 ianuarie 2014:
1 Lira Sterlina (GBP) 5,4974 1 Euro (EUR) 4,5400
Se poate face usor un calcul, din care rezulta ca pretul unui bilet pentru acest sezon este cuprins între 978,5 lei (RON) si 16,5 lei (RON).
Eu am platit 27 Euro pentru un bilet în cinematograf, în care transmisiunea live a fost de calitate full HD, pe ecran lat si cu o acustica perfecta. Sunt deosebit de multumita!
luni, 19 septembrie 2011
Sa râdem :))
Două blonde: Prima o întreabă pe cea de-a doua:- Auzi fată, care crezi tu că e mai departe: Luna sau Londra?
- Da' proastă mai eşti, fato.... vezi tu Londra de aici???
- Da' proastă mai eşti, fato.... vezi tu Londra de aici???
Abonați-vă la:
Postări (Atom)