La piscina - Miercurea fara cuvinte 34-2025

 

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Relaxare si evadare din stressul cotidian

Wellness-ul sau Spa-ul este o oaza unde relaxarea vine natural și stare de calm este indusa pic cu pic. Este locul unde poți scăpa de stresul cotidian, îți poți îmbunătăți sănătatea și îți îngrijești corpul și mintea. 

SPA-urile care se respecta sunt mereu la curent cu cele mai recente descoperiri în arta relaxarii, în recuperarea puterii si frumusetii interioare. Centrul SPA al resortului hotelului Monarch a câștigat ani la rând premii internationale și sigilii de calitate, bineînteles si gratificatia "Health Wellness Worldwide" 2024. 

Norocul nostru ca am facut rezervari telefonic din timp la masaje clasice si speciale, câteva tratamente cosmetice si câteva bai si împachetari. Pentru ca acum, programul echipei SPA este plin! 

Cum decurg zilele aici în Bad Gögging?

Desteptatorul nostru - Leo, ne trezeste pe la ora opt. Ne spalam pe dinti, pe ochii doar ca mâtele, ne îmbracam rapid si iesim la o tura de parc în jurul hotelului. Apoi în camera, Leo îsi primeste micul dejun, noi îmbracam costumele de baie, halatele si slapii si coborâm un etaj mai jos, la piscina. 

Apa termala are temperatura de 31°C si jeturile pentru hidromasaj sunt plasate de jur-împrejurul peretilor bazinului, la diverse înaltimi, pentru masajul musculaturii picioarelor de la talpa pâna la coapse si pentru spate, de la șale, din regiunea lombara a coloanei vertebrale si pâna la omoplati. La fiecare zece minute, un clopotel te anunta sa treci la jetul de masaj urmator. Într-o ora, reusim sa facem un tur complet de hidromasaj. 

Când apar primii copii la piscina, noi facem dus, îmbracam halatele si mergem în camera. Ne aranjam pentru micul dejun. Bufetul este foarte variat si bogat. 

Urmeaza "timp liber" pâna la orele 15°°. Îl folosim pentru a ne plimba prin statiune, în parc, pe malul râului Abens sau sa vizitam muzee. 

Astazi am vizitat "Muzeul Roman - cultul termelor si al igienei corporale". Mâine vom face o vizita cu ghid numita "Lumea berii în manufactura Kuchlbauer" si vom urca în Turnul lui Hundertwasser - ultimul proiect arhitectural al renumitului artist austriac. 

Leo este suficient de obosit pentru a ramâne singur în camera, pentru ca noi de la orele 16°° avem câte doua-trei programari SPA. 

Ne lasam super alintati cu produse cu ingrediente 100% naturale, hipoalergenice ce nu conțin parfumuri artificiale, parabeni sau alți conservanți artificiali. Pe la ora 18°°, când copiii merg cu parintii lor la masa de seara, noi intram linistiti în piscina (la piscina de afara nu am avut curiozitatea de a iesi ☺) si la saunele cu cromoterapie. Orele parca se dilata, aromele ne limpezesc mintea si sufletul... Ne reîncărcam cu energie, ne relaxam si simtim cum sănătatea vibreaza. Suntem usori, puternici si plini de viata. 

Leo ne întâmpina în hol, dând din coada fericit ca ne revede. Ne îmbracam, ne aranjam si iesim la plimbarea de seara. Indiferent ca picura sau ploaia curge șiroaie, programul e program ☺ Leo nu cunoaste motive de scuze! Dar suntem mereu bine îmbracati. Spre exemplu vineri a fost atât de cald, ca am iesit doar îmbracati cu tricouri. Astazi ploua, avem mantouri impermeabile, cu gluga. Încaltaminte adecvata avem deasemenea, când facem bagajele, mergem pe principiul mai bine mai multe, decât sa ne lipseasca ceva... Vorba aceea, cara masina!

Apoi Leo îsi primeste portia de mâncare si noi ne pregatim pentru cina. 

Restaurantul este la etajul nostru, în cealalta aripa a complexului hotelier. Intregul hotel are design interior de calitate, este mobilat si aranjat foarte frumos, decorat cu bun gust -nu degeaba este cotat cu patru stele superior. Personalul este foarte respectuos si prietenos. Chelnerul nostru este trecut de prima tinerete, cam plinut, însa sprinten si mereu zâmbitor. În functie de cât de foame ne este, comandam doar o salata, un platou rece sau meniu cu trei feluri de mâncare. În niciun caz, nu numaram caloriile, este concediu! 

Pe la orele 22°° facem cu Leo ultima tura a zilei - în parcul hotelului, apoi ne oprim la bar si servim câte un cocktail sau (Helmut) coniac. În camera, abia ce apucam sa urmarim stirile TV - de blog nici vorba sa am timp. Leo se cuibareste între noi si cum punem capul pe perna (apropo, noi oriunde calatorim, ne luam pernele proprii în bagaj!) adormim bustean. Noapte buna! 😘😗

Februarie... azi

Vineri (9.02) a fost prima noastra zi de concediu. Ne-am trezit fara ceas si dupa ce ne-am facut toate tabieturile matinale, am încarcat bagajele în masina si am pornit la drum. 

Picura si cerul a ramas toata ziua cenusiu. În mai putin de doua ore am ajuns în statiunea Bad Gögging unde ne-am propus anul acesta sa petrecem traditionala vacanta de Valentine's Day.

La începutul anilor 2000, obisnuiam sa venim foarte des aici în statiune. De obicei sâmbetele le petreceam în complexul "Baile Romane", mai ales în sezonul rece. Multitudinea de saune si piscine acoperite sau în aer liber, reprezentau pentru noi atunci, modul ideal de relaxare. Ultima data am fost în Bad Gögging în decembrie 2012 (fotografia din dreapta sus ♥)! Stiu atât de precis, pentru ca atunci i-am vizitat pe prietenii nostri Alina si Cristi care venisera din Bucuresti sa petreaca un sejur la baile termale, dupa ce un an mai devreme i-am dus noi în acest paradis, pentru o zi ☺ Atât de mult le-a placut! 

Din 2012 noi ne-am instalat propria sauna la demisolul casei si de atunci resorturile SPA / Wellness nu au mai reprezentat punctul principal pe lista alegerilor noastre pentru petrecerea timpului liber.  

În alti ani pe vremea aceasta, era înca zapada... anul acesta pot sa numar pe degete cele câteva zile în care am a nins! Totusi, indiferent cât de bogat în zapada este sau nu este anul respectiv, ceva este comun zilelor de februarie si anume... zilele scurte! De aceea, indiferent ca am petrecut vacanta undeva în munti, la schi sau ca am vizitat o metropola - alegerea noastra axându-se poate pe arta si cultura, hotelul la care am facut rezervarea a avut întotdeauna si centru SPA, pentru a putea petrece placut serile lungi si umede. 

Anul acesta este un an special, când Valentine's Day coincide cu închiderea sezolului de carnaval. Pentru noi... un pic dezavantaj pentru ca elevii au vacanta în ultima saptamâna de carnaval! Hotelul este plin... foarte multe familii cu copii. Motiv pentru care, preferam sa mergem la piscine înainte de ora 9 si dupa ora 19! 

Din punct de vedere al patrupezilor, am avut mai mult noroc, pentru ca în hotel, în afara de Leo mai este doar un alt catel. Ne-am întâlnit de câteva ori la lift si cei doi... nu s-au placut, dar s-au tolerat ☺ În statiunea Bad Gögging exista elegantul resort "Baile Romane" si doar trei hoteluri de lux (Hotel Eisvogel, Hotel Marc-Aurel si Hotel Monarch), cu propriile centre SPA /wellness si cu acces la apele tremale, precum si o clinica speciala "Împaratul Traian". Restul, sunt pensiuni mai mici sau mai mari, care ofera si bilete cu ora pentru "Römer-Sauna". 

În centrul statiunii exista doua fântâni "Elixirul vietii", de la care se poate bea apa sulfuroasa. Cerificate ca izvoare cu "apa vindecatoare", concentratia de sulfat de hidrogen este de 4,8 mg /l si cea de ion de sulfat de hidrogen este de 1,6mg/l. În scop profilactic, am baut /si vom bea zilnic de trei ori câte 80 ml apa de izvor, asa ca am împletit perfect tratamentul SPA („sanus per aquam“) - cu crenoterapia (cura interna - sanatate prin consumul de ape minerale). Indiferent ca ai sau nu afectiuni, o asemenea cura nu poate decât sa te remonteze, sa te întareasca. (continuare - aici)

Parcul Simturilor si ploaia

În ultima duminica din iulie a plouat, asa cum de fapt a plouat doua saptamâni întregi! A tras o rapaiala buna, apoi a iesit soarele… Vântul a adunat din nou norii negri si urâti, i-a ciocnic de cei albi, pufosi si iar a tras o rapaiala! Si iar cerul a devenit azuriu, soarele a uscat baltoacele, dar norii au format din nou o patura groasa si grea. Întreaga zi a fost un concurs între soare si ploaie... 

Dupa orele amiezii am propus baietilor mei sa riscam si sa facem o plimbare in Parcul Simturilor. Leo nu a fost de acord (când ploua, nu are chef de plimbari!), însa s-a supus majoritatii ☺ Helmut a luat precaut o umbrela îninte de a iesi pe usa. 

Drumul spre parc trece pe lânga casa lui Distel... Era în curte si când ne-a vazut, a început sa latre fericita si sa sara ca o minge asa ca am luat-o cu noi la plimbare. Distel este o Airedale Terrier - ruda buna cu Foxterrierul, are acelasi temperament, este un cap mai înalta si culoarea blanitei este maro închis si maro deschis, pe când foxterierii sunt tri-colori (maro,negru si alb). Leo si Distel nu se joaca împreuna, însa se plac, se tolereaza si fac echipa buna daca întâlnesc alti catei. Leo are sase ani, Distel are sapte. Doamna care o are pe Distel este vaduva si de cativa ani lupta cu scleroza multiplă (MS). Nu se mai poate deplasa decât cu mare greutate, asa ca ne oferim sa o scoatem pe Distel la plimbare de câte ori putem.

Pâna când am ajuns în parc, soarele a fost acoperit de nori si exact în fata portitei Parcului Simturilor, a început ploaia... marunta, iute si rece! Helmut s-a tras sub un copac si a deschis umbrela (umbrela mea roz ☺) I-a tras pe Leo si pe Diestel lânga el, bombanind ca ideea mea de a iesi la plimbare nu a fost prea inspirata! 

Eu m-am descaltat si am început sa alerg pe iarba uda, întrebându-i pe cei trei, unde le este spiritul de aventura?! Ce rau pot sa ne faca câtiva stropi de ploaie?!? Eu am venit în parc cu intentia de a intra cu picioarele în apa, asa ca... mi-am urmat planul. Ambitia mea de a ignora ploaia a functionat! ☺ Nici nu facusem o tura completa în bazinul cu apa rece, când soarele a îndepartat cu putere norii si a zâmbit cald si împaciuitor peste parc. Din tufisuri au aparut înca doua grupuri, o familie cu doi copilasi si trei adolescente. 

În liniste, ne-am facut rundele de tonificare în piscina Kneipp*, apoi, cu senzorii talpilor sensibilizati, am pornit desculti pe poteca ce serpuieste printre copacei. 

Pe o lungime de peste 50 metri, talpile vor pasi peste 30 de diviziuni, acoperite cu materiale naturale: fragmente de rocă colorate, pavaj cu pietricele de râu, nisip cuarțos, argilă expandată, scoarță de pin, așchii, palisade de lemn sau bârne pentru echilibru, granule de plută, sticla-verde cu colturi rotunjite, granulele de sticlă albastru-cobalt .. La fiecare zece pasi, o noua provocare, un alt efect asupta receptorilor, o alta stimulare. Pișcaturi, înțeapături și scârțâieli, repartitie si balans... Un masaj perfect pentru talpi! Si de jur împrejur, plante verzi, mladioase, parfumate fin, ciripit de pasarele, fluturi si flori... Perfecta armonie! 

Când am iesit din nou la piscina, abia i-am zarit pe cei trei însotitori ai mei în iarba, m-am asezat si eu lânga ei si am asteptat sa mi se usuce talpile. M-am încaltat si am pornit spre casa. 

Ne-am despartit de Distel în fata casei ei si când am ajuns la noi, ploaia a început din nou sa-si cearna norii... Am iesit repede în curte, am taiat lavanda si restul de duminica am meșteșugit.. Am cusut resturi de dantele, am lipit margelute si fire de bumbac, am legat cu fir de nailon si pâna seara, am reusit sa fac trei zânute liliachii. Zâne care zâmbesc din fereastra si împrastie în camera parfumul fin de lavanda... 

*) "Mersul ca barza" în apa rece este unul dintre cele mai cunoscute tratamente KNEIPP. 

Pastorul Sebastian Kneipp a inventat terapia cu apă pentru a întări sistemul imunitar în urmă cu mai bine de 130 de ani. Cu o utilizare regulată, apa, care este rece (16 până la 17 grade Celsius), are un efect de vindecare. Activează metabolismul, stabilizează circulația și stimulează sistemul imunitar. Pentru explicatii detaliate despre cum functioneaza terapia Kneipp, puteti sa cititi aici.

Drumuri si gânduri

Anul acesta este o seceta extrema, asa cum înca nu a mai fost în ultimii 50 de ani, însa noi, oamenii orasului, aceia carora roadele pamântului nu le creaza direct probleme existentiale, ne vaitam doar ca în birouri este zapuseala si ne ofensam atunci când tocmai la un sfârsit de saptamâna ploua… ca spre exemplu astazi.
E sâmbata… si ploua. Este ora 7:30 si eu sunt în masina, în drum spre serviciu. În mod exceptional, astazi trebuie sa lucrez patru ore… asa ca, în principiu mi-e indiferent cum este vremea de dimineata.
Capul mi-e liber, e mult prea devreme sa fac loc gândurilor sa alerge… La radio începe sa cânte Louis Armstrong…
„I see trees of green, red roses too
I see them bloom for me and you“
Adevarat! Dincolo de parbriz vad si eu copaci verzi si ici colo trandafiri rosii, care cu siguranta au înflorit pentru mine si pentru voi.
„I see skies of blue and clouds of white
The bright blessed day“

Na ja! La versurile astea strâmb din nas si privesc deasupra mea cerul închis, plumburiu si plângacios.
„And I think to myself what a wonderful world“ Hmmm… câteva minute mai devreme spuneau din nou la radiojurnal despre valul de proteste provocat în rândul americanilor, dupa declaratia presedintelui  USA la mittingul cu seful suprem al Rusiei. Apoi au (re)pomenit despre agitatia din rândurile politicienilor europeni, în legatura cu masurile luate la granite, vizavi de refugiatii de pe alte continente…. “And I think to myself what a wonderful world“ … Seriously?!?
Ploaia s-a întetit, stergatoarele de parbriz lucreaza la viteza maxima. Dupa Armstrong, înceraca Chris Rea sa-mi îmbunatateasca stare pozitiva de spirit, însa cu a lui balada Heaven, nu a reusit decât sa-mi reaminteasca ce placut ar fi fost sa mai pot lenevi câteva ore în pat. Vocea lui usor ragusita si textul melodiei m-au relaxat si involuntar, am sacazut presiunea în piciorul de pe acceleratie. Noroc ca nu este nimeni sâmbata dimineata la ora aceasta pe sosea! Zâmbesc si-mi propun sa fac ce spune Chris: „Holding on this smile for as long as I can“
Crainica magazinului radio matinal anunta ca vremea ploioasa va dura pâna luni. Tja, asta e si nu putem schimba starea atmosferei! Însa putem sa ne bucuram de alte activitati, independente de ploaia de afara! Spre exemplu, aceasta este vreme ideala pentru wellness… Daaaa! Cred ca mâine îmi voi lua fetele si vom petrece o zi de relaxarea în piscine, saune si la masaje. Va fi o „Girls day“! Ideea mi-a indus brusc o stare de buna dispozitie totala!
Am ajuns în parcarea întreprinderii. Am coborât din masina si am trântit portiera cu o energie neasteptata, apoi am pornit spre poarta topaind vesela printre balti.
Câta dreptate are Armstrong: What a wonderful day! ☺

O zi cu soare, o alta cu ceata si ninsoare

(continuare la "De Sfântul Valentin")
Am decis sa schiez în cea mai apropiata statiune, la doar 15 minute de mers cu masina de apartamentul nostru. Statiunea de sporturi de iarnă "Götschen - Bischofswiesen / Berchtesgaden" este relativ mica, se afla la o altitudine de 880 - 1.307 metri, are doar trei lifturi - un telescaun si doua teleschi si 9 km piste ( 3 km • piste albastre /2 km • piste rosii / 4 km • piste negre). Avantajul unui centru mic este ca spatiul se conturează cu claritate, deci nu ai nevoie de monitor si mai mult ca atât, permisul de schi este de doar 25 euro pe zi. Pârtiile de schi și snowboard sunt preparate zilnic, sunt sigure din punct de vedere al lavinelor.

Deasemenea, baza asigura locuri atractive celor care-si asteapta familia - ca spre exemplu pentru Helmut si Leo. Sunt numeroase ceainarii sau cabane-restaurant, iar centrul pentru montaje/ reparatii, organizeaza pentru amatorii de drumetii, trasee cu ghid în locuri pitoresti.
Ieri a fost o zi cu soare însa cu temperatura de -6°C. Eu am schiat timp de patru ore si Helmut cu Leo au facut o excursie cu ghid în zapada. Totul a fost placut, fiecare a avut parte de distractie. Ne-am simtit însa cam epuizati dupa efortul  fizic facut, de aceea am hotarât sa încheiem ziua cu o sesiune de saune. Pe rând, ca... avem copil mic ☺☺☺ Unul a trebuit sa ramâna cu Leo.
Hotelul de vizavi de Biserica Sf. Valentin detine un generos centru Wellness & SPA ce include piscina cu apa dulce si sarata, servicii de masaj si diverse saune: sauna clasica (finlandeză), caldarium (sauna cu aburi, tip roman), sauna aromatica (Brechelbad) cu "covor" de crengi de brad, sauna "piatra încinsa", cabine cu infrarosu si multe încaperi pentru relaxare, amenajate distins, intim si elegant. Am profitat de faptul ca odata cu mine nu au foat decât câteva persoane, asa ca am facut multe fotografii ☺

Dupa sauna si masaj am dormit ca pruncii ;-)
Vremea s-a încalzit peste noapte si a plouat. De dimineata era ceata si înca ploua fin-fin. Zapada se transformase în flescaiala... Am hotarât totusi ca urcam la schi deoarece conditiile meteorologice pe vârf de munte nu seamana niciodata cu cele din vale. Într-adevar, la baza pistelor de schi ningea usor si vizibilitatea era usor tulbure. Am facut doar doua ture, pâna când ceata s-a îndesit.
Helmut s-a jucat cu Leo în zapada. Când ne-am reîntâlnit, erau amândoi uzi leoarcă. În masina, în drum spre apartament, l-am învelit pe Leo în paturica lui, pentru ca începuse sa tremure. Ne-am oprit la un ceai la hotel si din nou am încheiat ziua la saune. Rasfat, nu gluma! Uite ca se poate wellness si cu catel ;-)
Mâine pornim spre Salzburg. Speram sa avem vreme uscata, ca pe ploaie nu vom putea umbla de dimineata pâna seara pe strazile orasului.

Croaziera - Complexul SPA

Dupa superba plimbare prin Barcelona, ne-am întors pe vapor, am servit un prânz frugal si ne-am grabit spre complexul SPA. Am dorit sa intram macar o data la sauna si jacuzzi înainte de masajele aromatice pentru care am avut facute programari înca din prima zi. Helmut a savurat un masaj "Asian stone" si eu un masaj "Bamboo". Urmatoarea zi am inversat cabinetele... Au fost tratamente uluitor de relaxante, ne-au creat o stare încântătoare, de basm! Dupa un astfel de masaj te simti purificat, corpul îti este atât de usor, atât de fin, îti simti mintea eliberata de tot ce este inutil sau dăunător!
Complexul wellness era deschis de la opt dimineata pâna la ora zece seara, însa cum sa te împarti între toate minunatiile oferite de croaziera?! Este atât de greu sa alegi între zecile de atractii! Am încercat sa fim aici macar câte doua - trei ore pe zi. Masaje nu ne-am permis decât de doua ori însa si saunele sau salile tepidarium, bazinele jacuzzi, terasele sau salonul pentru servirea ceaiului, ne-au oferit zilnic clipe minunate de relaxare si confort.


Înainte de a merge în camera sa ne pregatim pentru dineu, am petrecut o jumatete de ora pe puntea cu piscina, admirând un apus de soare splendid! Portul Barcelonei a fost învaluit în aur!
(povestea Croazierei, continua -  aic)

pentru rubrica "Buna dimineata, Soare!"

Croaziera - A doua zi la bord

Ultima jumatate de ora în Marsilia a fost mai putin placuta din cauza ploii, de aceea imediat ce ne-am întors din excursie am hotarât sa petrecem cel putin o ora în centrul wellness. În piscina din hala acoperita erau câteva persoane, pe când piscina de afara era complet goala, asa cum dealtfel era de asteptat ☺ Am facut un dus fierbinte si am decis sa mergem un etaj mai sus, pe platoul extern în bazinul cu jacuzzi unde nu era nimeni. Înca ploua dar aerul era atât de curat!
În bazinele cu jacuzii, peretii sunt prevazuti cu orificii prin care sunt împinsi în apa curenti de aer cald sau jeturi de apa fierbinte. Apa din bazin se afla într-un circuit neîntrerupt, fiind mereu împrospatata si filtrata. Astfel, apa rece de la suprafata iese prin sistemul de surplus si este înlocuita cu apa calda sub presiune, în asa fel încât în bazin sa se mentina permanent atât temperatura cât si nivelul de apa. O adevarata desfatare! Sa traiasca Roy Jacuzzi! ☺

[Aparatul meu foto începuse sa dea rateuri, obiectivul nu se mai deschidea complet... fotografiile pe care le-am facut sunt oribile - sorry! Pâna când mi-am dat seama si l-am "mesterit" un pic, am ramas cu amintirile astea :) Urmatoarele fotografii le-am facut cu telefonul mobil, apoi... mi-am cumparat un nou aparat de fotografiat ☺]
Dupa 20 de minute de jacuzzi, am intrat 20 de minute în sauna, la abur de cedru si portocala...o combinatie desavârsita! Destinsi, binedispusi, reechilibrati... Jocurile discrete de lumini si muzica de relaxare au avut un efect în plus de reenergizare asupra noastra. Am încheiat sedinta wellnes în salonul pentru ceai. Lânga samovarul de argint si vasele cu frunze de ceai verde, erau mereu aduse cesti curate. Este serviciu de lux - de care din pacate am prifitat mult prea putin. Acest serviciu este pus doar la dispozitia celor din Clubul Samsara - noi ne-am cumparat legitimatii în acest club însa, pentru câte ne-am propus noi sa facem pe durata croazierei, ar fi trebuit ca ziua sa aiba cel putin 30 de ore!☺. În comparatie cu piscinele si zonele de relaxare deschise pentru orice turist la bord, Clubul Samsara are capacitate limitata, tocmai pentru a asigura o anumita intimitate si comfort sporit. Intrarea aici se face pe baza unui cip cu curea pentru purtat pe brat, exact ca un ceas de mâna. Lânga fiecare din cele opt bazine, se gasesc rafturi cu prosoape la discretie. Exista perimetre în care prosoapele sunt albe ca neaua, altele ofera prosoape bej si altele albastre. Halatele bej, extrem de moi si pufoase, le-am primit la îmbarcare, împreuna cu cipul.
Energizati, stimulati, relaxati, eliberati de orice urma de stress, am fost apti pentru a ne continua ziua printr-o plimbare pe vapor. "Orasul plutitor" avea înca multe de exporat! :) Am început sa cercetam etajul cinci, dintr-un capat în celalalt... Nu cred însa ca am intrat peste tot, este imposibi, vaporul e enorm! Ai nevoie de harta, altfel risti sa te ratacesti ☺

În teatrul Emerald, inginerul de lumini experimenta câteva efecte speciale pentru un spectacol. Prin cofetarie am trecut rapid - altfel nu as mai fi încaput în rochia de seara ;). Restaurantul Corona Blue curăța dupa servirea mesei de prânz în sistem bufet. Pe o fereastra am observat ca vasul Croisières de France - Horizont tocmai parasea portul Marsiliei.
Restaurantul japonez Teppanyaki avea închis, am fotografiat doar inscriptia si covorul de la intrare ;) Barul Bollicine era arhiplin, se faceau înscrieri pentru cursul de dans de dupa dineu. Pizzeria avea câtiva clienti si... am ajuns în capatul celalalt de vapor, la barul Teodora - cel cu piscina sub cerul liber. Am facut turul înapoi prin afara, pe promenada. Începuse sa se lase înserarea, nu mai ploua, doar picura si luminile din port si de pe vapor se dublau fermecator în fiecare băltiță.



Era vremea sa ne pregatim pentru masa de seara... (va urma)

April's highlights

Ne-am plimbat prin oras, am adunat în inima toate florile, toate culorile si parfumurile lor, ne-am limpezit gândurile si sufletul...

... ne-am relaxat trupul si ne-am curatat mintea la sauna - acasa si la "Termele regelui", am înotat în  bazine în care parca cerul si-a picurat culoarea, am atipit la soare, sub liliacul înflorit...



... ne-am rasfatat papilele gustative cu specialitati pregatite ca la hotel de cinci stele, de însusi "maestrul bucatar"...

... am reunit familia si ne-am bucurat ca am strâns la un loc neamul raspândit pe patru generatii si...



... am râs de nazbâtiile piticului familiei - "iepurasul" Tiana, care a calarit o oaie galbena si un purcelus rosu chiar la prima ei sarbatoare de Pasti!

PS: Despre Paste, Plärrer, excursii, balet si cinema, am pomenit în articole anterioare :)

Evadare în Azzuro

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

La piscina

Joi, când m-am întors de la serviciu, Felix si Marlene ma asteptau cu gentile pregatite, dorind sa plecam imediat la piscina. Mi-am îndesat în "geanta fetelor" costumul de baie, halatul, prosopul si slapii si m-am declarat gata de plecare ☺

Când am ajuns la piscina, soarele rotund ca o portocala uriasa, îsi arunca ultimile razele peste complexul acvatic Königstherme.
Dupa câteva ture în bazinul cu culoare de viteza, am iesit în zona cu bazine în aer liber. Aici copiii au exersat scufundarile si înot acrobatic, dându-se peste cap si facând lumânarea pe fundul bazinului. Ce relaxati ne-am simtit acum, ca nu a mai trebuit sa stam cu ochii-n patru pe copii... Au fost însa vremuri când si eu si Helmut înotam cu câte un copil agatat - precum maimutele cu bebelusii lor! ☺

De câte ori suntem cu Marlene si Felix, dam în mintea lor si alergam cu ei pe scari, sus în vârful topoganelor, apoi în "trenulet" alunecam pe firul de apa, tipând si unduindu-ne în tunel pâna când facem "platsch!" în bazinul de sosire.

Pe când Felix si Marlene au participat cu alti copii la jocul de mers pe salteaua întinsa pe apa, eu si Helmut ne-am relaxat în bazinul cu jacuzzi si în cel cu duze pentru masaj acvatic.
Când geana zilei s-a închis, feeria luminilor în piscina a creeat o atmosferă de poveste.


Joaca în apa, alergatul, saritul si hârjonitul au consumat evident fortele celor doi copii. Pentru remontare, au primit câte o portie mare de cartofi pai cu ketschup, dar chiar si dupa acest tratament, oboseala a devenit tot mai pronuntata. Cu gesturi si miscari greoaie, am reusit sa facem dus, sa ne foenam parul si sa ne îmbracam pentru a pleca acasa.
Semiluna si un miliard de stele prinse pe cerul negru-catifelat, ne-au promis ca si mâine va fi o zi frumoasa, asa ca ne-am dus fericiti la culcare.