Sarbatori si meniuri (3) - A doua Zi de Pasti

Pentru ca înca din prima zi de Paste ne-am cam ghiftuit, a doua zi ne-am dorit un meniu mai lejer. Nu prea ne-a reusit figura... am taiat de pe lista de meniu doar supa! ☺
La aperitiv am avut salata de vinete si am ciocnit oua. Urmatorul fel de mâncare a fost rata la cuptor, cu galuste de cartofi si varza rosie calita (a fost dorinta fiicei mele, Raluca), iar la desert am avut pere Williams în vin rosu (dorinta lui "ginerica" ☺).
Pentru ca vinete stie orice român sa pregateasca, nu am sa scriu cum le-am preparat. Deasemenea despre pregatirea ratei si a galustelor de cartofi nu voi mai scrie, deoarece am mai facut-o aici pe blog, la fel ca si despre perele în sos de vin. Voi scrie însa câteva cuvinte despre bauturile servite.

În deschiderea mesei am servit câte un pahar de sampanie. Pentru ca în general persoanele de sex feminin prefera aperitivele dulci, am servit în paharul de sampanie câte o floare de hibiscus. Este un produs alimentar fin și delicios, importat din Australia. Borcanelul contine sirop natural de hibiscus salbatic si 10-12 inflorescente de culoare purpurie. Florile sunt carnoase, zemoase si delicioase!
Dupa deschidere, borcanul poate fi pastrat în frigider câteva luni. Siropul îl folosesc pentru îndulcirea iaurtului natural, adaugând câteva lingurite, iar florile... oh, sunt o desfatare pentru papilele gustative!
O alta delicatesa din meniul nostru a fost închiderea mesei cu macarons (cumparate de la patiserie) si Beerenauslese.
Beerenauslese este o specialitate germana, un vin rar si foarte dulce. În Germania, acest soi de vita-de-vie (tip Riesling si Scheurebe) se cultiva doar în Baden, în Austria în regiunea lacului Neusiedler, iar în Franta doar în zona viticola Elsass. Acesti struguri cresc în anumite conditii (aciditatea speciala a pamântului, numarul maxim de ore-de-soare pe timpul zilei, etc.) si confera o aroma deosebita boabelor. Ciorchinii sunt lasati în vie pâna toamna târziu când conditiile climaterice se schimba puternic, soarele, umezeala din aer si ceata zbârcesc coaja boabelor si concenteaza delicatetea si dulceata fructelor. Abia dupa ce câteva nopti s-a instalat înghetul, se da startul la cules. Punctul trebuie ales exact - nici mai devreme, nici mai târziu si culesul are loc pe timp de noapte. Nu doar faptul ca pierderile sunt mari si recolta este mica ci si faptul ca întreaga munca pentru obtinerea acestui vin este lucru manual, face ca pretul unei sticle sa fie destul de ridicat, însa vinul este o adevarata savoare! Se serveste în cantitati mici la desert.
Macarons sunt prajiturele traditionale frantuzesti, un fel de bezele cu faina de migdale. Practic sunt doi "biscuitei" în culori vii (roz, galben, oranj, verde) sau în culori întunecate (bordo, albastru, violet, ciocolatiu), lipiti cu crema ganache, crema de unt sau gem de fructe. Aluatul este fin, aerat si usor crocant, are gust de piersica, lamâine, busuioc, miere, cafea, cocos, para, poartocala - în functie de esenta folosita. Macarons au marimea a doua îmbucaturi si pur si simplu se topesc pe limba!
Combinatia Beereauslese si Macarons este delicioasa!

Sarbatori si meniuri (2) - Duminica Pastelui

Am început masa prin servirea unui pahar cu sampanie (paharele pot fi ornate cu fructe proaspete: capsuni, physalis sau felii de carambole).
♦ Aperitiv - Coctail de langustine si pâine toast prajita.
Langustinele curatate (eu cumpar langustine-royal, gata curatate), se prajesc usor într-o tigaie cu o lingura buna de unt si câteva fire de ceapa verde, taiata rondele mici. Spaghelul curatat, se fierbe în apa cu sare, apoi se taie rondele. Mandarinele feliate se calesc usor în suc propriu, se scurge zeama si se taie în doua. Langustinele, sparghelul si mandarinele se amesteca într-un castron cu o cutie de crème fraîche, frunze de marar taiate marunt, sare si piper. Coctailul de langustine se pune o jumatate de ora la rece, se serveste în pahare cu picior si se orneaza cu frunze de partunjel.

♦ Felul I - Supa-crema de rosii.
Se calesc câteva șalote în ulei de masline si se adauga rosiile descojite. Pentru ca înca nu este sezonul lor, rosiile folosite la acesta supa sunt cele din borcan, culese si ambalate în Sicilia. Se lasa la foc mic pâna când zeama rosiilor s-a înjumatatit, apoi se adauga sare, piper si nucusoara rasa. Se paseaza cu mixerul vertical si se subțieaza dupa dorinta, cu bulion de rosii si frișca lichidă, apoi se mai lasa putin la foc mic.
Pentru crutoane, se taie în cuburi mici câteva felii de pânie toast. Într-o tigaie se încinge ulei de masline si se adauga câtiva catei de usturoi taiati pe jumatate. Se prajesc crocant cuburile de pâine si se ofera la masa într-un castronel, pentru ca fiecare sa serveasca dupa dorinta (puse de la început în supa, crutoanele se înmoaie si masa de pâine devine ca o păpălașcă).
Supa se serveste în farfurii preîncalzite si se orneaza cu o lingurita de crème fraîche si câteva frunze prospete de busuioc.

♦ Felul II - Pulpa de miel la cuptor, cartofi gratinati si fasole verde în mantie de sunca afumata.
Pulpa de miel se lasa câteva ore într-un vas cu vin rosu. Se scoate din vin, se împaneaza cu catei de usturoi, se sareaza, se stropeste cu ulei de masline si se aseaza într-un vas special pentru cuptor împreuna cu zarzavat taiat ca pentru supa (morcovi, telina, ardei, patrunjel, ceapa) si o ceasca de vin.
Se pun câteva crengute de rozmarin si doua frunze de dafin, se acopera cu capacul, se pune vasul în cuptorul preincalzit si se lasa o ora si jumatate la 180° C. Dupa prima jumatate de ora se întoarce pulpa pe cealalata parte si vasul se mai lasa acoperit înca o jumatate de ora, dupa care se scot zarzavatul si mirodeniile si se lasa doar carnea în vasul descoperit. Pentru ultima jumatate de ora, temperatura cuptorului va fi 200°C - 210°C si carnea va fi stropita mereu cu vin.
Pentru cartofii gratinati se alege un soi nefainos. Se spala cartofii si se fierb scurt în coaja, în apa cu sare, apoi se scurg, se curata si se taie felii. Se unge cu unt un vas termorezistent si se aseaza în straturi cartofii si cascaval ras, se potriveste de sare si piper, se toarna deasupra smântana amestecata cu un ou batut spuma, deasupra se presara parmezan ras pe razatoarea mare si praf de nucusoara. Se da la cuptorul preîncalzit si se lasa la 200°C  aproximativ o jumatate de ora, pâna când suprafata cartofilor gratinati capata o crusta aurie.
Fasolea verde se spala si se îndeparteaza coditele, apoi se opareste în apa cu sare. Se formeaza legaturi de pâna la 10 pastai, se învelesc cu o felie de sunca afunata si se fixeaza cu câte o scobitoare. Se calesc în tigaie cu ulei de masline încins, având grija ca legatura sa fie întoarsa pe toate partile.
Farfuriile în care se va servi mâncarea vor fi preîncalzite, se aseaza o felie-doua de friptura, o portie de cartofi si o legatura-doua de fasole verde. Peste carne se toarna sos de vin rosu.
La acest fel de mâncare se serveste vin rosu sec.

♦ Desert - Tort cu mousse de ciocolata - cumparat de gata ☺ si câte o ceasca de cafea la alegere: cappuccino, espresso sau caffè lungo, aparatul nostru de cafea stie fiecare reteta ;)

Cu drag

Activitati din Saptamâna Mare

pentru rubrica "Buna dimineata Soare!"

April's highlights

Ne-am plimbat prin oras, am adunat în inima toate florile, toate culorile si parfumurile lor, ne-am limpezit gândurile si sufletul...

... ne-am relaxat trupul si ne-am curatat mintea la sauna - acasa si la "Termele regelui", am înotat în  bazine în care parca cerul si-a picurat culoarea, am atipit la soare, sub liliacul înflorit...



... ne-am rasfatat papilele gustative cu specialitati pregatite ca la hotel de cinci stele, de însusi "maestrul bucatar"...

... am reunit familia si ne-am bucurat ca am strâns la un loc neamul raspândit pe patru generatii si...



... am râs de nazbâtiile piticului familiei - "iepurasul" Tiana, care a calarit o oaie galbena si un purcelus rosu chiar la prima ei sarbatoare de Pasti!

PS: Despre Paste, Plärrer, excursii, balet si cinema, am pomenit în articole anterioare :)

Osterbrunnen - fântânile de Paste

Toti crestinii stiu ca Paștile au o durată de 40 de zile - cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțarii Domnului (într-o zi de joi). Primele 3 din cele 40 de zile pascale fiind zile de mare sărbătoare.
Nu multi stiu însa ca în regiunea bavareza Fränkische Schweiz (Elveția franconă), sarbatoarea Învierii Domnului are o mai profunda semnificatie: pe lânga simbolurile pascale cunoscute în întreaga lume - oua încondeiate si iepurasi, localnicii dovedesc aici o mare consideratie fata de apa fara de care viata nu ar putea exista. Cu ocazia Pastelui toate fântânile, sipotele sau izvoarele se împodobesc cu ghirlade din ramuri de molid ornate cu oua de Pasti, pictate manual.

Ornatul fântânilor pentru sarbatoarea de Pasti se începe cu o saptamâna înainte de Duminica Floriilor (numita în Germania Palmsonntag) si decorul este pastrat doua saptamâni dupa Înviere. Este o traditie transmisa din generatie în generatie, ce arata ca sarbatoarea Pastelui în aceasta zona are o însemnatate deosebita. Ghirlandele de molid au de regula o lungime de 80 de metri si sunt împodobite cu câte 1800-2000 de oua pictate. Ouale sunt pregatite cu mult timp înainte, folosindu-se atât oua de gaina, cât si de gâsca si curca. Dupa ce este golit continutul oului crud, coaja este tratata în interior si exterior cu o solutie grund, apoi fiecare comunitate îsi alege o tema si o culoare, ouale pictate fiind prinse pe ghirlanda într-o ordine din-nainte stabilita.

Temele traditionale sunt cele religioase, picturile pe oua reprezentând scene biblice, însa frecvente sunt si picturile vesele, cu flori de primavara sau blazoane istorice ale provinciilor sau breslelor. În mod traditional, si copiii participa la pictarea oualor, acestia folosind teme din cartile cu basme - cea mai semnificativa poveste fiind Max si Moritz sau cele ale fratilor Grimm. Deasemenea, sunt prinse din loc în loc pe ghirlanda, oua decorate cu pirogravuri sau oua cu coaja scobita, decorate cu flori, iepurasi sau pui de gaina confectionati din plastic sau portelan - adevarate bijuterii!

Excursia în zona Fränkische Schweiz, pe care am facut-o joi (24.04.2014) împreuna cu mamica mea, a avut ca popasuri localitatile Forchheim, Gasseldorf, Oberngrub, Teuchatz, Tiefenpölz, Heiligenstdt, Birkenreuth si Bieberbach - în care am admirat fântânile ornate si am vizitat muzee si expozitii cu teme pascale. Am pornit dimineata înainte de ora 6 si ne-am întors la ora 20, frânte de oboseala dar cu impresii deosebite. Zona vizitata este încarcata de un farmec aparte, având peisaj cultural impresionant si un peisaj natural (relief, ape, sol, vegetație, faună) idilic! În plus, am avut noroc de o vreme superba, cu soare, cer senin si temperaturi de pâna la 26°C!



Începând din anul 2000, fântâna din localitatea Biberbach a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind "Cea mai bogata Osterbrunnen din lume", ghirlandele de decor continând peste 11000 oua, artistic pictate manual!
Aici a fost cel mai aglomerat, autocarele cu turisti veniti din toate colturile tarii erau dirijate ca la aeroport, cu timp fix de intrare si iesire din zona.

Excursia va ramâne o experienta de neuitat, atât pentru mama cât si pentru mine!

Miercurea fara cuvinte (17) - Osterplärrer

Târgul de Pasti, Augsburg 22.04.2014





Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

La taierea mielului

A venit Iepurasul?

Poate ca va întrebati, ce legatura are Iepurasul cu sarbatoarea Paștelui, cunoscuta în întreaga lume ca sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos?!
Se stie ca înca din epoca antica, persanii si egiptenii vopseau oua la începutul primaverii, considerând oul ca simbol al renasterii. Împaturit în frunze si colorat prin fierberea în apa cu petale de flori, vopsitul oualor a devenit un obicei preluat în  lumea întreaga. În Occident se obisnuieste vopsirea oualor în nuante vii, sugerând trezirea naturii la viata, iar în sud-estul Europei ouale se vopsesc preponderent rosii, semnificând culoarea sângelui lui Hristos.
Iepurele este considerat deasemenea din cele mai vechi timpuri simbol al fertilitatii, al procrearii si aparitia lui primavara pe câmpuri, anunta revenirea naturii la viata. Mitologia egipteană, populatiile aztece, civilizatia maya sau sioux, toate mentioneaza iepurele ca simbol al regenerarii şi înnoirii neîntrerupte a vieţii.
Pentru ca data serbarii Pastelui se calculeaza în functie de echinoctiul de primavara si de prima luna plina, oamenii au descoperit un nou element în plan simbolistic, interpretând petele ce se vad pe Luna-plină ca fiind silueta unui iepuras.
Prima mentiune a Iepurasului de Pasti s-a facut în secolul al 15-lea în Germania, consemnând zona superioara a Rinului, Alsacia și Palatinatul.
Primii iepurasi din turta dulce au fost realizati tot de germani, la începutul anilor 1800. Apoi ideea iepurasul de Pasti a fost preluata în Europa de grupul popoarelor vorbitoare de limba germana si datorita emigrantilor germani, obiceiul a ajuns si în America.
Încet-încet s-a înradacinat ideea că Iepurasul este cel care aduce daruri copiilor în Duminica de Pasti.
În Germania, obiceiul este ca în ajun de Pasti, parintii de copii mici sa ascunda în gradina oua vopsite si oua din ciocolata, între flori si tufisuri. În dimineata primei zile de Pasti, copiii pornesc în cautarea oualor, pe care le aduna în cosulete împletite din nuiele, stapâniti fiind de credinta ca Iepurasul a ascuns ouale în cuiburi. Este o activitate deosebit de vesela.
Modelul iepurasului de Pasti s-a dezvoltat an de an si astazi este nelipsit la sarbatorile pascale, imprimat fiind pe cartile postale prin care transmitem urari si gânduri bune cu ocazia acestei sarbatori, confectionat din ceramica, lemn, carton sau portelan si folosit ca decor pentru casa si gradina sau realizat din ciocolata si oferit cadou celor dragi. 
În aceasta perioada de an, în Germania functioneaza trei oficii postale care raspund scrisorilor copiilor adresate Iepurasului ("Hanni Hase" - în localitatea Ostereistedt, "Osterhase Olli" în localitatea Eibau si "Gänseblümchen " în localitatea ce poarta chiar numele "Iepure de Pasti" / Osterhausen ).
Mitul Iepurasului de Pasti este transmis cu drag, din generatie în generatie.

Iepurasul este pe aproape

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

Joia Mare

De peste două mii de ani, la vremea stabilită după dogmă, satele noastre româneşti se pregătesc pentru marea sărbătoare, oamenii încercând să fie mai credincioşi şi mult mai buni. Datina n-ar fi împlinită fără legile nescrise ale pământului, fără obiceiurile care cuprind practici şi rituri, iar neîmplinirea acestora ar arăta o lipsă a credinţei, care, implicit, ar atrage forţele malefice asupra omului şi a pământului.
După respectarea “Postului mare” şi după sărbătorirea “Sâmbetei lui Lazăr” şi a “Floriilor”, satele româneşti trăiesc cu evlavie tragedia ”Săptămânii Patimilor”, pentru a ajunge lumina “Sfintelor Paşti”, miracolul “Învierii lui Hristos”, «luarea Paştilor».
În Săptămâna Paştilor, ţăranii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti: pământul să fie arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. Pe lângă covoare, lăicere, icoane şi blide cu ştergare, gospodinele împodobesc odăile şi cu mlădiţe de salcie de la “Florii”. În Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregătesc Pasca şi Ouăle Roşii, simboluri pascale ale vieţii, ale Învierii.


Tradiţia ne spune că în noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor. Acum se aprind Focurile de Joi-Mari, care se presupune că încălzesc sufletele celor plecaţi dintre vii, dar şi că deţin valenţe purificatoare pentru întreaga gospodărie.
În satele comunei Mărgău (jud. Cluj), în Săptămâna Mare, de luni până joi, se aprind focuri în gospodării. În credinţa că vor fi apăraţi de orice rău, membrii familiei sar peste foc spunând: " Să nu ne mânce purecii! Să nu ne mânce şerpii! "
Tot acum, în satele comunei Cojocna (jud. Cluj), familia căreia i-a decedat un membru în ultimul an împodobeşte o creangă de pom cu nouă covrigi, nouă turte, nouă bomboane şi o duce la biserică pentru a fi sfinţită. După slujbă, cei care beneficiază de „darurile pomului” sunt copiii şi oamenii sărmani din comunitate, urmând ca ramura să fie pusă pe mormântul celui pentru care s-a împodobit. Acest gest ritualic simbolizează legătura dintre cele două lumi, cea reală şi lumea imaginară a celor „plecaţi”.
O alta tradiţie interesantă vorbeşte despre „nunta urzicilor”, adică înflorirea şi încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat, din această zi căpătând valenţe apotropaice.
În Joia Mare se înroşesc ouăle, existând credinţa că ouăle fierte şi înroşite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului.
„Joimăriţa” - zeiţa antropomorfă a morţii - era sărbătorită de către romani în noaptea ce încheie Joia Patimilor. Imaginea acestui personaj mitologic reprezenta un monstru cu capul uriaş, păr lung şi despletit, dinţi laţi şi gura căscată. Zeiţa era adesea asemuită cu Muma Pădurii, sau cu o zmeoaică.
La origine, acest personaj mitic reprezenta moartea, iar apariţia îi era legată de ritul funerar al geto-dacilor, care implica incinerarea defunctului. După creştinarea dacilor, treptat, rolul acestei zeiţe s-a schimbat. În tradiţia românească, „Joimăriţa” era reprezentarea unei sfinte frumoase, care locuia departe, în păduri, ori pe vârfurile celor mai înalţi munţi şi care pedepsea femeile şi fetele leneşe, mai ales pe cele care nu terminau de tors inul, cânepa şi lâna până în Joia Neagra. Pedeapsa pe care „Joimăriţa” o aplica era arderea mâinilor, a părului, a degetelor şi a unghiilor. Spaima celor leneşe era sporită la vederea uneltelor pe care zeiţa justiţiară le avea cu ea: oale de lut cu foc sau jar şi vătraiele încinse. Conform tradiţei populare din Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea, Moldova şi sudul Transilvaniei, „Joimăriţa” vine pe la casele oamenilor în noaptea ce desparte Joia Mare de Vinerea Mare. (text preluat de la Maria Globan Somlea)