Plaja noastră – libertate, liniște și valuri blânde

Da, există locuri unde vacanța are gust de libertate. Plaje neatinse, fără taxe pentru umbră, fără linii drepte de șezlonguri, fără muzici ce strivesc valurile. Doar nisip cald, mare albastră, cer senin și o liniște care te învăluie blând. Aici ne-am petrecut noi vacanța – aici unde fiecare se bucură de locul său, pe propriul scaun rabatabil, fără să deranjeze și fără să fie deranjat.
Ne-am instalat „cuibul" - locul nostru de întins la soare, împreună cu prietenii noștri Diana, Gelu și Tommy, chiar lângă turnul salvamarului – un reper clar, mai ales când înotam mai departe. Am ales un loc stabil, nu chiar lângă țărm, pentru că mareele sunt puternice aici, la Marea Adriatică. Și am avut noroc – mereu am avut vedere liberă spre mare, pentru că pe plaja destinată iubitorilor de câini era puțină lume și multă pace.
Aici petrecem întregul sejur, așa cum e obiceiul printre plajiști – fiecare își păstrează locul ales zi de zi, ca un colț personal de vacanță.

Am avut cu noi cortul „scoică”, perfect pentru orele de amiază, când soarele ardea prea tare. Șezlongurile noastre, umbreluțele colorate și salteluța pentru plutit pe valuri au completat decorul. Seara, strângeam toate lucrurile în jurul umbrelei, cât mai compact, ca tractorul ce grebla zilnic nisipul dis-de-dimineață să poată trece fără piedici. Am luat cu noi doar prosoapele.
Ne-am protejat cu cremă SPF 50 și ne-am răsfățat cu unt de cacao – pentru a căpăta un bronz uniform, frumos. Ne-am hidratat în pauze la barul de pe plajă, cu suc de fructe, bere rece, cocktailuri și cola cu gheață. La prânz am rămas de obicei pe plajă, la umbră, în tihnă. Fără gălăgie, doar sunetul valurilor, câte un pescăruș și din când în când, lătratul vesel al unui cățel. 

Câinii de aici sunt adevărați gentlemani, iar cățelușele – niște ladies! Toți înțeleg din prima zi că plaja e un spațiu comun, nu un teritoriu de apărat. Se joacă cu măsură, mingile sunt pentru toți, iar armonia se naște de la sine. Sunt frumoși, fiecare cu trăsăturile și vârsta lor – de la juniori jucăuși la seniori cu mers domol și priviri înțelepte.

Tommy și-a săpat de obicei o groapă sub șezlongul Dianei – de aceea l-am poreclit „arheologul”. Leo, în schimb, a stat maiestuos pe șezlongul lui, ca un mic rege al plajei.
O vacanță simplă, cu ritmul potrivit. Fără reguli impuse, fără aglomerație, fără stres. Doar noi și marea. Cu siguranță nu așa arată vacanța ideală pentru toată lumea, dar părinții de patrupezi blănoși înțeleg frumusețea acestei veri trăite cu lesă, valuri și zâmbete în nisip.

PS: Apropo porecle... Am cunoscut o cățelușa drăgălașă, născută fără o lăbuță!! Când vorbeam despre ea, îi ziceam "Trei Lăbuțe"; mai aveam un ștrengar pe care-l întâlneam la plimbare și purta mereu ochelari - motiv pentru care-i spuneam "Ochelaristul" (se vede aici-undeva în colaj, pufoșenia albă). Dar porecla cea mai poreclă... hahaha... în episodul următor! ☺

Cele mai trendy cafele italiene ale anului 2025

 

În cafenelele moderne din Italia, espresso-ul nu mai e doar o băutură – e spectacol, e poezie, e artă lichidă. Barista devin alchimiști, iar ceștile spun povești. Iată 10 rețete care fac senzație în 2025, printre localnici și turiști deopotrivă:

☕ Caffè al Pistacchio – Catifelat și verde ca o după-amiază siciliană. Espresso cu cremă caldă de fistic și fistic mărunțit.
☕ Espresso Schiumato – Simplu și rafinat, cu un nor de spumă rece de lapte care plutește peste un shot intens.
☕ Caffè Nocciolato – O îmbrățișare între espresso, cremă de alune și ciocolată topită. Gust de gianduja, direct din Piemonte.
☕ Caffè Mousse – Jumătate desert, jumătate cafea. Textură de mousse, răcoritoare și decadentă.
☕ Caffè Brulé – Espresso cu zahăr brun flambat. Crustă caramelizată, aromă intensă și un strop de spectacol.
☕ Caffè alla Crema di Ricotta – Un omagiu adus Siciliei: espresso turnat peste cremă dulce de ricotta, cu scorțișoară sau portocală.
☕ Caffè Biscottato – Gust de copilărie și biscuiți proaspăt scoși din cuptor, într-o ceașcă de espresso cu spumă aromată.
☕ Caffè Affogato Rivisitato – Gelato artizanal înecat în espresso fierbinte. Un desert care topește inimi.
☕ Caffè Spuma Fredda – Cremă rece de cafea, bătută fin, servită ca o promisiune de vară eternă.
☕ Espresso Romano – Espresso cu o felie de lămâie. Un contrast citric care trezește simțurile și curiozitatea.

RIO... estival - Reflexii in Oglinda 29-2025

Nisipul e încins, aerul arde și valurile par să se întindă leneșe, ca niște fire de mătase răvășite de lumină.

E joi, iar printre lucrurile care îmi plac azi se numără și „Reflexii în Oglindă”.

Mă joc pe nisipul ud, scriu RIO cu grăunțe bronz-aurii. Apoi încep să caut reflexii. Adevărate.

Le descopăr ușor – sunt peste tot. În paharul cu cocktail, unde s-a ascuns apusul de soare de ieri, topit în nuanțe calde. Pe mini-doza de Coca-Cola, care prinde soarele ca un pandantiv lucios. Le vad chiar și pe unghiile mele „Ariel”, albastre cu sclipici, cu care, surprinzător, am început să mă împrietenesc. ☺

Însa cele mai frumoase reflexii le văd în ochii lui Leo, când îl chem la bălăceală. Se luminează dintr-o dată și vine spre mine, cu bucuria simplă și clară, care nu are nevoie de cuvinte.

💗 Ce bine e (încă) în vacanță!💗

Joi să fie, și inimă ușoară tuturor!

Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Jocuri la malul marii - Miercurea fără cuvinte 29-2025

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Pe malul mării Adriatice...(RIO 28/2025)

... într-o zi fără vânt, am căutat cele mai frumoase sclipiri ale valurilor, special pentru rubrica Reflexii. 
Razele blânde ale soarelui dansau peste apa limpede, turcoaz, iar lucirile se transformau în reflexii de diamant. Valurile se retrăgeau tiptil, iar urmele talpilor goale dispăreau ușor pe nisipul fin și cald.
Lumina, lipsa grijilor și respirația continuă a mării se împleteau într-un ritm profund, aproape muzical.
Aerul era clar, timpul părea suspendat. Cerul - pictat cu albastru infinit, părea nemișcat iar marea, cu splendorile ei pure, se odihnea în propria frumusețe. 

Autentic, firesc — perfectă în imperfecțiunea clipelor.

 Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Vacanta la mare - Miercurea fara cuvinte 28-2025

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Jurnal de vacanta, episodul 1

După un drum lung și o mașină ticsită până la refuz, am ajuns, în sfârșit, la Rosapineta – un colț de paradis cuprins între o pădurice de pini și valurile mării. Ne-am instalat rapid în bungalow-ul nostru, fiecare bagaj și-a găsit locul potrivit, apoi ne-am reunit cu prietenii noștri din Soave, ajunși cu câteva ore înainte și cazați la câteva bungalowuri mai departe.
Cu pofta verii în priviri și cu bere rece, direct de la gheață, ne-am așezat la povești, ca și cum nu ne-am fi văzut doar de o săptămână. Seara a continuat cu un grătar savuros, salată de roșii, grisine crocante și espresso intens – un festin simplu, dar perfect.

Ghidați de lumina lunii dar inainte ca noaptea sa se asterne, am pornit spre plaja, în căutarea unui locul ideal pentru petrecerea următoarelor zile. L-am ales lângă turnul salvamar. Ne-am instalat "tabăra", marcând locul cu umbrelele bine înfipte în nisip și șezlongurile așezate în semicerc. Apoi, mulțumiți de alegerea făcută, am pășit desculți spre țărm, unde valurile se spargeau blând într-o apă surprinzător de caldă, ca o îmbrățișare sinceră de bun venit.

După o primă noapte dormită deosebit de bine, dimineața a început cu ritualul sacru al cafelei, savurată cu privirea pierdută spre mare. A urmat apoi o migrare leneșă către plajă, doar cu prosoapele sub braț.

Ne-am bucurat, ca în anii trecuți, de frumusețea simplă și sălbatică a plajei din Rosapineta și pentru energia vibrantă care o definește. Fiind o plajă dedicată persoanelor cu căței, locul e plin de patrupezi fericiți și bipezi care trăiesc vacanța la maximum.
Surpriza cea mare a venit din partea Dianei și a lui Gelu, care i-au oferit lui Leo un șezlong special. Parea sa fi fost exact ceea ce ii lipsea – l-a adoptat pe loc, cu o naturalețe cuceritoare. Cu aerul său relaxat, instalat confortabil și cu privirea la orizont, de-acum, părea stăpânul plajei.
Am petrecut întreaga dimineață la mal, alături de prietenii noștri și de Leo și Tommy – complici neobosiți la joacă și veselie. Ziua s-a transformat într-o adevărată sărbătoare, cu bălăceală, soare cât cuprinde, umbră cât să fie bine, cafeluțe aromate și bineînțeles, Hugo și Campari de la barul de pe plajă.
A fost o zi completă – intensă, relaxantă și veselă, o primă zi de vacanță la mare.

De-ale vacantei - Miercurea fără cuvinte S33/2024

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Estival - Miercurea fara cuvinte S27/24

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Vacanta la mare

Fiecare zi de plaja la Rosolina Mare, pe litoralul Marii Adriatice, este la fel si totuși altfel... 

Leo, cățelul nostru zglobiu, îsi găsește zilnic noi camarazi de joacă, sapă gropi în nisip si dă vesel din coadă. La orele dimineții, când marea este liniștită, Leo se aventureaza curajos în apă, savurând momentele de răcoare si de libertate. 

Cerul albastru fără nori, soarele fierbinte si briza mării încărcată cu sute de nuanțe de alge si săruri, ne ofera o senzatie perfecta de liniste si fericire interioara.

Plaja cu nisipul fin si plin de scoici, umbreluțele colorate, zmeiele atarnând de fire lungi, copiii cu zâmbete largi pe față, cățeii fericiti, valurile spumoase izbindu-se de mal, țipetele de pescăruși, fluturașii si șopârlele mici de la marginea digului... toate acestea înseamnă pură relaxare.

Salutari de la Marea Adriatica - Miercurea fără cuvinte

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺

Un rasarit, la mare si un apus, pe lac la 500 m.d.m. - Miercurea fara cuvinte 28/23

 

Shhhhhh, LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy WW

Soare, mare, zâmbete, vacantaaaa

... pupici cu nisip si picuri de sare, imbratisari calde si numai gânduri bune, trimitem de pe malul Marii Adriatice ❤️ tuturor celor care poposesc pe aceasta pagina de blog 😘🐾🤗🌞 Un start bun in noua saptamâna!

Simboluri regasite - Duzina de cuvinte

Excercitiu de imaginatie literara  "Duzina de cuvinte" (211): vesmant, aglomerat, echipament, structura, candela, maraton, turla, cos, scobit, culoare, spatiu, special. Tema: Simbolul regasit

Ieri am vazut la tv un reportaj despre superba insula din Marea Baltica, insula Rügen. De mult o am pe lista cu teluri de vacanta si cândva, în viitorul apropiat, sper ca ma voi bucura si eu de briza marii si de frumusetea salbatica a acestei insule. Ceea ce însa m-a fascinat în acest film a fost scurta prezentare a unui atelier-galerie de arta. Proprietarii - Benjamin si Juliane, l-au numit sugestiv “O zi la mare” (“Ein Tag am Meer”). Ceea ce am vazut în acest atelier m-a impresionat atât de puternic, încât am cautat imediat mai multe informatii pe internet. Si am gasit ☺Ben si Jule, traiesc ceea ce eu doar visez sa pot face, cândva - mai mult ca probabil, într-o alta viata 😉.
Cei doi locuiesc la malul marii, simplu, decent, departe de centrul aglomerat, lasându-si în voie imaginatia si creativitatea sa faca ce le place. Ei nu sunt adeptii ideii “viata ca un maraton”, Ben si Jule traiesc linistiti, în perfecta armonie cu natura.
Ei fac plimbari lungi pe faleza cu cate un cos de rafie pe brat in care aduna tot ce le ofera plaja - scoici, pietre, alge, bucati de sfoara, chihlimbar, lemne si cioburi de sticla, erodate poate ani si ani de zile de nisip, de apa sarata a marii si uscate de vânt si soare. În atelier nu au echipament special, pentru ca practic ei nu schimba forma materialelor ci pastreaz structura acestora, transformându-le în obiecte de arta. Sunt partizani ai asa numitei “upcycling”. În mâna lor, fiecare ciot de lemn poate devein un personaj simpatic - o balena, un pirat sau un duh al marii. Orice bat scobit de crabi sau de vreun vierme de nisip, poate deveini breloc dupa ce capata o fata haioasa si vesmânt marinaresc. O scoica tuguiata poate fi folosita pe post de turla într-un tablou, un ghioc retezat de furtuna poate devein candela. Cu un strop de culoare si imens talent, cei doi creeaza tot felul de suveniruri, cercei, ceasuri de peretei si obiecte de decor, în cele mai diverse marimi. Întregul spatiu al atelierului e plin cu unicate ale caror singur numitor comun este tema marina. Pictand manual si folosind doar culori naturale, cei doi au creat un mic univers în care domneste armonia.
Cu siguranta, oricine va pasi pragul acestui atelier-expozitie va fi deosebit de încântat.

~~~~~~~~~~~
*Upcycling = un fel de reciclare, prin intermediul careia sunt selectate reziduri sau deseuri din mediul natural si mai departe, acestea sunt folosite în combinatii care le schimba si le ridica valoarea. Deasemenea, prin upcycling se reduce consumul de materie prima noua, se reduce consumul de energie si nivelul de contaminare al mediului natural.

Miercurea fara cuvinte (s.36) - Prietenie... de-o vacanta

Va reamintesc ca singura regula la "Miercurea fara cuvinte" este ca postarea pe care o înscrieti în tabel sa nu contina text scris. În rest este orice permis :-) Happy WW! ☺
PS: Temele saptamânilor urmatoare sunt aici "MfC2018"

Miercurea fara cuvinte (s.29) - Salutari din vacanta

Va reamintesc ca singura regula la "Miercurea fara cuvinte" este ca postarea pe care o înscrieti în tabel sa nu contina text scris. În rest este orice permis :-) Happy WW! ☺
PS: Temele saptamânilor urmatoare sunt aici "MfC2018"

Zile de plaja / Piombino

Iubesc vacantele la mare. Nu stiu daca mi-ar fi placut sa locuiesc undeva pe malul marii, dar stiu ca fara sa vad marea macar o data pe an, mi-ar lipsi ceva, nu as mai avea liniste spirituala, nu as mai fi în balans. De când ma stiu, în fiecare vara am petrecut macar o saptamâna la mare.
Pe timpul comunismului, nu cunosteam alta mare decat Marea Neagra. Copil mic, am fost cu parintii, pe vremea când am fost eleva, am mers în tabere- la Navodari, Mamaia sau Eforie. Ca studenta la Costinesti, apoi ca familisti - cu copiii, luam bilete prin sindicat unde se nimerea: Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Eforie... niciodata Neptun - ca statiunea era pe-atunci doar pentru straini! Cât priveam cu jind cele trei hoteluri ridicate direct pe plaja - Panoramic, Amfiteatru si Belvedere! Pe vremea aceea mi se pareau un lux pe care nu voi putea sa-l simt niciodata... Acum îmi vine sa râd (sau sa pâng?!) ca mi-am împlinit visul si am petrecut o vacanta în Hotel Amfiteatru (am scris aici si aici). Pot sa ma laud ca am prins si vremurile bune ale Hotelului Neptun din Neptun! În verile anilor 1999 si 2000, acest hotel era înca unul din cele mai luxoase si daca nu ma însel, era singurul care avea piscina cu apa de mare. Tja... în anul 2007 era deja închis si lasat în paragina. Am petrecut concediul în acel an la H.Cocor (din Neptun).
Din 2012 nu am mai fost deloc pe litoralul românesc si probabil nici nu o sa mai merg... nu mai are nimic care sa ma atraga! Nici macar nostalgia nu mai are suficienta putere...
Din 2001 am vazut si alte litoraluri: Marea Nordului si Marea Baltică, Marea Mediterana - Marea Egee, Marea Liguriană, Marea Adriatica, Marea Tireniană, Marea Cretei, Marea Libiei, Marea Mânecii, apoi Oceanul Atlantic si Marea Roșie...
Ador aerul umed cu gust sarat-amarui si iz de alge. Ador si vuietul marii. Întotdeauna mi-am dorit sa aud doar valurile spargându-se de tarm, fara muzica din difuzoare sau voci murmurând în jurul meu. Sa fie plaja doar a mea... Dar unde sa gasesc asa ceva?!  În general, acolo unde e frumos, vor toti sa fie!
Ei, anul acesta am reusit sa traiesc aceasta liniste mult jinduita, în Piombino, pe "plaja din golful cu roci", cum am botezat-o noi. La doar zece minute de mers pe jos de la frumoasa noastra casa de vacanta. Plaja e îngusta si la reflux aproape ca-si dubleaza latimea. Lungimea plajei este data de peretele de stânca din stânga si platforma înalta a plajei artificiale a Hotelului Esperia, în partea dreapta. Norocul nostru a fost ca acest hotel, efectua operatii de renovare si nu avea clienti aproape deloc. Liniste deplina! Barul era deschis - asta a fost pentru noi important, pentru ca am putut servi din când în când câte o cafea, Cola, Limo sau bere.













Pe limba îngusta de plaja nu a fost loc decât pentru maxim 10 persoane. Noi, pentru ca suntem matinali, am ajuns mereu primii si am ales locul care ne-a placut. Cei care au venit dupa noi - doar bastinasi - au venit în general dupa ora zece si au plecat la orele amiezii. Seria a doua a venit pe la ora 15. Pe niciunii nu i-a deranjat Leo, care a fost liber (nu a fost legat în lesa). Noi am ramas deobicei pâna dupa-amiaza târziu.
Am montat cortul - scoica la baza peretelui de stânca, pentru a avea umbra si cu scaunele de plaja ne-am mutat unde ne-a picat mai bine. Eu spre exemplu mi-am pus de cele mai multe ori scaunul direct în apa, în asa fel încât valurile sa nu-mi treaca mai sus de jumatatea gambei.
Am stat ore în sir privind orizontul, ascultând valurile si pescarusii... Am înotat (intrarea în mare printre pietre nu este deloc anevoioasa când ai slapi de baie), am rasfoit reviste de moda, am dormit la ora amiezii în cort, ne-am jucat, am construit Stone-Balance, ne-am relaxat total.,,
Între doua zile de plaja am facut câte o zi de excursii, asa încât sa luam soarele doar în portii mici, pe piele ☺
În cele doua saptamâni de vacanta, doar de doua ori am fost pe plaja speciala pentru catei, restul zilelor am preferat acest golf pierdut de lume si totusi... în mijlocul orasului :-)