marți, 21 martie 2023

Arici Pogonici

Anul trecut am avut în grija un arici. L-am gasit în luna decembrie (decembrie 2021), înainte sa dea îngetul, traversa confuz strada... Era cât un ghemotoc, mic-mic, mi-a încaput pe palma!
Daca l-as fi ignorat, nu ar fi apucat nici macar Anul Nou! Asa ca l-am adus acasa si am sunat la centrul de reabilitare pentru arici. Era supra-aglomerat! L-am dus la doctorita "copilului" nostru blanos - Leo, sa întrebam ce e de facut?!  L-a cântarit si nu avea nici macar 300 grame! Pentru a putea hiberna, aricii trebuie sa aiba o greutate de peste jumatate de kilogram. L-a examinat si ne-a spus ca viata lui depinde acum de vointa noastra... Vrem sa ne asumam o asemenea responsabilitate?! Ce alta alternativa era pentru micutul tepos?!... L-am adoptat!
Pentru ca mai erau doar cateva zile pâna la Craciun, l-am botezat Noel. L-am asezat într-o cutie de carton si am adunat de prin curte câteva frunze si paie. Am cumparat de la Fressnapf mâncare speciala cu vitamine si ne-am bucurat enorm ca a mâncat o portie mare - semn ca a fost lihnit de foame. Apoi a adormit. L-am lasat în bucatarie.
Cândva s-a dat stingerea si pentru noi. Dormeam adânc când am auzit lipa-lipa pe parchet, în dormitror... Dragul de Noel!!! Aricii sunt activi noaptea, a ros cartonul si a iesit sa faca inspectie. Măi si ce viteza a luat când am încercat sa îl prindem! ☺☺☺ Asa deci, cartonul nu rezista! În miez de noapte, am cautat prin pivnita o cutie de plastic, cu capac, am pus un prosop înăuntru si frunze si paie si ne-am grabit din nou la somn.
A doua zi, Helmut a cumparat o "vila" pentru Noel si "curtea" i-a împrejmuit-o cu gard! Noel si-a luat fericit casa în primire. I-am cumparat "fân fin ecologic, de pe pajistile din Alpi" si am fost siguri ca acum totul va fi bine... La miezul noptii, Noel s-a catarat peste gard si a pornit din nou la plimbare! Leo a fost mereu curios ce e cu ciudatenia asta, însa a pastrat întotdeauna distanta.
Urmatoarea zi, Helmut a dublat înaltimea gardului si am hotarât ca "domeniile Noel" sa fie plasate în spalatorie (unde si cei 10 carași aurii îsi au "resedinta de iarna" - într-un acvariu maaare. Primavara în aprilie, îi aducem în curte, în iaz unde stau pâna în luna noiembrie). În primul rând pentru ca izul de animal salbatic este pregnant si apoi, pentru ca sa aiba linistea lui, departe de zgomotele casnice. 
Poate ca nu este de crezut, însa asa mic cum e, face muuuuulta mizerie! Este un mic porculet-mistret! ☺☺☺ În fiecare zi am adunat excrementele si curatenie generala, am facut cel putin o data pe saptamâna! Pe gresie am pus mereu un prosop de baie, apoi am asezat gardul curtii si la mijloc, casuta lui Noel. Casa a fost initial cu acoperisul separabil, sa poti oricând sa ridici si sa vezi ce se întâmpla în cele doua camere. Smecherul de Noel, a împins acoperisul si l-a folosit pe post de scara sa treaca peste gard! Motiv pentru care a trebuit sa fixam acoperisul cu un surub! Multe aventuri am avut cu Noel ♥ 
Când intram în camera, fugea cât putea cu piciorusele lui scurte... De multe ori ramânea cu funduletul pe jumatate în usa - ca un strut! important era ca el nu ne mai vedea, deci se simtea în siguranta!☺☺☺Se ascumdea, era însa curios şi imediat ce adulmeca o noutate, iesea din casuta. Mereu a răsturnat cu nasul vasul cu apă! Când mânca, l-am învatat sa nu-i fie frica si se lasa mangâiat ♥ Ma privea cu ochii ca margelele si mânca mai departe. Sau poate a crezut ca aceasta este conditia ca sa primeasca mai departe mâncare si a acceptat?! Imediat ce castronul era gol, fugea în casuta lui! 
L-am cântarit în mod regulat si a crescut constant... de la 288g la 350g, 510g... În luna martie 2022 Noel a cântarit 819g!!! Atunci a intrat în hibernare. Si-a construit cuib, s-a acoperit cu paie si nu a mai iesit sa manânce. A dormit pâna în luna mai.
Oricât de drag ne-a fost, nu am uitat ca Noel este un animal sălbatic şi are nevoie de libertate. Casuta lui a devenit o cuşca... tot mai strîmtă pentru el. Imediat ce vremea a devenit stabila, la începutul lunii mai l-am dus pe Noel în parc si l-am lasat liber. Sa-si caute singur fericirea si cine stie... poate ca s-a însurat si are copilasi!?! 
Noel traieste de un an în libertate 🍄🍂🦔

18 comentarii:

  1. Ce scump ariciul! Sper sa se descurce in libertate. Nu cred ca am vazut vreun aricel in natura. Ma intrebam daca va reveni la voi, macar in vizita...
    Nu stiam ca hiberneaza atat! Multumesc pentru deliciul imaginilor si filmuletelor.
    Seara frumoasa, draga Carmen! Pupici! 😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La noi acasa nu are cum sa ne viziteze... Mi ar fi placut sa il revedem, sa stim ca ii merge bine dar... E baiat mare, e liber si de un an de zile pe piciorusele lui!
      Ma bucur ca ti au placut fotografiile si Video-Clipurile 🤗
      O seara placuta, Sizana draga. Pupici 😘💞

      Ștergere
  2. Foarte interesanta aventura cu Noel. Îmi doresc ca viața să nu mă pună vreodata în situația de a găsi un arici așa ca voi. Nu știu dacă l-aș putea crește, îi este prea adânc înrădăcinat din copilărie că e dăunător și pentru grădină și pentru păsari (mânâncă puii de găină). Mi-aduc aminte cum îî găsea bunica vara, îi rostogolea într-o găleată și îi trecea apa la pădure. Le dădea drumul acolo ca să nu mai ajungă înapoi în curtea ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cum sa manance puii de gaina?! What?!? Nu am mai auzit asa ceva... Noel al nostru a fost mai mic decat un pui de gaina 🦔🥰 Astia aici mananca insecte, rame, soricei... Da, te inteleg, daca asa s a intamplat in copilaria ta, inteleg cat de greu ti a fost sa citesti aventura lui Noel si cred ca tu nu ai fi putut sa il ingrijesti 🤗

      Ștergere
    2. Nu mi-a venit greu să citesc aventura lui, chiar mi-a făcut plăcere, dar m-am gândit eu ce aș fi făcut în situația aia și mi-am dat seama că nu pot răspunde. Deși bunica nu le făcea rău, doar îi ducea dincolo de apă să nu mai ajungă în curtea ei, mi-e mi-a rămas în cap că sunt dăunători, oricât de drăgălași ar părea. Și apoi la noi ar mai fi si probleme de logistică : abia daca exista adăposturi pentru câini. Nici nu cred că am auzit de vreunul pentru pisici. Să mergi undeva cu un arici...nici nu cred că ar ști veterinarii de pe aici ce ar trebui făcut. Îți imaginezi deci că nu am putea găsi hrana corespunzătoare în magazine. Dar mi-ar plăcea să cred că în situația data aș lua decizia corectă, indiferent de ceea ce-mi amintesc (poate incorect) din copilărie.

      Ștergere
    3. A, stai că mi-am amintit o chestie: am găsit acum vreo 3 ani în curte un pui de bufniță. Era cumva rănită, nu stiu exact. Dar i-am făcut un fel de adăpost sub o streașină de la o magazioară din grădină. I-am dus apă, mâncare, am vorbit și cu veterinarul despre ce i-ar trebui (a crezut că vreau s-o tin în captivitate). red că a stat doar vreo două-trei zile până s-a întremat. Nu știu dacă a reușit să zboare sau a pleta tot sărind pe jos.

      Ștergere
    4. vaaaai ce dragut! iti multumesc mult draga Niko pentru explicatii ♥
      Nici nu am fost constienta ca in România nu exista o asemenea statie de reabilitare pentru arici! Aici este totul atât de normal... pe strada nu exista nici un catel fara stapân sau nicio pisica fara stapân! Toate animalutele sunt inregistrate (cu chip - © TASSO e.V.), toata lumea merge in mod regulat cu animalutul la doctor, are carnet de sanatate in care sunt trecute toate vaccinurile... Leo are Pasaport - altfel nu am putea calatori cu el peste granite ssau nu ar fi primit la hoteluri. La fiecare doua luni Leo primeste o pastiluta impotriva virmilor intestinali - nu care cumva sa se infecteze, cunoscut fiind faptul ca la plimbare isi baga nasucul in fiecare tufis! Este vorba despre sanatatea lor dar si a stapânilor! Un animal sanatos inseamna o famiilie fericita!
      Magazinele Fressnapf au tot ce trebuie unei familii ce are un animalut: incepand de la pasari de colivie pana la ponei! Dar noi comandam si in internet, ceva special pentru Leo - mancare sau vitamine...
      Cam fiecare cartier are macar un cabinet medical veterinar. Practic este ca si "medicul pediatru de cartier" - animalutele sunt "copiii" nostri. Intreaga atmosfera acolo la cabinet este la fel cu cea din pediatrie. Faci o programare, vii cu "copilul" astepti in sala de asteptare si intri in cabinet unde esti tratat cu tot ce trebuie. Noi suntem foarte multumiti cu doctorita noastra, practic ne-a insotit din prima saptamâna cand l-am adoptat pe Leo. Il cunoaste de cand era bebelus ♥ Il cantareste, ii urmareste aspectul dintilor, a unghiilor, a blanitei, a ochilor si urechilor. In plus, oricand avem vre-o intrebare, primim o programare si clarificam.
      Pe Noel l-a cercetat sa nu aiba paduchi si ne-a spus ca este baietel ☺ Ne-a spus ca nu are nevoie de vaccin, vitamine sau altfel de tratamente.
      De multe ori cand mergem cu Leo la cabinet, intalnim persoane cu pisica sai cu papagalul ♥☺ este tare haios!
      Pe cei care au catel ii cunoastem, din timpul plimbarilor prin parc - in 6 ani am intalnit muuulti vecini ♥☺
      Te pup si trimit ganduri bune ♥

      Ștergere
    5. ce dragut! O bufnita! Fratele meu a adus acasa, pe cand eram copii, un pui de cioara. Nu stia sa zboare... A avut grija de Croncanel si asa ne iubea, ca seara se uita la TV cu noi, dormea langa fratele meu, ne insotea prin casa curios nevoie mare. A invatat sa zboare si cândva... a parasit "cuibul" ce i-am mai simtit lipsa!
      Pasarile in general... greu! Le doresti insa locul lor nu este in cusca! De aceea se spune "liber ca pasarea" pentru ca ele au libertatea maxima de a zbura! Trebuie sa fie libere!
      Ma bucur mult ca ne-ai povestit toate acestea ♥ Pupici si îmbratisari♥

      Ștergere
  3. Vaaaaai ce minune!!!
    Vreau si eu unul :))))). Sau o veverita! Apropo, la Ralu vine o veveritoaie .. :))) Vine si se suie pe balcon si mananca alune si semintele pentru pasarele. Ralu a pus casuta pentru pasarele. :)
    Dar am senzatia ca a avut si un arici in vizita. :) Foarte frumos!!
    Si eu am avut un fluturas de varza (a aparut din senin in balcon - banuiesc ca era ascuns prin vreo varzuca si s-a transformat in fluturas). A trait o perioada in casa dar... nu i-am putut da drumul pentru ca afara era foarte frig si o vreme... :(. Ii dadeam varza... zbura prin casa... pana la urma a adormit. E alaturi de un alt fluturas adormit, gasit la mine in balcon mai demult. Le-am facut un culcus intr-o canuta, cu frunze si alte decoratiuni.
    Voi cauta si eu poze si filmari sa va arat. :)

    Revenind insa la ariciuc, a avut mare noroc cu voi - Noel :D Ce nume frumos. Si ce aventura minunata. Ma gandeam cum a reactionat Leo. Apropo..cand am citit ca ai scris ca era un porcusor, mi-am amintit de un catel care tot ajungea la urgenta cu tepi de la porcupines... :)). Eu rad, dar sarmanul arata ca vai de el cu buzele pline de piercinguri. Culmea e ca nu se invata minte si cum vedea cate un tepos si alerga la el sa se joace...
    Unii catei sunt foarte prietenosi (Dodo era sa aiba trufa franjurata de cateva pisici ... ba am avut emotii sa nu se trezeasca cu o testoasa agatata de nasuc, cand le-am scos sa le schimb acvariul si le-a vazut plimbandu-se in tarcul improvizat... repede curios si el) Si Kouki e f prietenos (uneori e si gelos.. hahaha).
    Sa stii ca si mie mi-ar fi placut sa il revedeti :)))). Am mai vazut emisiuni cu animalute salvate care reveneau la cei care avusesera grija de ei - unele nici nu mai plecau - o veverita, parca.. haha.

    Pup cu drag !! M-am bucurat sa citesc despre Noel :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si aici la noi sunt veverite, insa din sortul mic si maroniu. Sunt cativa pini batrani in cartier si cred ca acolo isi fac cuibul. La noi in curte nu vin, nici nu avem copaci inalti ca sa le asiguram protectie.
      Noi avem insa o pereche de mierle (Hänsel si Gretel) si doua perechi de pitigoi 🤗
      O data au aterizat doua rate salbatice in curte 😂 Ea a asteptat pe acoperis pana cand el a inspectat intreaga curte apoi s au balacit in iaz impreuna. Si cred ca ar fi ramas la noi insa Leo s a apropiat pasnic, sa se prezinte... Ratele nu au stiut ca Leo e un scump si s au simtit in pericol si au plecat.
      Pupici lui Kouki 🐾😘 O zi buna sa aveti 🤗😘

      Ștergere
  4. Ce drăgălaș este ariciul! Uzzi sigur nu ar fi stat deoparte și s-ar fi ales cu un ac în bot! hihi
    A avut foarte mare noroc că v-a întâlnit. Mi-a plăcut aventura ariciului Noel și am zâmbit în timp ce citeam.
    Zi frumoasă cu multe zâmbete să ai!❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uzzi este un simpatic, ce ar place lui Leo sa se joace impreuna 🤗🐾
      O zi minunata sa ai, Mihaela draga 😘🥰

      Ștergere
  5. Drăguţul de el! Cine ştie pe unde şi-a continuat aventura. Oricum, după cum ne-ai povestit, e descurcăreţ tare, o duce bine pe unde e. :)
    Potecuţa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu sunt sigura ca o duce bine! Mi-ar place sa am un semn de confirmare... insa, viata este asa, nu toate functioneaza cum ne dorim! ☺

      Ștergere
  6. Ce frumos, frumos, frumos! ❤ 💕 Sa primiti inmiit grija pe care i-ati oferit-o lui Noel! ❤ Imi plac tare mult si ariceii! Ati avut o experienta oarecum obositoare dar extraordinara! "Lip-lip"! 😊 ❤
    Mi-a facut imensa placere sa vizionez filmuletele, sa-i ascult glasciorul, sa-l vad cum "se munceste" sa escaladeze gardul! Un deliciu! ❤

    Cand vad documentare despre viata vietatilor, cand vad/citesc experientele altora cu fel si fel de vietati e una, dar numai cine are vietatea in grija stie exact cum este si, cred, observa mai multe decat dintr-un documentar.
    Sunt aproape sigura ca s-a descurcat Noel! In luna mai (cam pe acolo) incepe perioada de imperechere (si) la arici. Stiu pentru ca in zona pe unde o plimb pe Miki sunt aricei si - mai ales noaptea, desigur 😊 - ii vad "plimbandu-se (si m-am interesat de viata lor). In 2020 am vazut unul ziua (era mititel, cred ca pui) si un pui de cotofana se tot repezea spre el - parea un fel de joaca, dar nu stiu... 😊 Foarte hazlii, oricum - aricelul a reusit sa ajunga la adapostul unui gard viu si puiul de cotofana a renuntat.

    In Bv sunt veterinari care se descurca si cu unele salbaticiuni dintre cele care pot ajunge in grija oamenilor, si pentru pasari salbatice (porumbei, gugustiuci etc.) - in Bucuresti e chiar o asociatie care se ocupa cu recuperarea pasarilor salbatice, si mai sunt si in alte localitati. In Bv, in caz de animal salbatic putem merge la gradina zoologica - sunt veterinari specializati.

    Multumesc pentru aceste imagini, Carmen draga, pentru povestea lui Noel! ❤
    Imbratisari si pupici cu drag, de la trio pentru trio! ❤ ❤ 😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumim mult Diana draga ♥ daaa, am fost "vedetele" cartierului ☺ Toti vecinii au venit sa il vada pe Noel si copiii... innebuniti sa il mângaie ☺☺☺ Nepotelele noastre au mers cu poza lui Noel la scoala si au tinut referat despre arici, aici in colaj este fiica sefei mele ☺ Toata lumea l-a iubit pe Noel. La Fresnapf cândva au primit alt tip de mancare pentru arici - cutia identica dar alt producator si o alta eticheta... Ce crezi, Noel nu a avut chef sa manance! Helmut s-a dus inapoi cu pachetele ca luase 10 cutii si magazinul a dat telefoane peste tot pana ne-a gasit sortul preferat lui Noel ☺☺☺ Ce mandru era Helmut cand intra sa cumpere hrana, veneau toate vanzatoarele tinerele si il intrebau ce mai face Noel ☺☺☺
      A fost greu cu curatenia... vai ce murdarici e! Face pipi unde doarme! De aceea probabil ca in salbaticie au paduchi. Noi l-am obligat sa traiasca in curatenie ☺ Pentru ca scarmana prosopul si tragea colturile pe sub lemn, in "curte" am pus peste prosop (sa tina cald peste gresie) si o pilota de aceea pentru saltea, cu elastic si asa a ramas "salteluta" intacta. In fata casutei, unde manca, puneam un prsopel pe care-l schimbam zilnic (ca varsa apa sau murdarea din castron) si spalam special pentru el o masina, saptamanal. Dupa ce a plecat in libertate, am aruncat toate seturile de prosoape pe care le-am folosit pentru el, ce era sa mai facem cu ele?! Casuta o mai avem, ca... cine stie cand ne mai iese un arici in cale?!
      La moi au scris si in ziare si au zis si la televizor, daca vedem un arici intepenit pe drum, sa nu credem automat ca e mort, majoritatea nu au mancat destul in toamna si in timpul iernii, nu pot hiberna ca le este foame si daca ies sa caute hrana, iarna, ingeata lihniti de foame. Sa ii salvam si unde exista statiile speciale pentru arici (cam fiecare ora are macar una) sa ii predam daca nu avem posibilitatea sa ii ingrijim personal.
      Anul acesta are colega mea de birou un aricel. In curand va pleca si el... Ce ne-am distrat, ca anul trecut ma intrebba ea saptamanal ce mai face Noel, anul acesta o intreb eu. Ei nu l-au botezat si l-au tinut in casa doar pana cand a ajuns la 500 grame, apoi i-au facut culcusul in curte, undeva ferit si intarcuit, au pus o camera cu infrarosii sa vada daca hiberneaza sau ii e foame si... doarme inca ☺
      Pupici si imbratisari de la noi. Ganduri bune din Bavaria spre Brasov, dragelor ♥♥♥

      Ștergere
  7. Ce experiență !
    Noel l-a uimit pe cumintele și delicatul Leo !
    Într-adevăr, unde ar fi fost mai bine pentru Noel decât în libertate ?!
    Pupici ❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mult timp ne-am gandit daca sa-l lasam liber la noi in curte, sa stim noi ce face si daca ii e foame... insa aici nu ar fi avut posibilitatea niciodata sa intalneasca o aricica, sa aiba familia lui... si cine stie ce ar fi patit incercand sa scape prin gard! De aceea cel mai bine, l-am lasat liber in parc. E enorm locul si e destula salbaticie - copaci, asari, veverite si alti multi arici am intalnit in serile de vara! Leo ii descopera, dar nu ii ataca. Leo este foarte pasnic. Poate un pic cam "pampalau" ☺☺☺ nu il intereseaza nici macar pisicile! ☺ Pupici Prietena draga ♥

      Ștergere