Se afișează postările cu eticheta grija. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta grija. Afișați toate postările

vineri, 14 martie 2025

Curtea noastră... și a lor

Uneori ne întrebăm dacă păsările cerului stau la noi în grădină sau dacă noi ne-am construit casa și curtea pe teritoriul lor.?! ☺ Este fascinant să observăm cum aceste mici creaturi își fac cuiburile și își găsesc hrana în grădina noastră, transformând-o într-un adevărat sanctuar al naturii. 
Pentru perioada rece - din octombrie si pâna la sfarsitul lunii aprilie, ne asiguram că păsările găsesc mereu hrană proaspătă și uscată. Am instalat farfurioare din plasă specială, care protejează mâncarea de ploaie și ninsoare, iar  în copaci și la sol, am montat diverse tipuri de cantine pe care le umplem regulat cu semințe. E curtea plina cu vrabiute, florinți, pitigoi, cinteze, scatii, sticleți, macalandrii, mierle, porumbei, cotofene...Porumbeii și păsările mari se bucură de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, în timp ce mierlele sunt răsfățate cu stafide și, săptămânal, cu câte un măr tăiat pe jumătate, pe care îl ciugulesc cu plăcere, lăsând doar coaja, ca o jumătate de ou spart. 
 Pentru toate păsările cerului, atârnăm în copaci sfere cu vitamine și grăsime, oferindu-le un plus de energie în zilele reci de iarnă. 
Acum, în prag de primăvară, când începe perioada de împerechere, am montat căsuțe speciale pentru diverse tipuri de păsări, cum ar fi pițigoii (pițigoiul mare (Parus major) și pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus) )și măcănarul. Ne bucurăm să vedem cum păsările explorează aceste noi adăposturi, pregătindu-se pentru sezonul de cuibărit. 
De asemenea, ne încântă să le vedem cum beau apă din iaz sau cum mierlele se scaldă cu atâta plăcere. 
Desigur, există și pagube pentru noi, dar ne amuzăm și găsim soluții pentru a le rectifica. De exemplu, acum câțiva ani, am avut o egreta care venea mereu la ceasul răsăritului în curte și servea tacticoasă micul dejun, prinzând cei mai grăsuți pești aurii din iaz. Nu făcea abuz, doar unul pe zi! ☺ Însa... un pește de acea mărime costa la Dehner circa 50 de euro. Așa că am conceput un schelet de sârmă forjată exact la conturul iazului și am aplicat o plasă fină deasupra. Seara puneam grilajul și astfel am dezvățat egreta gurmandă să mai vină la noi. ☺
Fiecare zi petrecută în grădină, alături de "păsările noastre", este o oportunitate de a aprecia frumusețea și delicatețea vieții sălbatice. Îngrijirea păsărilor din curtea noastră nu este doar o responsabilitate, ci și o sursă de bucurie. Observarea acestor mici creaturi cum se hrănesc și își fac cuiburile ne aduce o satisfacție imensă și ne conectează mai profund cu natura. 

marți, 21 martie 2023

Arici Pogonici

Anul trecut am avut în grija un arici. L-am gasit în luna decembrie (decembrie 2021), înainte sa dea îngetul, traversa confuz strada... Era cât un ghemotoc, mic-mic, mi-a încaput pe palma!
Daca l-as fi ignorat, nu ar fi apucat nici macar Anul Nou! Asa ca l-am adus acasa si am sunat la centrul de reabilitare pentru arici. Era supra-aglomerat! L-am dus la doctorita "copilului" nostru blanos - Leo, sa întrebam ce e de facut?!  L-a cântarit si nu avea nici macar 300 grame! Pentru a putea hiberna, aricii trebuie sa aiba o greutate de peste jumatate de kilogram. L-a examinat si ne-a spus ca viata lui depinde acum de vointa noastra... Vrem sa ne asumam o asemenea responsabilitate?! Ce alta alternativa era pentru micutul tepos?!... L-am adoptat!
Pentru ca mai erau doar cateva zile pâna la Craciun, l-am botezat Noel. L-am asezat într-o cutie de carton si am adunat de prin curte câteva frunze si paie. Am cumparat de la Fressnapf mâncare speciala cu vitamine si ne-am bucurat enorm ca a mâncat o portie mare - semn ca a fost lihnit de foame. Apoi a adormit. L-am lasat în bucatarie.
Cândva s-a dat stingerea si pentru noi. Dormeam adânc când am auzit lipa-lipa pe parchet, în dormitror... Dragul de Noel!!! Aricii sunt activi noaptea, a ros cartonul si a iesit sa faca inspectie. Măi si ce viteza a luat când am încercat sa îl prindem! ☺☺☺ Asa deci, cartonul nu rezista! În miez de noapte, am cautat prin pivnita o cutie de plastic, cu capac, am pus un prosop înăuntru si frunze si paie si ne-am grabit din nou la somn.
A doua zi, Helmut a cumparat o "vila" pentru Noel si "curtea" i-a împrejmuit-o cu gard! Noel si-a luat fericit casa în primire. I-am cumparat "fân fin ecologic, de pe pajistile din Alpi" si am fost siguri ca acum totul va fi bine... La miezul noptii, Noel s-a catarat peste gard si a pornit din nou la plimbare! Leo a fost mereu curios ce e cu ciudatenia asta, însa a pastrat întotdeauna distanta.
Urmatoarea zi, Helmut a dublat înaltimea gardului si am hotarât ca "domeniile Noel" sa fie plasate în spalatorie (unde si cei 10 carași aurii îsi au "resedinta de iarna" - într-un acvariu maaare. Primavara în aprilie, îi aducem în curte, în iaz unde stau pâna în luna noiembrie). În primul rând pentru ca izul de animal salbatic este pregnant si apoi, pentru ca sa aiba linistea lui, departe de zgomotele casnice. 
Poate ca nu este de crezut, însa asa mic cum e, face muuuuulta mizerie! Este un mic porculet-mistret! ☺☺☺ În fiecare zi am adunat excrementele si curatenie generala, am facut cel putin o data pe saptamâna! Pe gresie am pus mereu un prosop de baie, apoi am asezat gardul curtii si la mijloc, casuta lui Noel. Casa a fost initial cu acoperisul separabil, sa poti oricând sa ridici si sa vezi ce se întâmpla în cele doua camere. Smecherul de Noel, a împins acoperisul si l-a folosit pe post de scara sa treaca peste gard! Motiv pentru care a trebuit sa fixam acoperisul cu un surub! Multe aventuri am avut cu Noel ♥ 
Când intram în camera, fugea cât putea cu piciorusele lui scurte... De multe ori ramânea cu funduletul pe jumatate în usa - ca un strut! important era ca el nu ne mai vedea, deci se simtea în siguranta!☺☺☺Se ascumdea, era însa curios şi imediat ce adulmeca o noutate, iesea din casuta. Mereu a răsturnat cu nasul vasul cu apă! Când mânca, l-am învatat sa nu-i fie frica si se lasa mangâiat ♥ Ma privea cu ochii ca margelele si mânca mai departe. Sau poate a crezut ca aceasta este conditia ca sa primeasca mai departe mâncare si a acceptat?! Imediat ce castronul era gol, fugea în casuta lui! 
L-am cântarit în mod regulat si a crescut constant... de la 288g la 350g, 510g... În luna martie 2022 Noel a cântarit 819g!!! Atunci a intrat în hibernare. Si-a construit cuib, s-a acoperit cu paie si nu a mai iesit sa manânce. A dormit pâna în luna mai.
Oricât de drag ne-a fost, nu am uitat ca Noel este un animal sălbatic şi are nevoie de libertate. Casuta lui a devenit o cuşca... tot mai strîmtă pentru el. Imediat ce vremea a devenit stabila, la începutul lunii mai l-am dus pe Noel în parc si l-am lasat liber. Sa-si caute singur fericirea si cine stie... poate ca s-a însurat si are copilasi!?! 
Noel traieste de un an în libertate 🍄🍂🦔