Despre una, despre alta

Am început franceza în trimestrul trei din clasa-ntâi. Am facut parte dintr-o clasa experimentala si chiar daca înca nu cunosteam tot alfabetul românesc, învatam sa recitam poezioare si sa cântam cântece traditionale frantuzesti. Pâna în clasa a XII-a reusisem sa stapânesc destul de bine gramatica si vorbeam fluent. Între timp însa... s-a ales praful de concordanta timpurilor si acordurile gramaticale! Ma gândesc ca germana pe care ca adult am învatat-o în forta, a facut ca fiecare cuvânt nou memorat sa stearga echivalentele în franceza sau engleza stiute! Înca înteleg destul de bine franceza si reusesc sa ma fac înteleasa -dar doar la nivel de turist. Cât despre regulile lui "si conditionnel", îmi pare ca nu le-am învatat niciodata! ;)
Am absolvit liceul în anii '80, atunci când o excursie în occident era un vis imposibil, dar am învatat la orele de franceza despre toate cladirile impozante din Paris, despre muzee, despre traditii si felul de viata al francezilor din diverse regiuni. Nu mi-am imaginat ca voi reusi cândva sa vad multe din acestea cu ochii mei! Este un sentiment placut si tare-tare ciudat!
Prima data când am vizitat Parisul, în 2004, fetele mele aveau 13, respectiv 14 ani si jumatate si acea vizita a fost un tur de forta! Mi-era ciuda sa pierd timpul prin somn! Serveam micul dejun imediat ce se deschidea restaurantul hotelului si apoi, porneam cu harta si ghidul turistic în buzunar. Umblam dintr-un colt în celalalt al orasului si eram avida sa cunosc Parisul. Sarmanele copile, nu prea erau interesate la vârsta aceea nici de cladiri monumentale, nici de istoria Frantei si nici Louvre-ul sau Versailles nu le-au impresionat în mod deosebit! Au tinut însa pasul cu mine si de fiecare data ne-am întors la hotel cu ultimul metrou, aproape de miezul noptii. Ca sa le stimulez cooperarea, le-am promis ca vom petrece ultima zi în Disneyland si asa a fost!
De atunci am petrecut aproape în fiecare an câte o saptamâna în acest oras minunat. Fiecare vacanta a fost superba, nu am trait niciodata vreo experienta neplacuta.
Daca la început concediile s-au desfasurat ca si cursele contra cronometru, în ultimii ani plimbarile au devenit din ce în ce mai lejere, cunosc multe si savurez detaliile, ochiul descopera tot mai multe fineturi. De saturat, nu, categoric nu m-am saturat sa vad Parisul si probabil nu ma voi satura niciodata (la fel ca si de Barcelona).




Între timp îmi place la fel de mult sa vizitez muzee si galerii de arta cât si pietele de cartier, sa intru-n vorba cu negustorii sau sa ma amestec printre buchinistii pe malul Senei. Am învatat sa privesc detasata forfota turistilor, ca si când eu nu as face parte din ei ;) Ma distreaza amanunte ca spre exemplu asteptatul la semafor ;)) Doar turistii asteapta cuminti sa apara lumina verde, eu trec asa cum m-a învatat prietena mea pe rosu, având grija doar sa nu stânjenesc circulatia vreunui autovehicul. Este o regula adoptata de pietonii parizieni si tolerata de autoritati. Prietena mea stabilita în Paris în urma cu douazeci si de ani, a platit o amenda zdravana în orasul natal Sibiu, pentru ca în puterea obisnuintei, s-a asigurat ca nu trece nicio masina si a traversat strada, ignorând culoarea rosie a semaforului. Degeaba a explicat ea ca asa se procedeaza în capitala Frantei, nu a avut nicio sansa în fata politistului român. Este o amintire acum - tare amuzanta!



Fiecare zi din acest ultim concediu în Paris am început-o cu micul dejun tipic - croissant cu marmelada si cafea si am încheiat-o cu cina târzie, întinsa pâna la ora 23, constând din platou cu brânzeturi, fructe si vin rosu achizitionat direct de la producatori! La prânz am mancat în general peste, fructe de mare, crêpes umplute cu cele mai interesante ingrediente (legume, peste, oua, ciupercute, marmelada, fructe sau îngetata).
Am fost o saptamâna în tara care a inventat haute cuisine, asa ca o buna perioada de timp nu ma voi urca pe cântar, sa nu-mi stric buna dispozitie ;))
Prezint aici spre delectare, imagini din piete, magazine cu delicatese si preturile aferente - pentru cei curiosi sa compare cu ce cunosc de acasa.


PS: Pentru concediul în Paris de data viitoare, am pus deja doua obiective noi pe lista "de vazut"! :) Sanatosi sa fim!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pingback participantilor la Miercurea fara cuvinte 37/septembrie 2013: Andra, Diana, Angela, BlindLove(Elly), Alina, Steliana, CălinH, KARMAPOLICE, 13angi, Axlandra, Bianca H., albert.florentin, Iulisa, Irina, Dana Bonea, Dan, Chucky, Rux (copilarim), Pătrățel, Irina Cristina, Diana, Iustina, Vizitează Italia, Poteci de dor, EMME, Vienela, nima, Aniela, Cupcake, fosile, Prepelita la apus, Superstitii, Vasile Dumitru, addicted, OFZ, M.C., Cristi, *ELENA*, Anca, Morisca, Tudor Enea, Floarea, Teodora Elena, SoriN, Lumea lui Alexandru, Dan, Ninu Ninulescu, Slowaholic, geanina, Mihaela Dămăceanu, Liviu Bimbea, Tu1074, Larisa.