Detin proprietate în Paris - centru

Cu siguranta stie toata lumea despre obiceiul de a agata un lacatel lânga un monument sau obiectiv turistic, ca simbol al admiratiei deosebite pentru acel loc sau oras. Odata ce ai încuiat lacatul, ai încheiat un legamânt ca vei reveni în mod regulat în acel loc. Dragostea si fidelitatea sunt pecetluite prin lacat si în plus, capeti sentimentul ca esti proprietarul acelei privelisti superbe iar cheita din buzunar îti confera un plus de fericire. Atunci când revii din timp în timp, scoti cheita, verifici lacatelul si simti ca esti posesorul unei mici comori...
O singura problema exista! O data la 2-3 ani, autoritatile îndeparteaza aceste lacate, deoarece greutatea lor supune la un balast suplimentar grilajul - iar daca grilajul este balustrada unui pod (cum se alege de obicei), atunci chiar si calculele de statica sunt date peste cap. Obiceiul este însa tolerat, autoritatile nu interzic acest narav al turistilor, iar turistii nu fac demonstratii de protest atunci când nu-si mai gasesc lacatul. Cumpara altul si îsi reînoiesc legamântul ;)


Conform celor explicate mai sus, este de la sine înteles ca primul drum - dupa ce am lasat valizele la domiciliul de vacanta, a fost la "mica noastra proprietate", însa... nici noi nu am mai gasit lacatelul pus în urma cu câtiva ani. Am cumparat altul rapid si l-am legat pe acelasi - Pont des Arts, puntea care face legatura între Muzeul Louvre si Institutul Francez, unind bulevardele Malaquais si Conti cu bulevardele François-Mitterrand si Louvre. Este (dupa parerea mea si a sotului meu) cel mai romantic loc de peste Sena! ;-)

Am legat noul lacatel pe partea stânga, la a treizeci si una șarpantă - pentru ca era 31 august ;) Apoi am aruncat în Sena una din cele trei cheite. Am fotografiat "sigiliul" si acum trâmbitez în blogosfera ca am din nou proprietate în centrul Parisului! :-D)