Salzburg - peisaj urban

Miercurea fara cuvinte

Salzburg - traditii, exigente

Ne plimbam de câteva ore pe strazile romantice (si pline de zapada) ale Salzburg-ului, Leo era obosit si noi cam înghetaseram. De la Casa Mozart am luat-o pe prima straduta spre râul Salzach, sa scapam de aglomeratie.
Nu departe de podul pietonal am descoperit o cafenea cocheta „Café Würfelzucker“ (tradus – „Cubul de zahar“).
Am intrat si asa cum ne asteptam, era plin. Un chelner ne-a salutat si ne-a rugat sa asteptam un moment, pentru ca la una din mese clietii tocmai se pregateau sa plece. Am fost ajutati sa dezbracam hanoracele (plus caciuli, fulare si manusi) în fata garderobei si imediat am fost condusi la masa proaspat eliberata.

Central în cofetarie, frigiderul carusel prezenta torturi si prajituri fabuloase. Gândul cu care intrasem aici a fost sa servim doar un ceai fierbinte, însa în fata unor asemenea ispite, cine poate sa reziste?! Bineînteles ca am comandat cate o felie de tort de ciocolata si în loc de ceai, din îmbietoarea lista de specialitati de cafea, eu am ales „Bidermeier“ (cafea dubla mokka, frisca si 10ml. lichior de caise) iar Helmut s-a decis pentru „Mokka gespritzt“ (cafea mokka stropita cu coniac si rom plus frisca).*
La fel ca si italienii, austriecii au un adevarta cult al cafelei iar Salzburgul este celebru pentru arta de servire a cafelei. Concurenta este mare si doar cafenelele care respecta traditiile primesc calificativul „Excellence“.
Leo s-a tolanit imediat pe paturica lui, sub masa. Oricât de voluminoasa este patura lui Leo, o car în toate excursiile noastre în poseta, pentru ca l-am învatat pe Leo ca unde este paturica lui, acolo are voie sa se aseze.
Fara sa fi solicitat, chelnerul a adus pentru Leo un vas mare cu apa. Dupa ce a primit de rontait cateva bombonele-pentru-catel (am mereu o pungulita la mine) lui Leo nu i-a mai trebuit nimic decât liniste ☺ S-a facut covrig si a adormit.

Cafeneaua promoveaza produsele de casa, obtinute fara adaos de coloranti sintetici sau substituenti artificiali.
Sub scara de lemn ce duce la etajul superior, o pianina deschisa, cu notele rasfirate pe stativ, pregatita gata pentru concert. Nu am întrebat daca sunt seri cu acompaniament muzical sau pianina este doar pentru a rotunji ambientul romantic, noi doar am admirat. Am savurat atmosfera asa cum de altfel te îndeamna de la intrare sloganul cafenelei "Zeit zum genissen" (= E vremea savoarei).
Greu ne-a fost sa parasim aceasta cocheta cafenea, însa cel mai greu i-a fost lui Leo care a tras un pui de somn cu sforaituri – spre amuzamentul vecinilor de masa.
Café Würfelzucker a fost o experienta de care o sa ne amintim mult timp cu placere.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
*) Modul traditional de a savura cafeaua în tarile a caror limba oficiala este germana (apropo - stiati ca germana este limba cu cel mai mare număr de vorbitori din Europa ?) este impreuna cu o felie de tort, prajitura sau studel.

Salzburg - Stația meteorologica din centrul istoric

Încă din anul 1820, orașul Salzburg a început stocarea și evaluarea valorilor meteorologice  înregistrate.
În anul 1888 în orașul vechi a fost plasata o stație meteorologică în vechea piață (Alte Markt) pentru ca orice cetatean sa aiba acces la datele despre vreme. Aceasta statie exista si functioneaza si astazi cu perfecta exactitate si atrage atentia ca o bijuterie.
De la distanta nici nu te astepti ca în vitrina tuguiata si împopoțonata cu ornamente aurii sa descoperi hidrometru, barometru, termometru si termograf!
În ziua când am fost noi în Salzburg (17.02.2018), temperatura era de 2 grade si umiditatea atmosferica suta la suta - ceea ce a facut ca la orice mica adiere a vântului, sa simtim frigul cuprinzându-ne pâna în maduva oaselor! ☺

PS: Astazi este 1 Martie - un start bun în primavara tuturor celor care trec pe aici! ☺ Un Martisor virtual care sa ne întareasca speranta ca în curând se vor topi gramezile de zapada si gheata ce domnesc la ora aceasta în oras!

Spagat în timp

[continuare la "O zi cu soare, o alta cu ceata si ninsoare"]
Astazi ne-am plimbat prin Salzburg. Vremea a fost ostila... a fost frig, umiditatea atmosferica a fost de 100% si zapada topita a fost mocirloasa. Noi trei însa nu ne-am lasat indimidati. Am batut centrul istoric dintr-un colt în altul - însa voi povesti ce am vazut si ce am facut într-o alta postare.
Aici doresc doar sa spun ca ultima oprire înainte de a urca în masina si de a ne intoarce la apartamentul de vacanta, a fost la un studio foto*). Cred ca daca nu ar fi fost asa de frig afara si daca noi nu am fi fost atât de obositi, nu l-as fi convins pe sotul meu sa intre aici ☺☺☺ Usa acestui foto-studio este magica... În momentul în care îi treci pragul, parasesti anul 2018 si pasesti în anul 1900!
☺Abracadabra, hex-hex, supercalifragilisticexpialidocious! ☺
Dintr-o data, lânga mine a aparut un respectabil ofiter din armata împaratului Franz Josef I al Austriei si la picioarele mele se gudura un "von Leo" ☺ Purta la gât o esarfa bleumarin.
M-am uitat în oglinda... Oare eu eram doamna aceea eleganta aranjata-gata pentru bal, ce îmi zâmbea de sub palaria enorma rosie?!☺☺ ☺

*) studioul Foto Nostalgic se gaseste la coltul scarilor ce coboara (sau urca ☺ noi ne-am oprit la coborâre) de la cetatea Hohensalzburg.

De Sfântul Valentin...

... trimitem gânduri bune, din Biserica Sf. Valentin ♥

O bucurie mai mare nici ca ne gândeam sa avem! Eu înca tot tu imi revin, ma minunez iar si iar si ma întreb, oare prin ce conexiuni în acest Univers, ne-a fost dat noua sa traim asa ceva?!
Pentru a ma face înteleasa mai bine, trebuie sa precizez ca de când ne-am casatorit, nu ne facem cadouri de Ziua Îndragostitilor ci obisnuim sa serbam Ziua Sfântului Valentin petrecând un weekend prelungit undeva unde sa împletim wellness cu excursii culturale si poate cu ceva schi. În fiecare an, un alt hotel, o alta regiune.
Anul acesta am renuntat la wellness si hotel, pentru ca în viata noastra, de anul trecut a intrat Leo.
Acum câteva luni am cautat pe internet o locatie pentru mini-concediul nostru, un apartament într-o zona frumoasa, în care sa putem face plimbari în natura, vizite într-un oras marcat de istorie si cultura, sa fie piste de schi în apropiere si calatoria de acasa sa nu fie mai lunga de cinci ore!
Din multitudinea de oferte, am optat pentru Bad Reichenhall pentru ca este la 230 km de casa, este la 10 km de Salzburg - orasul natal al lui Mozart si, pe o raza de 25 km sunt cinci centre de schi-alpin cu peste 50 de piste dotate cu telecabine, telescaune si teleschi! Am gasit un apartament superb si la pret acceptabil si iata-ne aici.
În prima zi, dupa ce ne-am instalat, am iesit sa vizitam statiunea - cunoscuta international pentru saline si ape termale.
Astazi a fost o zi rece (-6°C), dar cu soare si cer perfect albastru. Pulbere de zapada acopera câmpurile cât vezi cu ochii dar în statiune, strazile sunt perfect curatate /uscate. De jur împrejur se vad crestele albe ale muntilor, atât de aproape, ca ai impresia ca se rostogolesc peste case. Zona este superba!
Centrul statiunii este marcata de Castelul Marzoll - ridicat în secolul 15 în stil Renaissance. Am afta ca vizitarea se poate face doar cu programare si astazi nu a fost posibil - vom încerca în zilele urmatoare.


În imediata apropiere a castelului se vede turnul unei biserici. Curiosi, am intrat sa o vizitam siiiiii... Biserica este patronata de Sf. Valentin si poarta numele acestuia! ☺ Exact de Sf. Valentin, am descoperit aceasta cocheta biserica varuita în roz! Aceasta nu poate fi coincidenta, nu, nu! ♥
La ora amiezii, biserica era închisa, am fotografiat-o doar din exterior. La panoul parohial am citit ca astazi-seara va avea loc o slujba în cinstea patronului bisericii. Asa ca ne-am propus sa participam.
A fost extrem de placut! Am fost profund impresionati, slujba a fost ca un balsam pentru suflet.

Dupa slujba, am intrat vizavi în restaurantul hotelul cu baza de tratamente, un hotel de cinci stele.
Am servit o cina super-gustoasa: supa-crema de homar, file de salau si creveti prajiti cu cartofi pai, respectiv cartofi natur cu patrunjel verde; la desert Crêpe Suzette cu portocala, flambata în lichior de portocale.

Asa o zi frumoasa de Sf. Valentin înca nu am trait niciodata! ♥
(continuare: O zi cu soare, o zi cu ceata si ninsoare")

Statuia vie - Ed Silver, Salzburg

Cu siguranta toata lumea cunoaste "statuile vii", acele persoane ce încearca prin îmbrăcăminte, make-up si comportament, să creeze iluzia ca sunt manechine sau sculpturi.
Postate de obicei în centrul oraselor mari, pe stazile cele mai aglomerate, "statuile cu sânge cald" uimesc prin capacitatea lor de a sta ore în sir nemiscate. Persoanele ascunse în spatele ciudatelor costume nu clipesc şi se abţin să râdă, faţa lor "înmarmurita"prezinta minute în sir o expresie ce completeaza perfect rolul pe care îl joaca. Se însufleţesc brusc şi multumesc în momentul în care cineva le pune un bănuţ în castonaşul din imediata apropiere, dupa care îşi reiau pozitia inertă, oferind un excelent spectacol stradal de pantomimă!
Clovni, mumii, faraoni, cavaleri, Venus din Milo, Statuia Libertatii, printi sau printese... imaginatia tinerilor actori - profesionisti sau amatori, este fara margini! Sunt încurajati de primarii pentru a anima atmosfera orasului si sunt sponsorizati de obicei de asociatii caritabile.
Celebru este si Ed Silver - din Salzburg, care poate fi admirat din martie pâna la sfârsitul lui decembrie, între orele 11 si 16, pe strada Churfürststraße, colt cu Alter Markt.
Ed a lucrat timp de 13 ani ca sef de compartiment, din anul 2006 a hotarât sa devina "statuie vie" şi sustine ca nimic nu este mai plăcut decât să facă oamenii să râdă. Violonistul îmbracat în haine argintii împarte trecatorilor zâmbete fermecatoare. Va las sa ghiciti cum reuseste sa "pluteasca" în aer...

Plimbare în Salzburg

Salzburgul este supranumit "metropola în miniatura" si este orasul cu cele mai multe cladiri baroc pe metrul patrat din lume. Aici - la marginea de nord a Alpilor, se ridica castele, turnuri, catedrale şi biserici atât de frumoase încât întregul oras a fost trecut în patrimoniul mondial UNESCO. Atractiile turistice ale Salzburgului sunt printre cele mai renumite din lume.
Poti sa te plimbi zile întregi pe stradutele orasului vechi fara sa te simti obosit, pentru ca diversitatea muzeelor, frumusetea cladirilor si varietatea magazinelor trezesc în tine o curiozitate ce-ti da puteri. Trecerea timpului o remarci doar daca te uiti pe ceas. Nici macar lasarea întunericului nu scade placerea de a colinda orasul, ba din potriva, acum în prag de Craciun, iluminatul stradal îi sporeste mult frumusetea. Acest lucru l-am remarcat anul trecut (Orasul lui Mozart în prag de Craciun), de aceea am hotarât sa repetam excursia si anul acesta, folosind aceasta data trenul, ca mijloc de transport. Pentru ca veselia si antrenul sa fie mai mari, i-am luat cu noi pe Wolf si Sandra - colegul meu de birou si prietena acestuia.
Dupa exact trei ore am ajuns în Salzburg si imediat vizavi de gara, în prima cafenea, am studiat împreuna harta si am stabilit planul pentru popasul nostru în "orasul muzicii". Am hotarât sa începem prin a vizita cetatea de pe vârful muntelui Festungsberg (542 m.).
Castelul Hohensalzburg - emblema orasului, este unul dintre cele mai mari castele medievale din Europa. Pentru ca vremea a fost deosebit de placuta (neobisnuit de calda pentru un sfârsit de noiembrie) si pentru a putea admira superba panorama a orasului si a muntilor, am ales sa parcurgem drumul pe jos.
Ridicat între anii 1010-1077 sub arhiepiscopul Gebhard, castelul nu a fost niciodata cucerit si pe parcursul timpului a fost extins si perfectionat ca fortareata, aparând diverse interese religioase si politice.
Sub printul Leonhard von Keutschach (1495–1519) castelul cunoaste o puternica modernizare si este transformat din fortareata cu rol strategic, întro bijuterie arhitecturala, folosind fonduri obtinute din comercializarea sarii - la vremea respectiva supranumita "aurul alb".
Vizitarea castelului ne-a oferit o minunata lectie de istorie, o istorie de o mie de ani. Am facut o întoarcere în timp, vizitând numeroasele saloane ale muzeelor, pivnitele, turnurile, galeriile secrete ale castelului, înfricosatoarea sala de tortura si fastuoasa sala de banchet, am urcat si coborât o multime de scari, am strabatut coridoare si curti interioare, am privit uniforme din diferite perioade ale istoriei, diverse tipuri de arme folosite, colectii de vase de argint si de instrumente muzicale, cetrala telefonica, capela St. George si, în final am încununat deosebita experienta servind masa în taverna cu specific medieval.
La ora când am început coborârea spre oras, tocmai s-au aprins fermecatoarele lampinioane în forma de stele, dispuse de-a lungul drumul în serpentine.
Pe timp de Advent, toate drumurile duc spre Christkindlmarkt :)
Târgul din Salzburg, datorita magnificei "culise", este unul din cele mai frumoase din lume. Situat pe partea stânga a râului Salzach, la poalele muntelui Festungsberg de pe care troneaza minunatul castel Festung Hohensalzburg, târgul de Craciun este înconjurat de Salzburger Dom, mânastirea Sankt Peter, cladirea veche a Universitatii, Biserica franciscana, vechiul si noul castel Rezidential.
Ca toate târgurile si aici abunda tarabele cu produse artizanale, articolele tipice pentru Craciun si specialitati gastronomice - ce îmbie prin arome carora cu greu le poti rezista. Chiar daca nu ne-a fost foame, am servit câte o gogoasa cu mujdei si varza calita si o împletitura cu mar. În jurul standurilor cu vin fiert, pluteste în aer aroma de scortisoara, cuisoare si portocala, asa ca si aici ne-am oprit sa servim câte o cana cu vin. Muzicantii ambulanti, costumati traditional sau tipic pentru Advent, aduna bani în scopuri caritabile si înveselesc atmosfera, interpretând melodii acompaniate la flaut si chitara.
La ora 18, din turnurile Domului au rasunat clopotele, vestind "annus ecclesiasicus". Pentru putine sarbatori din an sunt puse în miscare toate cele sapte clopote (ce cântaresc în total 32 tone), de data aceasta am avut noroc sa le ascultam, pentru ca... întâmplator, ne-am aflat la locul potrivin, la timpul potrivit. Impresionant si clar de remarcat, sunetul baritonal al clopotului pe nume "Salvator" unul din cele mai mari clopote de biserica din lume (câtareste peste 14 tone), a facut ca sunetul clopotelor din Neue Residenz ce au batut simultan, sa para clinchete de abia sesizabile.
Fatada Domului este acoperita cu marmura si este dominata de cele doua turnuri impunatoare si înfrumusetata de statuile celor patru evanghelisti (alte amanunte aici). Biserica romano-catolica este construita în stil baroc si are o lungime de 101 metrii si o latime maxima de 70 metri. Înaltimea celor doua turnuri este de 81 metri, a cupolei de 71 metri. Biserica asigura 900 locuri de sezut.
La intrarea în Dom, privirea îti este atrasa de frumusetea celor trei porti din bronz: Poarta iubirii, Poarta credintei si Poarta sperantei, executate de sculptori impresionisti de renume. Poarta sperantei, este executata de Ewald Mataré, un sculptor german ce si-a inspirat mult creatiile din Constantin Brâncuși.
În interior, peretii albi sunt terminati în cupole pictate si sunt împodobiti cu dantelarii în marmura. Fresce si tablouri în ulei impresioneaza sufletul si ochiul.
Cele 5 orgi plasate în sala bisericii, sunt un triumf al lumii sonore, special concepute pentru a prezenta muzica polifonica baroca de biserica. Orga principala, în partea de vest, poseda 58 registre muzicale si poate fi admirata de aproape, vizitând muzeul de la primul etaj. Unul din obiectele deosebite gazduite de muzeul catedralei este vasul in care a fost botezat Mozart.
De cate ori intru întrun asezamant de cult si credinta, îmi fac cruce de trei ori - asa cum am învatat în religia mea ortodoxa si îmi place sa ascult câteva momente din slujba, sa iau loc pe una din banci si, pe lânga a admira operele de arta si a aprecia valorea arhitectonica, îmi place sa aprind lumânari gândindu-ma la cei dragi, atât la cei în viata, cât si la cei stinsi. Cele câteva momente de reculegere, sunt adevarat balsam pentru suflet.
În continuare, am petrecut timpul colindând stradutele Salzburgului, admirând vitinele, citind placile comemorative ale caselor, minunându-ne de frumusetea pasajelor ce fac legatura între strazile principale. Orasul este fascinant, localnicii prietenosi, muzica rasuna din fiecare curte interioara. Ca turist, pornesti spre Salzburg cu bucurie si te întorci spre casa întotdeauna nostalgic dar multumit ca ai reusit sa cunosti o particica în plus din superbul oras de pe malul râului Salzach...

O zi deosebita

Este ziua de nastere a prietenei mele ALINA, de care ma leaga multe-multe amintiri dragi si careia doresc sa-i urez si pe aceasta cale LA MULTI ANI, sanatate si fericire! Visele de azi sa-ti devina realitate si sperantele de mâine înpliniri!
Am întâlnit aseara Zâna- din fotografie, în târgul Christkindlmarkt (vineri seara s-au deschis în Germania toate târgurile Advent ) si am rugat-o sa-ti aduca din partea noastra o mie de pupici ;)
Noi astazi suntem în Salzburg si ne vom gândi cu drag la tine.
Petrecere frumoasa alaturi de dragii tai!
-----------------------------------------------------
PS1: Daca va place blogul meu si ma cititi, atunci trebuie sa stiti ca el exista doar datorita Alinei, semnatara blogului Pauza de ceai!
Tare m-as bucura sa cântati alaturi de mine LA MULTI ANI, ALINA!
-----------------------------------------------
PS2: Despre ce înseamna Advent si despre târgurile de Advent, am scris anii trecuti aici: Salzburg - Orasul lui Mozart în prag de Craciun, Top 10 - Destinatii turistice, În asteptarea Craciunului, ADVENT, Prima zi de Advent, Poveste de Advent, Târgul de Craciun, Mesaj potrivit pentru Prima duminica de Advent, Buna dimineata!, Iarna în curtea mea.

Orasul lui Mozart în prag de Craciun

Salzburg nu este doar unul dintre cele mai frumoase orase ale Europei, nu este doar locul unde s-a nascut unul din geniile muzicii clasice Wolfgang Amadeus Mozart , nu este doar un centru cultural si educational - oras al festivalurilor, nu este doar locul de bastina al celui mai mare dirijor Herbert von Karajan, Salzburg-ul este celebru si prin Târgul de Craciun “Christkindlmarkt” (în traducere “piata Pruncului Iisus”), având un farmec de nedefinit, care atrage în fiecare an mii de turisti.
Din orasul meu, în doar doua ore jumatate am ajuns la baza orasului vechi unde spre marea mea mirare parcarea se numeste Terminal :) Aici, la fel de disciplinat ca într-un aeroport, sunt dirijate autocarele doldora cu turisti din toate colturile lumii. Accesul în inima orasului este permisa doar autovehicule localnicilor si mijloacelor de aprovizionare ale magazinelor si restaurantelor, si aceasta doar întrun interval de timp limitat. De-a dreptul fermecator este faptul ca aici poti sa te bucuri de o plimbare cu trasura trasa de cai impodobiti.
Stiind ca ne asteapta o vreme mizerabila, cu lapovita si ninsoare, însotite de un vânt rece, usturator, ne-am îmbracat adecvat si am pasit relaxati spre piata de Craciun, savurând pe deplin atmosfera de vis a orasului contemporan, dominat de frumusetea baroca a trecutului. Enormul târg este cuprins între Dom, mânastirea Sankt Peter, cladirea veche a Universitatii, Biserica franciscana, vechiul si noul castel Rezidential si oricât de multe târguri asemanatoare ai vazut, nu se poate ca acesta sa nu te impresioneze profund, sa nu-ti desfete simturile, sa nu te transporte în lumea de basm a copilariei. Am patruns în magnificul orasel, printre tarabele cu obiecte de artizanat, jucarii, ornamente traditionale, mâncaruri si dulciuri specifice perioadei de Advent, lasând muzica si voia buna sa ne atinga sufletul. Este o experienta încântatoare!
Dupa ce am vizitat si maiestoasele cladiri din împrejurimi, ne-am continuat plimbarea, cautând sa patrundem în lumea veacului XVIII, strabatând stradutele înguste. Aici noul si vechiul e îmbinat parca înadins sa-ti încânte inima si ochiul. La tot pasul te îmbie cafenele cochete si discrete, restaurante elegante ascunse sub arcade, mici magazine. Gleitreidegasse, este celebra strada ce ofera suveniruri, moda si istorie. În casa cu numarul 9 s-a nascut Mozart, cel mai cunoscut personaj al orasului.
Hohensalzburg - cel mai frumos si mai mare castel fortificat al Europei, o bijuterie arhitectonica baroca, vegheaza orasul de la impunatoarea înaltime a muntele Festungsberg si te atrage ca un magnet. Se spune ca acest castel nu a fost niciodata cucerit de-a lungul istoriei sale, dar îi cucereste pe toti aceeia care-i calca pragul. Din pacate, timpul nu ne-a permis o vizitare, dar nu am ratat sa admiram superba panorama a orasului si a muntilor ce se ofera din poarta fortaretei.Am strabatut drumul pe jos si la fiecare pas am facut fotografii. Seara ne-a învaluit încet-încet, conferind locurilor un farmec deosebit. Ajunsi din nou în Târgul de Craciun, am mai admirat odata standurile în lumina de vis, ne-am lasat purtati pe aripile muzicii si ne-am umplut plasa cu mici delicii în Cafeneaua Furst, de pe Brodgasse 13, intrata în istorie prin "Salzburg Mozartkugeln" (Patiserul sef al orasului, Paul Furst, a inventat în 1890 celebra bomboana, dedicata compozitorului. Stranepotul sau înca o produce dupa aceeasi reteta, diversificandu-si ofera cu noi si noi produse).
Cu ultimile puteri ne-am îndreptat spre Terminal, unde ne astepta confortabilul nostru autocar.Am parasit orasul patrunsi de convingerea ca, Salzburg-ul (care are mai multe capodopere în stil baroc pe metru patrat decâr orice alt oras de pe Pamant)este si va ramane unul dintre cele mai încantatoare orase europene, indiferent de anotimpul în care îl vizitezi.


PS: ati stiut cel mai cunoscut cântec de Craciun "Stille Nacht" / "Silent night"a fost compus în anul 1816 în Salzburg, de organistul Franz Xaver si pastorul Joseph Mohr? între timp a fost tradus în peste 130 de limbi si circula cel putin 300 variante. "Noapte de vis" este traducerea româneasca.