Castelul Peleş - Jurnal de vacanta (9)

- completare la Brasov -JdV5

Copil fiind, am vizitat castelul Peles împreuna cu parintii mei, însa nu-mi mai amintesc altceva decât ca pe parcursul vizitei am purtat cipici :) De adata aceasta, am fost foarte atenta la detaliile arhitecturale si la minunatele decoratiuni interioare ale Pelesulul, catalogat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase castele din România, cu caracter de unicat între monumentele istorice si artistice ale Europei mijlocului secolului XIX-lea.
Construit la cererea si din banii personali ai Regelui Carol I, castelul s-a bucurat de planurile unora din cei mai buni arhitecti si decoratori ai vremii.


Totul impresioneaza! Coloanele de marmura, tapetele filigranate - în piele gofrata si matase brodata, basoreliefurile si statuile, lambriurile de nuc, sculpturile în lemn de tei si cires, picturile, candelabrele, cristalurile si oglinzile, vitraliile, atmosfera plina de eleganta si rafinament ce domneste în fiecare din saloanele si camerele muzeului. Ghida micului nostru grup de vizitatori (noi doi si înca doua perechi de pensionari bucuresteni), ne-a spus ca sunt în total 160 de camere, ce corespondeaza între ele prin coridoare, scari si multe intrari ascunse în spatele unor usi false.

Plafonul mobil din sticla pictata, actionat cu ajutorul unui motor electric - reprezinta chiar si azi o adevarata surpriza. Se spune ca regele a dorit dotarea castelului cu tot ce era nou în tehnica vremii. Si a reusit! Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa! Înca din 1883, castelul dispune de încalzire centrala, sobele amplasate în fiecare camera fiind doar de decor! Castelul a avut în dotare si primul aspirator-camera! Un sistem ce conecta furtunuri la fiecare nivel si în fiecare coridor, permitea aspirarea într-un horn central, facilizând efectuarea curateniei. Deasemenea, castelul a avut un sistem anti-incediu cu hidrant, pe atunci cel mai nou tip german.



Tot ce era modern si elegant în domeniul electrotehnicii-casnice, era testat imediat si introdus la castel. Dar mai presus de toate, castelul a fost împodobit cu decoratiuni din cele mai rafinate.
Regina Elisabeta, iubitoare si creatoare de arta si literatura, a avut permanent artisti invitati la castel. Unii dintre ei aveau apartamente permanent rezervate: Elena Vacarescu, Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu, Hortensia Papadat-Bengescu si bineîntele George Enescu, pe care l-a ajutat în drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea lângă Castelul Peleș a unei săli de concerte special concepută pentru el și prin dăruirea unei viori construită de celebrul lutier italian Amati.


Castelul are sala de muzica, de teatru, sala de concerte, salon pentru pictura, sali de conferinta, camere mai mici sau mai mari pentru servirea ceaiului sau pentru fumat, un labirnt întreg de coridoare, care mai de care mai impozante. Biblioteca regala este absolut impresionanta si cuprinde o bogata colectie de carti rare. Majoritatea saloanelor sunt înconjurate de galerii la semi-înaltime, ce delecteaza privirea, îmbogatesc atmosfera si confera spatiului volum si o noua perspectiva.



De mentionat ar fi si faptul ca majoritatea camerelor aveau anexate bai proprii, dotate cu lavoar, cada, closet si bideu. Camerele doamnelor de companie ale reginei, au fost dotate cu dulapuri pentru haine suspendate - un gen walk-in room cu acces pe scari spiralate.




Pelesul a avut o importanta deosebita pentru istoria României. În anul 1893, aici s-a nascut viitorul rege Carol al II-lea - primul rege al dinastiei nascut pe pamânt românesc si primul botezat în religie ortodoxa, urmând ca în 1921 sa se nasca la Foișor, fiul său - regele Mihai I. Copilului Carol i-a fost amenajata o aripa a ultimului etaj din castel, singurele apartamente îmbracate cu lemn alb.

Castelul Peles a fost resedinta familiei regale pâna în anul 1948, când a fost confiscat de regimul comunist. Functioneaza ca muzeu din anul 1959, însa putea fi vizitat înca pe vremea regelui Carol I. Între anii 1975-1990, castelul a fost declarat zona protocolara si domeniul a fost închis pentru vizitatori. Pelisoarul a fost deschis publicului în anul 1990, noi însa nu l-am putut vizita, pentru ca lipsa personalului muzeului face ca acesta sa serveasca amble castele, deci când este deschis la Peles, este închis la Pelisor :(