joi, 21 august 2014

Doamna din apă

Am vazut de curând filmul "Lady in the Water" (2006) - un basm pentru adulti, pentru aceia carora le place sa descopere simboluri, sa interpreteze scene, sa nu se multumeasca doar sa priveasca imaginile. Este un fantasy-thriller, scris si regizat de , cel care deasemenea a semnat regia si scenariul filmelor Al șaselea simț (1999), Signs (2002), The Village (2004) si The Last Airbender (2010), filme ce abordeaza fenomene misterioase, evenimente melodramatice din viata unor familii, filme în care temele centrale sunt auto-determinarea, cercetarea, credința și religia. Tipice acestor filme sunt semnificațiile culorilor, povestile alambicate, subplots (intriga secundară în scenariu, cu trimitere la back-story) si finalul surprinzator.
Câstigator a numeroase premii la festivalurile internationale de film, a obtinut atât nominalizari la Oscar Award (2000) si Golden Globe (2000), cât si la Golden Raspberry Award, la categoriile: "Best Director", "Best Screenplay" si Best Writing. Simpatica mi se pare pozitia pe care regizorul o abordeaza vizavi de critici, în filmul "Lady in the Water" :)) Acorul Bob Balaban (deasemenea regizor si scenarist) joaca aici rolul unui critic de film apatic si insensibil si este singurul personaj care dispare în mod tragic pe durata filmului ☺ Fiecare personaj este un simbol si filmul prezinta o varietate de culturi, categorii sociale si rase umane, traind sub acelasi acoperis si acceptând sa se implice cu seriozitate într-o actiune "mai altfel", cu mult peste granita normalitatii.
Prologul filmului mi-a captat atentia în mod deosebit. Gasesc mesajul fermecator!

"Once, man and those in the water were linked. They inspired us. They spoke of the future. Man listened and it became real. But man does not listen very well. Man's need to own everything led him deeper into land. The magic world of the ones that lived in the ocean and the world of men... separated. Through the centuries, their world and all the inhabitants of it... stopped trying. The world of man became more violent. War upon war played out, as there were no guides to listen to. Now those in the water are trying again... trying to reach us. A handful of their precious young ones have been sent into the world of man. They are brought in the dead of night... to where man lives. They need only be glimpsed... and the awakening of man will happen. But their enemies roam the land. There are laws that are meant to keep the young ones safe... but they are sent at great risk to their lives. Many... do not return. Yet still they try... Try to help man, but man may have forgotten how to listen..."

Mămăruţă - ruţă

miercuri, 20 august 2014

Miercurea fara cuvinte (34) - Albastru si gri



Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

marți, 19 august 2014

Vacanta de vara (3)


Nisip fin, albit ca zaharul pudra de razele soarelui si de vânt, scoici murmurând soapte de pescari batrâni ce stiu sa îmblânzeasca marea cea mare, tipete de albatrosi si râsete de copii ce se lasa alergati de valurile zburdalnice... Iubesc atmosfera plajelor, ador aromele de alge si stropii sarati, ce-mi scrobesc pletele.
Fac cu ochiul soarelui si-l rog sa-mi coloreze pielea.
Las o multime de gânduri sa-mi fie spalate de spuma valurilor, îngrop griji în castele de nisip si-mi clatesc privirile în albastrul infinit al cerului.
Ma întorc vara, an de an la malul unei mari, indiferet care... Totul seamana si nimic nu se schimba aici. Timpul pare ca-si pierde notiunea... sunt prunc si adult simultan, aici.
Admir rabdarea calcarului ajuns graunte de nisip, contemplu perfectiunea liniei la orizont, care împarte apa de aer si nu o scap din privire pâna când totul în jur ia foc. Simt echilibrul... nu-mi lipseste nimic, am nisip, apa, aer, foc si iubire...

Pasi de pescarusi...

pentru rubrica "Meloman pentru o zi"



James Last, unul din cei mai mari muzicieni ai lumii, s-a nascut în nordul Germaniei, în Bremen (17 aprilie 1929). Multiinstrumentist (chitară bas, contrabas, clarinet, fagot, tubă), compozitor și dirijor deosebit de talentat, James Last (pe numele adevarat Hans Last) a îmbinat în creatiile lui muzicale o multime de instrumente si o varietate mare de stiluri: muzica baroc, clasica, jazz, muzica populara, muzica de fanfara, muzica de film, de cor si muzica de dans. Împreuna cu orchestra pe care a format-o si condus-o, a reusind sa impuna un stil aparte ce a revolutionat anii '70-'80. Autorul unor spectacole de scena grandioase, James Last a produs melodii care intra în sufletul ascultatorilor si nu mai pot fi uitate niciodata.
"Biscaya" este unul din cele mai de succes titluri, o mostra de îmbinare perfecta a instrumentelor clasice cu cele populare si cele electronice. O armonie totala!
Iubesc aceasta melodie, în care aud valurile marii unduindu-se, simt briza încarcata cu arome de sare si alge, vad pescarusi, nisip si scoici... Oricând o ascult, câstig patru minute de vacanta! ☺

luni, 18 august 2014

Vacanta de vara (2)


Din principiu, oriunde ne aflam în concedii, servim cât mai mult din mâncarurile specifice locului si, nicaieri în Germania ca aici în nord, nu se gaseste atâta peste proaspat! Mreană, Percida, Plătica, Păstrăv, Știucă, Crap, Somn, Șalău, Coregon, Scobar, Lin, Roșioara, Hering, Ștocfiș, Somon si Țipar - peste prins în mare sau în lacul Müritz, curatat, usor calit sau marinat în sare si ceapa, prajit sau afumat, pe întreaga durata a concediului nostru nu a existat nicio masa fara peste! ☺ Începând cu micul dejun si terminând cu masa de seara, am servit la plaja peste în chifla, la pescarie în ciorba sau la restaurant, prajit cu diverse condimente si însotit de legume usoare si salate.

Am luat si pentru acasa o portie buna de Țipar usor afumat (trei bucati - aproximativ 1,3 kg pentru 60 de Euro!).

Vacanta de vara (1)

Aflata la jumatea distantei dintre Hamburg si Berlin, sau dintre Berlin si Rostock, Waren (Müritz) este o localitate deosebit de îndragita de turisti. Cei ce se hotarasc sa-si petreaca vacanta aici au numai de câstigat, deoarece statiunea este foarte cocheta si ofera o multime de modalitati pentru petrecerea timpului liber. Orasul - atestat înca din anul 150, este plin de muzee si edificii interesante, plimbarile în urbea veche si pe stradutele din jurul portului ofera clipe de neuitat. În plus, la jumatete de ora de mers cu masina spre nord, se deschide litoralul Marii Baltice cu nisipurile albe si fine, la jumatate de ora de mers cu bicicleta spre sud, începe Parcul national unde exista 318 km² de păduri, lacuri, smârcuri, pășuni, fânețe si fauna si vegetatia specifica. Ce sa-ti doresti mai mult?! Cultura, istorie, mare si padure - în acelasi areal!
Ca de obicei, noi am alternat zilele de plaja cu drumetiile, plimbari cu bicicletele si vizitari de muzee. Ba chiar am reusit sa mobilizam familia pentru o reuniune deosebit de reusita. Am petrecut primul weekend împreuna cu fratii lui Helmut si sotiile lor.

Michael si Antje locuiesc în Hamburg si au venit cu autoturismul personal, Jürgen si Annette locuiesc în apropiere de Berlin si au venit cu vaporașul personal :) Ne-au îmbarcat pe toti si ne-am plimbat ziua întreaga, pe cel mai mare lac al Germaniei - lacul Müritz (117 km²). Din pacate a fost o zi gri - singura fara soare din întreaga vacanta, capitanul nu a purtat chipiu si noi mateloții, nu am baut rom ci Metaxa, sa ne facem curaj pentru ca valurile au fost uriase ☺

Serile de vineri si sâmbata le-am petrecut la tarm, în jurul focului, cu povesti sub clar de luna.

duminică, 17 august 2014

La o cafea


Amintindu-ne de coferaria "Tête à tee & cafe" din portul Waren (Müritz), unde am savurat cateva momente placute la o ceasca de cafea deosebit de delicioasa, astazi am folosit filtrul pe care l-am cumparat si ne-am preparat o cafe-cioco... hmmmmm! Ce aromaaaa! ♥

Cafeaua am cumparat-o în punga ermetica si macinata special pentru acest tip de filtru. Filtrul arata ca o seringa si este total necomplicat. Se pun doua lingurite pline de pulbere-de-cafea în recipientul din sticla termica si se toarna apa clocotita. Se acopera cu capacul-filtru fara a se apasa tija. Dupa 5 minute se apasa pistonul pâna la baza filtrului si se toarna licoarea obtinuta în cesti. Atât de simplu! Nu mai ramâne decât sa te asezi confortabil, sa închizi ochii si sa te bucuri în tihnă de aroma de cafea si ciocolata. ☺

Tuturor, o duminica placuta! ☺

Noapte cu Luna-plina

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"



(10 august, 2014) o seara romantica pe malul Marii Baltice ...