sâmbătă, 9 februarie 2019

Clubul cinefililor - Filme 2018

The Wife (2017) – un film care m-a prins mai greu, pentru ca începutul filmului ne introduce în rutina de zi cu zi a unui cuplu de pensionari. Este foarte interesant cum spre ultima jumatate a filmului, camera se focalizeaza pe cu totul si cu totul alta problema. Filmul este pentru mine un omagiu adus FEMEII. Povestea m-a impresionat enorm, pentru ca sotia "celebrului scriitor" simbolizeaza de fapt fiecare femeie care s-a sacrificat în numele casniciei si care in anii ‘50 si ‘60 nu a avut nicio sansa de a se afirma profesional, indiferent de valoarea pe care a avut-o sau de talentul extraordinar pe care l-a posedat (nu generalizez, exista si câteva exceptii). De aceea, Ziua de 8 Martie este pentru mine o zi sfânta, ziua in care omagiem toate femeile ce au luptat si au sacrificat totul, pentru a revendica drepturile femeilor. Sunt fericita ca m-am nascut in vremurile acestea, in Europa, unde, chiar daca inca exista salarii inegale pentru munca egala intre femei si barbati, totusi, drepturile  obtinute si sansa de afirmarea femeii in toate domeniile sunt victorii remarcabile! Nota mea 10.
Widows (2018) – un thriller american, care te capteaza din prima scena si te tine in suspans pâna la ultima secventa. Poate ca nota pe care am acordat-o este un pic subiectiva 😉 sunt fan Viola Davis! Nota mea 9.
♦ Black Earth Rising (2018) – un serial TV pe care-l recomand celor ce sunt interesati de urmarirea penala a criminalilor de razboi international, despre “afacerile” din spatele ororilor, despre delimitarea granitelor statelor africane Ruanda si Kongo, despre decimarea grupurilor etnice Tutsi, Hutu, Twa, despre iertare, împacare si pace. Nota mea 8,5.
♦ Gosnell: The Trial of America's Biggest Serial Killer(2018) – un film American, inspirit din procesul real pentru dovedirea crimelor savârsite de medical Gosnell – ginecolog specializat pe avorturi. Sincera sa fiu, filmul m-a îngrozit si sunt fericita ca în general, în Europa, conditiile spitalelor, clinicilor si al cabinetelor medicale private nici nu se compara cu ce prezinta acest film. Oroare!!! Un tip înfiorator, acest medic, împutit atât în viata personala, cât si în profesie! Nota mea 9.
♦ Beyond the Night (2018) – un film thriller/mystery, despre reîncarnare, în stilul de viata tipic unui orasel american. în Nota mea 8
Bohemian Rhapsody (2018) – film biographic, drama, un film care nu cred ca mai are nevoie de nicio prezentare, oricine aude cele doua cuvinte, le asocieaza imediat cu Queen si Freddie Mercury. Este un film grandios, un film ce categoric va primi câteva Oscar – cum poate altfel sa fie un film despre viata marelui Freddie Mercury?! Excelent structurat, filmul prezinta viata lui Freddie un pic înainte de întemeierea grupului Queen în 1970 si pâna la concertul Live Aid din 13 iulie 1985, pe stadionul Wembley (Freddie a murit pe 24 noiembrie 1991). Scenariul filmului ofera multe amanunte din viata private a gigantului rock, marcând evenimentele principale si lansarea celor mai cunoscute piese din repertoriul grupului Queen. Nota mea 10 plus

vineri, 8 februarie 2019

Dansul banilor? - Provocare muzicala

Pana acum câtiva ani urmaream in mod regulat serialul Suits (2011 a fost lansat primul sezon, anul acesta in luna ianuarie a fost lansat sezonul 8), nu pentru povestea americana despre viata angajatilor dintr-un birou de avocatura de mare succes (care mi se pare pura fantezie), ci pentru dialogurile savuroase, pentru temele atinse în discutiile eroilor din film si nu în ultim rând, pentru aspectul deosebit de placut al actorilor. Atunci am “cunoscut-o” pe Meghan (in film Rachel Zane), care pana la sezonul 7 s-a logodit în viata reala cu Printul Harry si tot atunci, am descoperit formatia Ima Robot, cea care interpreteaza melodia "Greenback boogie" , genericul muzical al serialului.
În general, sar peste generic la seriale (Netflix ofera optiunea “sari peste introducere”), exceptie fac doar la acele seriale care folosesc o melodie speciala – asa cum a avut Twin Peaks (1990) sau acest Suits.
La "Greenback Boogie" am gasit deosebit de placut ritmul melodiei antrenante, apoi, m-a frapat viteza cu care este interpretat textul, din care la prima auditie nu am înteles decat câteva cuvinte. Asta mi-a incitat curiozitatea si am fost mereu si mereu mai atenta sa înteleg despre ce este vorba în aceasta melodie. Apoi am cautat pe internet textul
 si am constatat ca o explicatie clara a titlului, nu poate da nimeni, iar interpretii au ales sa taca si se complac în acest mister.
Ima Robot este un grup american de rock-alternative, fondat la sfârsitul anilor 1990. De-a lungul vremii s-au perindat multi instrumentisti în trupa, leaderul si vocalistul a ramas mereu acelasi: Alex Ebert. Au lansat în total trei albume, însa cel mai mare success international al grupului este aceasta melodie “Greenback Boogie”. Ce înseamna “Greenback boogie”?! Se presupune ca “green” este folosit pentru bani – dolarii americani (sunt verzi), "back" inseamna "inapoi" si “boogie” este dansul “boogie-woogie”… acel dans curat, cu cca. 200 pasi pe minut ☺ Deci, titlul poate însemna “circuitul banilor” sau “dansul banilor” sau… cine stie la ce s-au gândit autorii Ima Robot?! ☺ Oricum, textul e superb, are multe întelesuri, fiecare poate sa-si imagineze ceva – lyrics aici. Videoclipul original este… cu totul altfel ☺ aici official video. Eu am ales sa prezint variant care ofera textul si are imagini din serialul Suits.
Un start bun în weekend!

ca în fiecare vineri  Friendship Friday  Create With Joy 

joi, 7 februarie 2019

Invitatie la ceai

Invit la o ceasca de ceai pe toti cei care au participat la "Miercurea fara Cuvinte 6/2019" : Alex, puiulmamii, monologpeblog, Zuzu, Cartim, Izabela, Suzana, Poteci de dor, Carmen, Floarea, Maria, oana, Nima, Diana, Gina si deasemenea, pe toti vizitatorii care ajung pe pagina aceasta de blog.
Serviti cu încredere, nu este un ceai oarecare... Este un ceai verde japonez, biologic si vegan. ☺☺☺☺ Da, ati citit bine si cu siguranta va întrebati "cum adica vegan?!" Doar ceaiul este o planta!
Producatorii ceaiului sustin ca plantatia nu doar ca îndeplineste toate normele unor plantatii biologice, ba sustin si ca pe frunzele de ceai, nu ajunge nicio insecta! Plantatiile nu sunt stropite, ci sunt acoperite cu plase speciale.
În special cicadele se stabilesc pe terenurile pe care se planteaza ceai. Ele pisca frunza si sug sucurile din frunzele de ceai. Printr-un proces natural, "muscatura" ramasa oxideaza, ceea ce va schimba usor aroma ceaiului. Plantatiile de ceai care accepta parazitul Jacobiasca formosana  pentru a îmbunatati aroma ceaiului, produc tipul de ceai "Oriental Beauty", botezat asa de însasi Regina Elisabeta II.
Ceaiul nefermentat se numește "ceai verde". Ceaiul fermentat în procent de doi la suta, obtinut din muguri si frunze foarte tinere, se numeste "ceai alb". Ceaiul fermentat complet se numește "ceai negru" (sau "ceai roșu"). Ceaiul oolong  cunoscut si sub numele de "ceai semi-fermentat, are perioada de fermentație între cea a ceaiului verde și negru.
Sper ca ati savurat ceasca cu ceai alaturi de mine. Sa aveti o zi buna!

Dilema Olimpiei

Excercitiu de imaginatie literara "Jocul cuvintelor nr.202" cu duzina de cuvinte: zi, fotografie, idee, fereastra, fila, concomitent, misiva, provocare, poveste, colibri, tropical, iasomie. Tema propusa: Dilema

Traia singura într-un apartament mic, confortabil, situat pe bulevardul principal. Scria nuvele si cu toate ca iesea foarte rar din casa, inspiratia îi venea privind lumea de la fereastra.
Examina multimea pestrita, alegea si îsi fixa atentia pe o anumita persoana careia îi observa aspectul fizic, îi examina gesturile, îi analiza îmbracamintea... Câteodata trecea o zi întreaga si fila alba tot intacta ramânea. Alta data dura doar câteva minute pâna când capta o idee. Se aseza la biroul si cuvintele îi veneau cu atâta usurinta, ca si când cineva i-ar fi dictat textul.
O chema Olimpia si nu tocmai întâmplator, folosea o masina de scris Olympia. Era în clasa a cincea când o primise în dar de la bunici. Percepuse cadoul ca pe o provocare în a-si urma visul de a deveni scriitoare. În timp, tastatura din portelan alb capatase formă concavă sub apasarea degetelor ei. Iubea sunetul tastelor la fel de mult ca si aroma cafelei de care era dependenta. Fiecare poveste pe care o scria la aceasta masina îi era publicata si avea succes. Atunci, la Gazeta scolii, acum, colabora cu aceeasi editura de peste doua decenii. Numele Olimpiei era cunoscut, dar nimeni nu stia cum arata, în afara de secretara care concomitent o ajuta si în menaj.
Nu avea prieteni si nu mai avea rude si singura ei mare bucurie, era când primea scrisori sau carti postale de la fostul logodnic. Le citea de zeci de ori si le aduna cu drag într-o cutie speciala, lânga coronita uscata din flori de iasomie pe care o purtase atunci, în ultima zi alaturi de el.
Dupa ce Olimpia a refuzat sa se casatoreasca cu el, sustinând ca maritisul i-ar îngradi cariera, acesta a plecat într-o calatorie fara sfârsit în jurul lumii. Nu s-au mai vazut niciodata si niciodata nu a avut o adresa la care sa-i fi putut raspunde. Doar el îi scria. Era un fel de pedeapsa, un mod al lui de a-i spune “(înca) nu sunt disponibil”.
Îl iubea chiar si acum, dupa atâtia zeci de ani, însa… decizia i-a apartinut doar ei si i-a fost respectata. Se întreba de multe ori, oare chiar nu ar mai fi devenit scriitoarea care este acum, daca s-ar fi casatorit?! Petrecea multe seri si nopti perpelindu-se cu întrebari, regrete si amintiri.
Astazi a primit o noua scrisoare. De fapt, ultima misiva continea o ciudata invitatie. Erau precizate locul si ora întâlnirii, imprimate pe o fotografie cu o plaja de tip tropical. Pe dosul romanticului peisaj, doua versuri din muzica grupului Pasarea Colibri. : “Caci spune-mi cine te-a mai purtat prin nori? / Si spune-mi cine te-a mai visat în culori?”*
Inima Olimpiei a început sa bata cu putere… Cum sa interpreteze invitatia?! Sa fie oare o a doua sansa? Este sau nu prea târziu, pentru ei?... Ce sa faca?!
~~~~~~~~~~~~~
*) versurile sunt din melodia : “Adio, deci pe curand

miercuri, 6 februarie 2019

Sezonul alb - Miercurea fara cuvinte 6/2019


Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme anume pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW

luni, 4 februarie 2019

Clubul Cinefililor - La poarta eternitatii

De pe lista nominalizarilor la Oscar, am vazut zilele trecute filmul "At Eternity’s Gate " - drama biografica inspirata din ultima perioada a vietii lui Vincent Van Gogh - unul din cei mai renumiti pictori post-impresionisti ai lumii. Titlul filmului este tulburator de frumos, nimic nu s-ar fi potrivit mai bine!
Scenariul este inspirat din ultimele luni de viata ale lui Van Gogh, în Provence. Într-adevar este greu sa te referi la viata unui geniu, în doar doua ore de pelicula si... primele minute nu sunt spectaculoase, însa în a doua jumatate a filmului, emotia m-a cuprins si am simtit ca apropierea de personajul real si opera acestuia este din ce în ce mai profunda. Bineînteles ca filmul se adreseaza mai ales acelor spectatori care iubesc picturile lui Van Gogh si cunosc biografia acestuia, pentru ca filmul face posibil sa vizualizam ceea ce am citit pâna acum în istoria artelor, aprofundeaza ideile, ni-l aduce mai aproape pe omul-simplu Van Gogh, sa-l întelegem si sa suferim alaturi de el. Si pâna la urma, pelicula reuseste sa te impresioneze atât de puternic, încât zile întregi dupa film, cugeti, te zvârcolesti si te întrebi oare de ce acest artist cu suflet superb, a trebuit sa traiasca în mizeria în care a trait?! Cât de singur a fost, cât de mult a tânjit dupa un cuvânt bun si dupa o apreciere sincera! El  -  creatorul unora dintre cele mai iubite si uimitoare opere de artă din lume! Este cumplit de trist ca în toată viața, legendarul pictor nu a reusit sa vânda decât o singură lucrare - fiind marginalizat, ridiculizat si nevoit sa traiasca la limita de existenta, din bani primiti de la fratele sau, Theo van Gogh. Si în prezent, pânzele sale valorează zeci și sute de milioane de dolari. Un tablou din seria "Floarea soarelui" s-a vândut în anul 1987 cu 40 de milioane de dolari. Lucrarea "Irișii" a fost vândută la licitație (1987) pentru suma record de 53,9 milioane de dolari; "Portretul doctorului Gachet" a ajuns în fruntea topurilor vânzărilor cu 82,5 milioane de dolari (1990).
Filmul merita vazut, este un superb omagiu adus geniului Van Gogh (consider însa ca nu a reusit sa depaseasca mesajul pe care a reusit sa-l transmita melodia "Vincent" a lui Don McLean în doar 4 minute!)
Din film, un dialog superb:
"Preotul: Spune-mi, de ce zici că ești pictor?
Vincent Van Gogh: Pentru că iubesc pictura si pentru ca simt ca trebuie să pictez. Întotdeauna am fost pictor. Asta sunt.
Preotul: Hm, un pictor înnăscut.
Vincent Van Gogh: Da.
Preotul: De ce esti sigur?
Vincent Van Gogh: Pentru că nu pot să fac altceva și credeți-ma, am încercat.
Preotul: [către Van Gogh, tinând în mâna o pictura de a lui Van Gogh]  Deci Dumnezeu ti-a dat un dar, sa poti picta asa ceva?...
Vincent Van Gogh: Da
Preotul: Dar nu observi? Priveste cu atentie... nu vezi că acest tablou este... cum sa ma exprim sa nu-ti ranesc sentimentele? Nu vezi ca tabloul acesta este neplăcut? E urât!
Vincent Van Gogh:De ce mi-ar da Dumnezeu darul sa pictez lucruri urâte?!... Uneori mă simt atât de departe de tot... 
Preotul: Iti cumpara cineva picturile?
Vincent Van Gogh: Nu...
Preotul: Deci, esti sarac?
Vincent Van Gogh: Da, foarte sarac.
Preotul: Cum traiesti?
Vincent Van Gogh: Fratele meu ma întretine, el plateste pentru mine, dar nici el nu e bogat.
Preotul: Crezi că Dumnezeu ți-a dat darul picturii pentru a te ține în mizerie?
Vincent Van Gogh: Hm...Nu m-am gândit sub aspectul acesta niciodată. Poate că Dumnezeu nu a ales momentul potrivit... Poate ca m-a făcut pictor pentru oameni care înca nu s-au născut.
Preotul: Posibil...
Vincent Van Gogh: Atunci când însamântam, nu dispunem înca de recolta... Eu pictez cu calitatile si defectele mele...
Preotul: Crezi ca Dumnezeu s-a înselat?
Vincent Van Gogh: Eu cred ca sunt un exilat. Sunt un pelerin în desert. "
Vincent Van Gogh: "Am vrut atât de mult să împărtășesc ceea ce văd. Acum mă gândesc la relația mea cu veșnicia."
Înscriu articolul la "Citate favorite"

vineri, 1 februarie 2019

Zidul

Cele 12 cuvinte propuse de Eddie pentru "Duzina de cuvinte"(201): cautare, imagine, foc, carte, semn, selectie, calauza, initiere, lipsa, data, litere, antet. Tema propusa: Zidul

Terminasem Facultatea de Litere si în urma unui concurs de selectie, primisem un angajament de proba la redactia unei reviste de turism. M-am prezentat emotionat la Biroul Personal tinând în mâna invitatia oficiala, cu antet, stampila si semnatura managerului. Dupa doua saptamâni de initiere, mi s-a încredintat un proiect de cercetare, de reusita caruia urma sa atârne decizia de angajare definitiva.
Chit ca eram toba de carte, nu puteam masca lipsa experientei profesionale si în acele momente, tare bine mi-ar fi prins sfatul unui coleg rutinat, dornic de a-mi fi calauza.
Aveam însa un singur coleg care poseda ceva mai multa experiență și cunoștințe practice, iar acesta s-a opus din start oricarei tentative a mea de a lega o conversatie. Lucram în aceeasi încapere, însa parca exista un zid între birourile noastre. Nu ma vedea, nu ma auzea… Singurul semn pe care mi-l adresa, era un salut scurt prin înclinarea capului, la începutul si la sfârsitul programului.
Culmea este ca în pauza de cafea, spunea colegilor din alte compartimente ca as fi un parvenit îngînfat. Situatia ajunsese sa ma preocupe mai mult decât proiectul la care lucram. Chiar si acasa, în timpul liber încercam sa ghicesc care ar putea fi cauza ostilitatii cu care ma trata. Stiindu-ma nevinovat, începusem sa ma gândesc ca poate are probleme personale si eu îmi plâng de mila în loc sa sar sa îl ajut. Ca sa scap de obsesie, m-am pus pe cautare. Am aflat unde locuieste si l-am urmarit. Nu a fost greu sa descopar ca logodnica lui era o fosta colega care întâmplator participase la acelasi concurs cu mine si... picase. As fi putut sa bag mâna în foc ca ei i se datora aceasta imagine gresita pe care o avea colegul despre mine. Am ales însa sa fiu îngaduitor si iertator, asa cum am fost întotdeauna cu superficialii. Poate cândva îsi va da singur seama ca nu am dorit decât sa fim colegi buni, în fond petrecem mai mult de jumatate de zi la serviciu.
Nu am mai sperat sa primesc sfaturi din partea nimanui, am învatat sa ma adaptez situatiei, sa ma bazez pe propriile mele cunostinte, sa cred în mine si sa devin mai puternic, mai ambițios. Am predat proiectul la data stabilita si am avut succes.
Soarta a facut ca cei doi - colegul si logodnica lui, sa se desparta exact în ziua în care eu am semnat contractul de angajare pe termen nelimitat. 

Odata cu destramarea logodnei, s-a darâmat si zidul imaginar din biroul nostru. În fiecare zi a cazut câte un rând de caramida, pâna când în încapere a domnit atmosfera normala de colegialitate.

Voi lupta - Provocare muzicala


Melodia "I'll Fight" în superba interpretare a lui Jennifer Hudson (text Diane Warren) face parte din coloana sonora a filmului RBG (2018), film nominalizat pentru Oscar (2019) în doua categorii: Cel mai bun documentar si Cea mai bună melodie originală. Melodia concureaza alaturi de "When a Cowboy Trades His Spurs for Wings" (din filmul The Ballad of Buster Scruggs), "All the Stars" (din filmul Black Panther), "The Place Where Lost Things Go" (din filmul Mary Poppins Returns) si "Shallow" (din filmul A Star Is Born). Abia pe data de 24 februarie vom afla câstigatorii râvnitului Oscar.
Ce se poate spune despre frumoasa si talentata Jennifer Hudson? Ca are în curând 50 de ani si ca arata ca un fotomodel de 30? Ca pe lânga premiile câstigate cu rolul în Dreamgirls (2006) a obtinut atât un Golden Globe Awards cât si un Oscar? Ca albumul R&B Jennifer Hudson (2008) a dobândit un Grammy Awards? Ca filmele în care a jucat si albumele pe care le-a lansat au fost foarte des nominalizate pentru cele mai importante premii în domeniu? Ca în anul 2017, a mai câstigat un Grammy cu albumul "The color purple" si ca anul acesta, numele ei se afla din nou pe lista nominalizarilor la Oscar? De-a lungul anilor, Jennifer Hudson a dovedit ca este o artista desavârsita! O luptatoare si o învingatoare!
ca în fiecare vineri  Friendship Friday  Create With Joy  Un weekend minunat tuturor!

joi, 31 ianuarie 2019

Invitatie la barul virtual - Un Pelican, va rog!


Cocktail Pelican
(reteta calculata pentru un pahar)

3 cl Bourbon Whisky
1 cl Cointreau
6 cl Suc de portocale
1 cl Zeama de lamâie
1 cl Sirop de zahar
1-2 cirese în sirop de migdale – pentru garnisire

Se pun componentele în Cocktail -Shaker împreuna cu 2 cuburi de gheata si se scutura energic. Se toarna prin sita într-un pahar-cupa. Se înfig ciresele pe o tepusa speciala si se orneaza paharul.
Cocktailurile pe baza de Whisky se recomanda a fi servite dupa masa de seara sau seara-târziu.

Îi invit pe toti participantii la Miercurea fara cuvinte la barul virtual: Diana, ZuzuNima,  MariaPoteci de dorFloareaPetruPunctpesanatatecafeauaconsumatoruluiAlexCatrim si Gina. 
Sanatate, bucurii si sa ne reîntâlnim cu placere si miercurea viitoare, la MfC
PS: Orice consum cu masura este placere, orice abuz devine chin!

miercuri, 30 ianuarie 2019

Cocktail... cu gheata - Miercurea fara cuvinte 5/2019


Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme anume pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW