vineri, 31 octombrie 2014

Happy Halloween - concurs

Helmut a cumparat la începutul saptamânii trei bostani uriasi, i-s spalat si am astepta sa vina fetele sa-i cioplim pentru Halloween. Raluca si-a anuntat absenta pentru ca aprins o raceala, asa ca doar Adela a venit cu prietenul ei.
Am început treaba, ne-am chinuit un pic sa taiem capacele, apoi am dat frâu imaginatiei. Ne-am distrat, am fost galagiosi si am facut mizerie mare în bucatarie. Insa rezultatul a meritat :-)


Asa cum am facut si în alti ani [Ajunde Halloween (2010), Happy Halloween (2010), Happy Halloween (2011), Amintiri (2011),  Mare concurs in blogosfera (2012) , Noaptea de Halloween (01.11.2012), Sfârsit de octombrie (2012), Bostani dublii (2013), Serbati Halloween? (2013), Invitatie la concurs (2013)], va invit si la acest sfârsit de octombrie la "concurs":  
Cel mai frumos dovleac cioplit

Oglidiri

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

joi, 30 octombrie 2014

Opera verdiana "I due Foscari"


Orasul stat Republica Veneția, cunoscut și sub numele de "Republica Sfântului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republica Leului" (La Repubblica del Leone) sau "Prealuminata" (Serenissima), a dominat regiunea Marii Adriatice si s-a impus secole la rând ca fiind cea mai mare putere economica si navala a Europei în secolele VII-XVII. Conducătorul politic - dogele, era teoretic ales pe viață, însa s-a întâmplat deseori sa fie constrâns să renunțe la mandat, ca urmare a unor rezultate nemulțumitoare ale guvernului.
Francesco Foscari (19 iunie 1373 – 1 noiembrie 1457) a fost doge al Veneției între anii1423 - 1457, la începutul perioadei Renașterii italiene. A domnit peste 34 de ani, mai mult decât oricare alt doge din istoria Venetiei. Sfârsitul lunii octombrie a anului 1457 a fost cea mai urâta perioada din viata sa, tradarile infame si intrigile tesute în jurul dogelui, emotiile si provocările cu care s-a confruntat au dus la decesul acestuia... Dupa mai bine de 350 de ani, legat de aceste evenimente, Lord Byron - unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, a scris poemul narativ "Cei doi Foscari" ("The Two Foscari").
Doua decenii mai târziu, în anul 1844, Giuseppe Verdi a folosit acest poem ca sursa de ispiratie pentru opera ce avea sa poarte acelasi nume "I due Foscari". Premiera operei a avut loc la Teatro Argentina din Roma si cu toate ca s-a bucurat de un mare succes în epoca respectiva, în decursul anilor opera nu a fost pusa în scena la fel de des ca celalalte opere verdiene, în prezent fiind aproape necunoscuta.
Royal Opera House a hotarât sa introduca aceasta opera în programul stagiunii 2014-2015 si seara premierii a fost transmisa live saptamana aceasta, în 29 de tari si 987 cinematografe. Pâna luni seara, nu ascultasem niciodata în întregime aceasta opera, doar câteva arii intrepretate de marii tenori contemporani si... gândindu-ma la renumitele capodopere (La Traviata, Aida, Nabucco, Rigoletto), m-am dus la spectacol fara sa astept ceva extraordinar. Probabil tocmai din aceasta cauza, surpriza a fost enorma.  Emotiile m-au coplesit poate mai mult decât la oricare alt spectacol de opera verdiana! Magia serii este greu de descris în cuvinte!...
Unul din marile avantaje ale spectatorului din salile de cinema este ca, inainte de începerea spectacolului, când în sala din Covent Garden ultimii spectatori îsi cauta înca locurile, o echipa reporter-cameraman transmite din culise scene inedite sau interviuri spontane. Ca simplu spectator, nu esti constient de forfota din spatele cortinei, dar este foarte interesant de vazut cum se aduc decorurilor ultimele îmbunatatiri, cum costumierul efectueaza ultimele ajustari sau cum artistii aplica machiajului ultimele retusuri. Dirijorul Antonio Pappano a fost vizitat de acest reporter în cabina, înainte ca gongul sa anunte începerea spectacolului si explicatia pe care ne-a oferit-o în legatura cu uvertura a fost deosebit de pretioasa! Doar întelegând despre ce este vorba în opera, poti aprecia talentul compozitorului, valoarea operei sau evolutia artistilor.
Pappano a spus ca primele acorduri sunt ca unduirile serpilor si primele cuvinte cântate de cor - "Silentium - Mysterium" - sunt folosite ca metafore pentru a defini Venetia secolului XV,  un oras al intrigilor politice, dominat de membrii Conciliului celor Zece Inchizitori. Alesi initial de popor spre a preveni coruptia sau luarea de mita, acesti nobili de prim rang nu faceau altceva decât sa-si urmareasca propriile avantaje si sa-si sporeasca averile, profitând de pozitia ocupata. Consiliul celor Zece a fost creat în vara anului 1310, conceput fiind ca un răspuns temporar la o revolta împotriva Dogilor. Deși stabilit inițial pentru o perioadă de două luni, autoritatea acestui consiliu a fost reînnoita continuu, până când, în anul 1334 a devenit un organ permanent.
Multe din actiunile celor Zece au fost negre si pastrate în mare taina. Prin uneltiri perfide, puteau acuza fara dovezi pe oricine le statea în cale. Cei arestati erau supusi unor torturi inumane, pâna când din disperare - spre a-si curma chinurile, recunosteau toate acuzatiile.
Intr-o situatie asemanatoare se gasea Jacopo Foscari la data de 23 octombrie 1443, arestat sub acuzatie falsa de crima si înalta tradare.
Actiunea primului act se desfasoara în Palatul Dogilor.
Impresionant este decorul. Simbolic, podeaua salii palatului este ridicata si usor rotita în plan - tocmai pentru a sugera unghiul strâmb din care era privita lumea, de aici. Dogele Venetiei - Francesco Foscari, tatal lui Jacopo, este cel care va trebui sa rosteasca decizia definitiva luata de Consiliul celor Zece Inima lui Francesco este sfarâmata de durere, constient fiind ca în scurt timp va trebui sa-si trimita propriul fiu in exil, datoria politica fiind pusa în fata sentimentelor paterne.
Lucretia, sotia lui Jacopo si nora dogelui, cere audineta si cu lacrimi în ochi, implora clementa. Chiar daca nu poate dovedi, ea  este sigura de nevinovatia lui Jacopo si atrage atentia socrului ca au de a face cu un complot care vizeaza distrugerea Dogelui.
În rolul dogelui, este celebrul tenor spaniol Plácido Domingo, care la cei 72 de ani împliniti, a trecut de la registrul vocal tenor la bariton. Duetul pe care-l interpreteaza aici alaturi de soprana Maria Agresta, reprezinta una din cele mai emotionale arii ale operei.
Lucretia si Jacopo Foscani au împreuna trei copiii si în cazul deportarii acuzatului, sotia acestuia are un statut mai dezastruos decât al unei vaduve. Întreaga familie este disperata însa batrânul tata, din functia de doge, nu poate sa schimbe cu nimic decizia celor Zece (Consiglio dei Dieci).
Actul doi si scena întâi se desfasoara în pivnitele închisorii din Palatul Dogilor.
Lucretiei îi este permis sa-si vada sotul înainte de pronuntarea verdictului. Acesta zace pe pamânt, incatusat, sleit de puteri, plin de cicatrice si sânge.
Dogele vine deasemenea sa-l vada pe Jacopo în calitate de tata, pentru ca la scurt timp, în sala palatului si în calitate de Doge al Venetiei sa pronunte sentinta. Cei doi Foscari se îmbratiseaza pentru ultima data.
Duetul tata-fiu este unul din cele mai impresionante si sensibile pasaje muzicale. Verdi a compus numeroase duete emotionante tata-fiica (La Traviata, Aida, Nabucco, Luisa Miller, La forze del destino), insa mai rar a abordat perspectiva tata-fiu. Acest duet este o bijuterie muzicala! Rolul fiului este interpretat grandios de tenorul Francesco Meli.
Actul doi, scena doi se desfasoara în Sala de Judecata.
Consiliul comunica Dogelui hotarârea pe care a luat-o si Francesco Foscari citeste fiului sentinta: deportare pe insula Creta si intrezicerea de a mai calca vreodata teritoriul venetian.
Lucretia, sosita sa asiste împreuna cu copiii, cere sa-i fie îngaduit sa îsi însoteasca sotul în exil. Cominteul refuza si sentinta devine definitiva urmând sa fie imediat executata.
A urmat o pauza si ca de obicei la astfel de spectacole, am iesit în foaier sa servim Sekt si Canapés.

(va urma)

miercuri, 29 octombrie 2014

Miercurea fara cuvinte (44) - Catedrala Maicii Domnului din Augsburg

(19 octombrie 2014) Dom Unserer Lieben Frau in Augsburg/ Cathédrale Notre-Dame d'Augsbourg/ The Cathedral of Augsburg/ Cattedrale di Augusta





Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

luni, 27 octombrie 2014

Melomanii

Cel mai de succes trio de opera, cunoscut international sub numele "Cei trei tenori" a fost format din Plácido Domingo (n.1941), Luciano Pavarotti (1935-2007) și José Carreras (n.1946). Cei trei si-au unit carierele solo, interpretând numeroase concerte timp de mai bine de un deceniu începând cu anul 1990, obtinând astfel o popularitate deosebita în rândul tinerelor generatii si mai ales în rândul cunoscatorilor de muzica.
În seara aceasta avem bilete la cinema-opera. Royal Opera House va transmite în direct tragedia lirica "I due Foscari" cu Plácido Domingo în rolul lui Francesco Foscari, dogele Veneției. Al doilea membru al familiei Foscari - Jacopo, va fi interpretat de tenorul Francesco Meli. Soprana Maria Agresta va juca rolul Lucreziei, sotia lui Jacopo. Dirijorul orchestrei ROH este în seara aceasta Antonio Pappano.
Pentru rubrica "Meloman pentru o zi" propun doua fragmente deosebite din aceasta opera verdiana, primul videoclip prezentându-l pe Pavarotti în aria "dal piu remoto esilio", al doilea videoclip pe José Carreras intrepretând cabaleta "Odio solo, odio atroce"

Trista poveste din viata familiei Foscari, petrecuta la sfârsitul lunii octombrie a anului 1457 si impresiile mele în legatura cu acest spectacol promit sa le prezint aici, saptamâna aceasta ☺

Papusa vie


Sâmbata am participat alaturi de neamuri si prieteni la botezul fetitei verisoarei mele. Micuta Tiana a fost crestinata dupa ritual catolic si evenimentul s-a petrecut în micuta biserica din cartierul în care locuieste tânara familie. Preotul care în urma cu un an si jumatate a oficiat casatoria parintilor, a avut bucuria de a oficia si Taina Botezului primului lor copil.

Tiana tocmai a împlinit opt luni si este o minune de copil. Noi adultii toti am fost emotionati pe timpul desfasurarii slujbei dar Tiana nu a preluat de la niciunul starea de neliniste, de tulburare... A zâmbit tuturor, a îngaduit sa fie ridicata cu piciorusele în sus si sa fie udata pe cap, s-a lasat fotografiata de o mie de ori -cu bliz sau fara bliz si nu a protestat, indiferent cine a dorit sa o ia în brate. A fost Dulceata-dulcetilor! ☺

joi, 23 octombrie 2014

Cu ce ma ocup zilele astea?!


Fac vizite virtuale pe vaporul Costa Diadema, pe care urmeaza sa ne îmbarcam peste doua saptamâni! Imi fac schite si încerc sa memorez locurile pe unde ma voi plimba timp de o saptamana, în mijlocul Marii Mediterane. Diadema este numele celui mai nou vas de croaziera din flota companiei si noi vom fi primii pasageri la bord. Vom face un turneu de opt zile trecând prin patru tari, fara însa sa ne mutam geamantanul din camera de hotel ;) Practic, nu?!
Un autocar modern ne va transporta din Augsburg pâna la Genova si în timp ce noi vom asista la ceremonia de botezare si oficiala lansare la apa a vaporului, docherii ne vor urca geamantanele la bord si le vom regasi direct în cabina ce ne-a fost rezervata. Nu am mai fost niciodata în croaziera, însa ni s-a spus ca organizarea este atât de precisa, ca pe noi nu trebuie sa ne preocupe nimic, doar ne savuram zilele de concediu.
Vaporul are o lungime de 306 metri si o latime de 37,2 metri. Sunt 19 etaje, din care doar 14 sunt numerotate spre a usura viata turistilor ;) Bineînteles ca etajul 13 nu exista si... sunt sigura ca nenorocirea petrecuta cu Concordia a fost prima si ultima!
Vaporul are o greutate bruta de 132.500 tone si se deplaseaza cu viteza de 20 noduri (1 nod = 1,83 km/h, ceea ce înseamna ca ne vom deplasa cu 37 kilometrii pe ora). Exista 1862 cabine în care vor fi gazduiti 3694 turisti si 1253 personal de serviciu!
In acest oras plutitor, exista o multime de restaurante, clubui, baruri si cafenele, teatre, cinema (4D), shopping center, biblioteca, casino si saloane pentru jocuri, plaje cu șezlonguri, piscine în aer liber si acoperite, bazine jacuzzi, centru weelness cu sauna si masaje, sali fitness, teren de sport, pista pentru jogging si parc marin, promenada si chiar si un club pentru fumatorii de trabuc! Privesc fotografiile în internet si totul mi se pare science fiction! Cel mai spectaculos mi se pare atrio cel strabatut de lifturile din sticla...

Cabina noastra este doar o treapta mai buna decât cele standard, însa când ma uit aici pe plan si vad ce lux au apartamentele de tip suite, nu cu balcon, ci cu veranda, ma ia cu ameteala! Wow, acestora le sta la dispozitie câte un majordom personal si baia lor are cadă cu jacuzzi! Ba chiar pentru acesti pasageri exista un asa numit "Pillow Menu" pentru a-si putea alege tipul de perna preferat! :)) Mai lux nici ca se poate!

Pentru toti pasagerii este prevazuta masa în sistem "pensiune completa" si o optiune extra, numita "pachet-bauturi" care îngaduie servirea pausala de cafea, bauturi alcoolice si nealcoolice, oriunde si oricând - pentru care deja am optat. Deasemenea ni s-a comunucat ca se tine la eticheta in ceea ce priveste garderoba, pentru dineuri si spectacolele de varieté, concerte sau teatru, se impune tinuta eleganta de seara.
Trebuie sa încep sa selectez de prin dulapuri si sa pregatesc valiza, prea mult timp nu mai am la dispozitie ;))

miercuri, 22 octombrie 2014

Miercurea fara cuvinte (43) - Flori pentru aniversare




Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

marți, 21 octombrie 2014

A trecut

... si nu a durut deloc :-) Ba chiar a fost o zi deosebit de placuta!

Dis-de-dimineata, sotul meu a adus din pivnita buchetul de orhidee pe care l-a ascuns înca de sâmbata, sa ramâna proaspat ca sa mi-l ofere când ma trezesc, de ziua mea.
Am plecat la serviciu si exceptand faptul ca toti colegii m-au gratulat, ziua de lucru a decurs normal. La pauza am savurat o cana cu ceai primit în plic de la Alina. "Let the sun shine" este un ceai ce amesteca arome deosebite, cea mai puternica fiind cea de ghimbir! ;-)
Am plecat punctual de la serviciu si când am ajuns acasa, în fata usii ma astepta fetita vecinilor, cea bolnava de sindrom-Down. Avea în mâna dreapta flori si în stânga o mapa enorma. Din cauza bolii Monika este foarte timida si acum, venita sa ma felicite, emotiile o copleseau. Mi-a spus ca doreste sa îmi cânte la lira si un sentiment deosebit m-a inundat si mi-a umplut ochii de lacrimi. Acest instrument - Veeh-Harfe - a fost inventat pentru persoane cu handicap, care nu cunosc notele însa, urmând o schema cu puncte si linii pusa sub coarde, se pot interpreta melodii armonioase. Stiu bine ca din partea ei a fost un efort deosebit - ea nu cânta niciodata în public. Pentru mine însa a intrepretat si vocal!
Viel Glück und viel Segen, auf all deinen Wegen,
Gesundheit und Frohsinn sei auch mit dabei!
... sunt versuri dintr-un vechi cântec german. Pentru ca am laudat-o, Moni a prins curaj si când au sosit parintii ei si înca o familie - vecini de pe strada, a cântat pentru noi toti. Am fost profund impresionati! Dealtfel, pe întreaga durata a serii, am trecut dintr-o încântare în alta!☺ Prin mijloace magice, Helmut a adus pe masa platouri Fingerfood, am închinat câte un pahar cu sampanie decorat cu capsuni proaspeti si atmosfera a fost fermecatoare! Am servit cafea, cappuccino sau espresso si prajituri din cele mai rafinate, cu ciocolata, cu crema de lichior de oua, cu zmeura, cu spuma de capsuni sau cu crema de visine... o nebunie!
Când vecinii s-au retras, am avut timp doar sa adunam vesela de pe masa si sa întindem alta proaspata, pentru ca au sosit fetele mele împreuna cu prietenii lor. Din nou Canapés, sampanie, praline si prajituri, râsete si povesti... nici nu stiu cum s-a facut noapte!
Peste zi a fost soare, însa seara s-a racorit bine asa ca am avut motiv sa etalez cadoul primit de la Pandhora, învalindu-mi umerii cu salul în nuante alese special sa semene cu comoda pe care am decorat-o eu saptamâna trecuta (asta da surpriza!).
Înainte de a merge la culcare, am deschis laptopul sa multumesc tuturor celor ce mi-au adresat urari cu ocazia aniversarii zilei de nastere. Multumesc înca o data celor care au fost alaturi de mine: Domnu'Io, Tu1074, Gigi, Elena, Nima, Zina, Florin, Oana, Ileana Cristi, LU, Mihaela, Alina, Pandhora, Larisa, Alina, Alexa, 4MW, Ella, Ina, Dana & Sorin, Geanina, Iulisa, Sorin, Stefania, Silvia, Floarea, Gina, Anastasia, Vulpita, Alex si Robert. Tuturor sanatate, bucurii si LA MULTI ANI! ☺

Astazi, am gasit în cutia de posta înca o surpriza! O fata de masa cusuta cu flori de maci si o felicitare de la Sofica si Diana (apropo Diana - Kundalini, astazi este ziua ei de nastere. Are însa laptopul stricat, dar când va intra pe blog, se va bucura cu siguranta sa gaseasca urarile noastre).