Se afișează postările cu eticheta omenie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta omenie. Afișați toate postările

luni, 3 februarie 2025

Mi-e dor...

Sentimentul de dor este ca un ecou nesfârșit care răsună prin sălile vaste ale conștiinței noastre. Este melodia tăcută a absenței care ne amintește de tot ceea ce a fost și de ceea ce ar fi putut fi. Acest sentiment este adânc înrădăcinat în experiența umană, de parcă ar fi încorporat în temeliile existenței noastre. Dorul nu este doar lipsa unei persoane sau a unui loc, ci și dorința de ceva mai înalt, ceva necunoscut. Este căutarea nesfârșită a ceea ce ne completează. S-ar putea spune că dorul este forța care ne împinge înainte, care ne face să căutăm ceea ce se află dincolo de orizont. În această stare de lipsă se dezvăluie natura spiritului uman. Suntem ființe ale aspirației și dorinței, mereu în căutarea a ceea ce ne lipsește.
Acest sentiment poate fi dulce-amărui, un amestec de bucurie și durere. Este ca o oglindă care ne arată adâncurile propriei noastre inimi. Dar în acest dor se află și o frumusețe incredibilă. Ne arată că suntem capabili de a simți profund, că putem tânji după ceva mai mare decât noi înșine. Ne amintește că suntem vii, că putem visa și spera.
În dor găsim motivația de a merge mai departe, de a explora noi căi și de a descoperi noi orizonturi. Poate că dorul este, în cele din urmă, o invitație de a ne înțelege mai bine pe noi înșine. Ne îndeamnă să privim mai profund în interiorul nostru și să descoperim secretele propriei noastre inimi. Și în acest proces de autocunoaștere, găsim poate răspunsurile la întrebările care ne chinuie cel mai mult. Dorul este o sabie cu două tăișuri – poate fi dureros, dar poate și să ne îmbogățească viața, determinându-ne să căutăm ceea ce este cu adevărat important. În el găsim atât umbrele, cât și lumina care ne ajută să recunoaștem sensul adevărat al existenței noastre.
Mie, de foarte multe ori mi se face dor de bunici (bunici care traiesc de muuulti ani printre stele)... Mi-e dor de vremurile când, copil fiind, nu eram foarte conștientă de iubirea cu care mă învăluiau. Mi-e dor de vocile bunicilor, de povețele lor, de dezmierdările lor... Mi-e dor de sentimentul acela care mă asigura că, orice mi s-ar întâmpla, unul din bunici mă va ajuta să ies din impas, fără să cer... Asa, pur si simplu! Adevărul este că am fost cu adevărat răsfățată! Fiind singura nepoată, iar fratele meu singurul nepot, am avut parte de toată atenția și iubirea bunicilor noștri (părinții noștri, fiind singuri la părinți, s-a creat un mediu fără concurență - am fost iubiți și apreciați din plin). Dar... de cele mai multe ori, dorul de bunici se transformă într-o teamă copleșitoare... Încă îi am pe părinți, dar gândul că și timpul lor este limitat mă înspăimântă. Această teamă mă macină zilnic, pentru că suntem atât de departe și nu pot să-i ajut așa cum mi-aș dori. Viața mea de aici mă ține legată de casă, de familie și de serviciu, cu responsabilități care nu pot fi ignorate. Totuși, inima mea tânjește să fiu alături de mama, să o ajut la cumpărături, să merg cu ea la plimbare, să o însoțesc la un control medical... Durerea de a nu putea face aceste lucruri mărunte, este foarte puternica, mai ales ca nu știu cum să împac toate aceste dorințe și obligații. Mă simt prinsă între două lumi, fiecare cerându-mi o parte din suflet.
Probabil ca dorul este o parte esențială a existenței noastre. Ne amintește de legăturile profunde pe care le avem cu cei dragi și de importanța momentelor petrecute împreună. Deși dureros, dorul ne învață să prețuim fiecare clipă și să căutăm mereu să fim aproape de cei pe care îi iubim, chiar și atunci când distanța ne desparte. În această căutare, găsim sensul adevărat al vieții și al iubirii.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Am preluat aceasta tema de la Tudor, am acceptat provocarea și o transmit mai departe la Diana, Suzana, Poatecuta si Vero. M-am abținut sa mentionez mai multe nume, pentru ca sunt sigura, cele care vor dori sa răspundă provocarii, o vor transmite si altor prieteni din blog-roll.

miercuri, 9 ianuarie 2019

Ceata lui pitigoi - Miercurea fara cuvinte 2/2019



Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme anume pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua ☺ Happy WW!

miercuri, 21 noiembrie 2018

luni, 10 decembrie 2012

Corespondente cenzurate

Ce mai faci Ninule?
[..............................................................]

Sarut mâna Carmen!

Am facut extrem de rau :(
Am fost bolnav, am avut temperatura mare, nasul înfundat... foarte rau mi-a fost.
Am început iar sa fiu deprimat ca vin sarbatorile si sunt iar singur si întotdeauna patesc asta, înainte de Craciun mai ales... Pâna dupa Revelion sunt tot asa :(
A venit si un frig crâncen, -7/ -9 grade, asa ceva era doar prin Februarie...
În afara de vecinul ala de peste drum pe care al cunosti si tu, care vine pe la mine de 2 ori pe saptamana sa-mi aduca pâine, nu ma cauta nimeni... si asta e si mai deprimant...
Apoi Primaria a folosit banii nostri de pensie pentru organizarea votarilor si ne-a anuntat ca e posibil ca luna asta sa nu primim banii... iar in Ianuarie sigur nu o sa-i primim ca nu e votat bugetul de stat pe anul 2013 si fara buget votat nu au voie sa faca plati... asta e si mai deprimant, ca cei care au familie se mai descurca, dar mie mi-e mai greu sa nu am bani, si asta e în toata tara, toate persoanele cu handicap trec prin asta ... Sper înca macar pensia pe Decembrie sa o primesc - sa nu faca asa ca acum doi ani când iar nu s-au dat... si toata lumea a fost fara bani, inclusiv cei cu ajutoare sociale !
Parca traiesc un vis urât care nu se mai sfârseste :( [.....................................................]
O zi frumoasa sa ai Carmen ! O saptamana minunata va doresc !
Cu drag si recunostiinta îti sarut mâna !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Nota: nu am cerut voie lui NINU sa public acest fragment din e-mailul pe care mi l-a trimis, însa sunt sigura ca nu se va supara pe mine daca, macar unul din cei care citesc aici se va gândi la el si îi va face o mica donatie - acum în prag de sarbatori. 
Craciunul nu e frumos pentru noi toti, sarbatorile de iarna sunt luminoase doar pentru cei norocosi...
Sanatate multa va doresc!

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Oamenii cu sufletul de aur

... sunt acele persoane cărora le pasă de semenii lor și nu pot trece nepăsători, atunci când știu că pot da o mâna de ajutor... Oamenii cu sufletul de aur sunt acei oameni care fără să simtă neapărat pe propria lor piele, știu ce înseamnă suferința și, impresionați ca de propria lor soarta, încearcă sa facă atât bine cât le stă în putință. "Există o mie de boli și o singură sănătate" a spus marele Arthur Schopenhauer. 

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Un vis devenit realitate

Sunt în plina desfasurare, calificarile pentru finala în Cupa mondiala 2012 - a sporturilor de iarna: biatlon, sarituri, slalom, slalom urias, schi cross-country, schi alpin şi nordic combinat, bob, patinaj viteza sau artistic, singel sau perechi... Toate posturile sportive de televiziune transmit în direct competitiile si rezultatele lor, încearcând sa ne tina la curent cu tot ce se întâmpla, oferindu-ne posibilitatea de "a sta cu fundul în doua luntri";)) în camera calda - în fotoliul preferat si la fata locul, pe pistele încarcate cu zapada.
Fiecare simte în mod propriu pulsul competitional si cu siguranta fiecare este la curent cu ultimele noutati din sportul preferat.
Pe mine m-a impresionat în mod deosebit o poveste din "culise", petrecuta saptamâna trecuta la Cupa Mondiala de slalom din Wengen.
Se stie ca pentru a-si face reclama, firmele platesc mii de euro pentru a-si vedea numele trecut pe casca unui schior.
Înainte de Craciun, a aparut informatia ca Brad Spencer - unul din sportivii echipei nationale a Canadei, cauta sponsor pentru urmatoarea competitie internationala.
Gage Ferguson - un baiatel din Calgary, în vârsta de 8 ani, suferind de sindromul Asperger (o forma de autism), a hotarât în mod spontan sa-si ofere economiile pentru a-l sprijini pe Spencer - al carui mare fan este si deci sa-i devina sponsor. Prima reactie a mamei, auzindu-i gândurile, a fost sa zâmbeasca, apoi a încercat sa-i explice ca asa ceva nu este posibil!
Gage, care de altfel are camera tapetata cu postere ale schiorului, nu a acceptat ideea de a renunta - înainte de a încerca! Mama a cedat insistentelor si si-a ajutat fiul, care a scris cu mânuta lui o scrisoare prin care îsi oferea serviciile de sponsor, punând la bataie suma de 149 dolari, avuta la momentul respectiv în pusculita.
Extrem impresionat la primirea scrisorii, Brad Spencer a acceptat oferta si la data de 15 ianuarie, pe pista din Wengen, a purtat mândru casca de protectie pe care a stat scris numele celui mai tânar sponsor:
Gage Ferguson. Deasemenea, a facut toate demersurile pentru ca micutul (însotit de familie) sa se afle pentru o saptamâna la Cupa Mondiala, iar în ziua marii competitii, sa fie invitat direct pe pista - în cabina speciala rezervata sportivilor si antrenorilor.
"Într-o lume în care
adesea oamenilor generosi nu le sunt apreciate faptele, m-am straduit sa fac tot ce am putut pentru a recompensa deosebitul gest." - a declarat cu emotie sportivul.
La rândul lui, Gage, super-fericit, a declarat ca este primul lui concediu în Europa si copleşit de importanta pe care a capatat-o, si-a luat rolul de sponsor foarte în serios si si-a încurajat permanent sportivul.
Brad Spencer a încheiat etapa pe locul 21 si
cu siguranta, povestea celor doi nu se va încheia aici.

(Tabloul competitional: 26.-27.11.2011 Kuusamo; 2.-4.12.2011 Lillehammer; 8.-11.12.2011 Harrachov; 16.-18.12.2011 Engelberg; 29.-30.12.2011 Oberstdorf; 31.12.2011.-1.1.2012 Garmisch-Partenkirchen; 3.-4.1.2012 Innsbruck; 5.-6.1.2012 Bischofshofen; 13.-15.1.2012 Tauplitz/Bad Mitterndorf; 19.-21.1.2012 Zakopane; 27.-29.1.2012 Sapporo; 3.-5.2.2012 Val di Fiemme; 10.-12.2.2012 Willingen; 14.-15.2.2012 Klingenthal; 17.-19.2.2012 Oberstdorf; 2.-4.3.2012 Lahti
7.-8.3.2012 Trondheim; 9.-11.3.2012 Oslo; 15.-18.3.2012 Planica)