Așadar... Leo chiar a înghițit un peștișor?

...întrebarea se refera la videoclipul de aici, iar raspunsul este clar: NU! 😀🐟🐠😇

Leo a primit în Sibiu o nouă jucărie, un fel de Nemo cu buze țuguiate… un mic pupăcios! ☺ Bineînțeles că am cumpărat ceva asemănător și pentru Chico. Un peștișor simpatic, ceva între Lola din Shark Tale, Dory din Finding Dory și Flounder – prietenul loial al lui Ariel din The Little Mermaid… Oare cum să îl cheme?...
Și pentru că tot vorbim de personaje colorate, acvarii, reflexii și imagini care ne rămân în minte, vă reamintesc că în fiecare joi ne întâlnim aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

Ca în basme - Reflexii în oglinda 1/2024

 

În prima zi a noului an, la ceasul înserarii, am trecut poarta Gradinii Zoologice spre o lume magica. O lume de basm, creata prin spoturi luminoase, instalatii sclipitoare, oglinzi, lasere, videoclipuri si muzica în aer liber, sub cerul încarcat de stele... 

Un traseu de peste doi kilometri, în circuit, ne-a oferit momente impresionante. O scara luuunga-lunga, din neoane albastre, spre o luna cocotata-n vârful unui copac cu ramurile încarcate de stele; un cort ce fereste de vânt pomul cu dorinte - pe crengile caruia oricine crede în magie, poate anina dorinte scrise pe hârtie colorata; un lac cu lebede din beculete albe, un altul cu zeci de stele-plutitoate si de jur împrejur copaci si boscheti luminati în cele mai calde nuante de rosu, bordo, oranj sau violet; flori, libelule licurici si fluturi uriasi sau animale în marime naturala, realizate cu mare maiestrie din ghirlande lunimoase; un trenulet ce-si trage vagoanele încarcate cu copii prin padurice, pe lânga cerbi, caprioare, vulpi, iepurasi si veverite sclipicioase. Sute de luminite încântatoare...

Plimbarea ne-a oferit si câteva surprize vii: o familie numeroasa de babuini se joaca fara teama de întuneric - spre amuzamentul vizitatorilor mici. Leii de mare savurau parca melodia din parc, balansându-si capul minimal, într-o pozitie meditativa. Focile si câinii de mare se zbenguiau în bazin iar pinguinii alergau pe marginea lacului cu piciorusele lor scurte. Adorabile momente! Purcelusul cu carapace (tatu) si o Țestoasa de Galapágos se pregateau de culcare, trei ursuleți spălători se jucau de-a prinselea într-un copac. Pe lac, berzele îsi faceau toaleta de seara, gâstele, ratele si pelicanii dormeau deja. Un lup napârlit, îsi facea nervos rondoul de noapte în cusca lui... Apoi noaptea ca smoala, nu ne-a mai permis sa vedem decât stelutele si decoratiunile de pe traseu.  

Un curcubeu a îmbratisat o portiune de alee, peste alta bucata de alee a început sa ploua cu stele cazatoare, peste o alta, ningea cu fulgi luminosi enormi. Din loc în loc pe trotuar erau proiectate tablouri hibernale sau șotroane vesele si multicolore. Un careu cu clopotei, oglinzi si ghirlande în chip de plante cățărătoare au întregit magia parcului. Câtiva pasi mai departe, un presepio impresionant, cu figuri în marime naturala si cei Trei Crai de la Răsărit realizati din împetituri cu beculete. 

Si peste tot, creatii sonore compuse exclusiv pentru acest parc. Pe un alt capat de lac pluteau barcute "din hârtie" care-si schimbau culorile în ritmul muzicii. Pe ponton, o rama de oglinda plasata ca o invitatie la a poza... Peste tot, în stânga si dreapta aleii, arcade, braduti, esarfe si panglici fosforescente, fotolii si banci capitonate; din loc în loc, piațete gastonomice cu punch pentru copii, vin fiert și preparate sărate și dulci. Am petrecut doua ore si jumatate plimbându-ne pe alei si daca Leo nu ne-ar fi grabit, probabil am mai fi zabovit ceva în parcul Zoo. Starea de spirit creata a fost de basm! Departe de a fi mohorât sau întunecat, asa cum se asteapta sa fie luna ianuarie, dupa ce trec sarbatorile. Am trait o experienta deosebit de placuta de care ne vom aminti întregul an 2024 ;-) La multi ani!

 

Sper ca v-au placut reflexiile si luminile din fotografii si videoclipuri si va invit sa participati la rubrica "Reflexii în Oglinda", initiata de SoriN si preluata de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

5 zile si 3 excursii - Reflexii în oglinda S40/23

Se poate vorbi despre "stress de timp liber"? ☺☺☺ Saptamâna mea trecuta a fost supra-încarcata cu activitati recreative... care însa m-au obosit/relaxat asa încât astazi în loc sa ma trezesc ca de obicei la ora 6:30/7 sa plec la serviciu, m-am trezit la 8:30! In loc sa intru în panica, am zâmbit si m-am întins cât sunt de lunga, pâna mi-au pocnit toate încheieturile ☺ Mi-am urmat fara graba toate tabieturile matinale si am ajuns la birou putin înainte de ora 10 ☺ Stiam ca nu am nici-un meeting de dimineata, asa ca mi-am început ziua de-ga-ja-ta ☺ Dar sa va spun cum am reusit sa ajung în starea asta de destindere fizica si mentala ☺

Vineri, pe 29 septembrie, fiind ultima zi lucratoare din luna, mi-am luat liber pentru ca am avut pe cont suficiente ore suplimentare ca sa îmi permit acest lucru. Soarele stralucea ca într-o zi de vara. Mi-am luat baietii si am petrecut întreaga zi în Gradina Zoologica din Augsburg.

Parcul se întinde pe o suprafata de 22 hectare si asigura ambientul necesar celor peste 1300 animale din cca. 250 specii diferite care traiesc aici! Grădina Zoologică din Augsburg este una dintre cele 20 mai mari din Germania (nu trebuie uitat ca aceasta zoo concureaza cu Gradina Zoologica Berlin, care este cea mai mare din Europa!). Arhitectura parcului este gândita asa încât sa creeze pentru animale habitate cât mai asemanatoare cu cele naturale, iar vizitatorii sa poata petrece o zi întreaga, cu posibilitatea de a servi masa la restaurante sau de a face pauze de înghetata sau limonada la unul din chioscuri. Deasemenea exista banci si locuri de joaca amenajate special pentru copii (voi reveni cu mai multe fotografii).

Duminica, întâi octombrie, am plecat de acasa înainte de ora 7! Am fost cu Andrea, colega mea de birou, într-o excursie organizata (cu autocarul) pe Insula Mainau, supranumita si Insula Florilor. 

Insula se situeaza în lacul Bodensee, pe partea bavareza si are o latime de doar 160 metri si o lungime de 1100 metri. Pe insula locuiesc doar 180 de persoane, dar vin în vizita anual cca. 1,25 milioane de turisti - motiv pentru care, aici lucreaza în jur de 400 persoane. 

Eu am mai fost pe insula de câteva ori, în diferite anotimpuri si spectacolul florilor este inedit! Gradinile sunt amenajate astfel încât în fiecare luna sa existe atractii deosebite. Primavara devreme sunt rododendronii, azaleele si cameliile, apoi urmeaza lalelele, narcisele si zambilele, urmate de liliac, crini, lavanda, bourgainvilleen, hortenzii, trandafiri, maci, plante mediteraneene, frangipani si copaci templu, passiflora, thunbergia, coniflora, copaci-coral, lotusi, hibiscus, fuchsii, plante de banana... O feerie de culori si parfumuri. Acum, la inceput de octombrie, daliile sunt reginele insulei - aproximativ 12.000 de dalii din peste 280 de soiuri (voi reveni cu mai multe fotografii). Urmeaza clopoteii, brândusele, anemonele, margaretele, arborii de otet si crinii-broasca. In decembrie sunt eufobia, solandra si florile roz si parfumate ale viburnulum-ului de iarna. Palmierul tepos cu bobitele rosii, coniferele si în sere, plantele exotice si orhideele. Bineînteles în decembrie sunt si expozitiile de presepio (scenele Nașterii Domnului). 

O atractie speciala aici pe insula Mainau este expozitia permanenta de fluturi exotici, în diverse culori si marimi (cei albastri " Morpho peleides" sunt de marimea vrabiilor). Cca. 120 de specii si subspecii diferite de fluturi din regiunile tropicale din America de Sud și Centrală, Africa și Asia trăiesc în Casa fluturilor de pe insula Mainau (voi reveni cu mai multe fotografii). 

Marti, 3 octombrie, a fost zi libera, fiind sarbatoare nationala (Ziua Unitatii Germane). Meteorologii au prezis cer senin si temperaturi de pâna la 28°C asa ca am hotarât sa profitam de vremea superba si am plecat cu Helmut si Leo spre Nördlinger Ries (Bavaria), sa vizitam castelul Harburg. 

Fermecati de peisaj si povestile evului mediu, am petrecut o zi minunata la cel mai mare Palatul Imperial al dinastiei Hohenstaufen din Germania (voi reveni cu fotografii). 

Actualul complex turistic are un hotel si restaurant cu gradina de vara. Am servit masa de prânz în acest cadru idilic si pentru cateva minute am cochetat cu ideea de a-mi serba viitoarea zi de nastere aici... Este totusi prea departe (70 km de acasa pâna aici la castel) si un sfert din invitatii mei sunt trecuti de 70 de ani. Asa ca am ramas la ideea de a serba undeva, în apropierea casei. Am doua idei, total diferite: brunch la Clubul Black Lotus sau dinner la Restaurantul DaVinci (voi reveni cu mai multe fotografii).

Iar acum... va doresc o zi de joi minunata si va invit sa participati la "Reflexii în oglinda" - o rubrica initiata de SoriN si preluata aici, de mine. Publică într-un articol pe blogul tău, o fotografie cu reflexii, o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai vazut în "oglinda" (orice fel de oglinda... chiar si oglinda ochilor, oglinda apei, a cerului sau oglinda retrovizoare) si înscrie articolul aici - în tabel:

Lumea celor care nu cuvânta? ☺

 

☺☺☺☺ Dupa parerea mea, cel mai bine "ma aranjeaza" gorila ☺☺☺ ☺

Am folosit "Tiergesichter Foto App" ☺☺☺ sa-mi alung plictisul într-o zi ploioasa, dintr-un luuuuuung sir de zile ploioase din luna mai 2023!!!

Va doresc un start bun în weekend! 

PS: La noi, duminica este Ziua Mamei - sunt curioasa ce surpriza îmi pregatecs fetele mele ♥♥

Frunze moarte si totusi vii

ne-am inspirat de la Potecuta ♥ Multumim ♥









PS1: Aici, povestea frunzelor
PS2: Emma va împlini peste doua saptamâni, opt ani iar Greta va împlini cinci ani la începutul lui decembrie

... ramas din Zodia Scorpionului ☺

Scorpionul de carte - Chelifer cancroides, este în Europa Centrală cel mai bine-cunoscut reprezentant al pseudoscorpionilor. Animalul, care are dimensiuni de numai câțiva milimetri, îsi face deseori loc în mediul de viață al oamenilor, unde este foarte util ca vânător de dăunători: psocopterele, paduchii de carti si acarienii sunt înscrisi pe "lista de meniu". Pentru oameni, scorpionul de carte este complet inofensiv, el nu poate penetra pielea umană cu foarfecele sale.
Scorpionii de carte preferă locurile uscate și se ascund în spații înguste. Ei îsi găsesc culcus în coaja de pin, în stupi, în cuiburi de păsări vechi, în grajduri, în vestiare și în locuințele omului - sub tapet, în biblioteci si muzee, în fișiere cu praf. Din cuibul lor, vânează animalutele mai mici, cum ar fi paduchii de cărți, păduchii, colembolele, ploșnițele de pat și acarienii. Prada este prinsă cu foarfecele pedipalps, îi este injectat venin din glanda aflata în vârful foarfecei, apoi este devorata.
Zilele trecute, în birou, pe când fiecare era concentrat la lucrul lui, striga un coleg: "Scorpionulllll!"  Cum, cine, ce, de ce?! am sarit toti panicati. Colegul zâmbind, ne arata cum la el pe birou se plimba un punct gri-închis :-) Ne apropiem noi sa privim mai bine, ne stergem lentilele de la ochelari... musafirul nostru e tare-tare mic! Pe când colegul golea o cutie de bomboane ca sa-l captureze, ne-a explicat totul despre scorpionul de carte. Si ne-a zis ca îl duce la albinele lui, în stup. Pe mutrele noastre se putea citi ceva spaima amestecata cu scârba... Ca sa ne "înveseleasca", colegul a completat: "unde este unul... este o întreaga colonie!" Na SUPER! Cu alte cuvinte, la noi în birou tropaie acarienii! Cu toate ca nu se vede, cu siguranta avem mult praf si prea multe hârtoage...

Jurnal de Vacanta de vara - La gura de vărsare a Dunării (2)

(continuare la "JVv - La gura de varsare a Dunarii")
Când îti abandonezi masina într-o parcare si pornesti cu vaporasul spre un sat înconjurat de ape, ai ciudatul sentiment ca te îndrepti spre "capatul Pamântului"... Localitatea Sfântu Gheorghe se situeaza pe partea stânga a celui mai vechi brat al Dunarii – Bratul Sfântu Gheorghe, în apropierea gurii de varsare a Dunarii în Marea Neagra. Comuna ocupa o suprafata de 605 km² si este alcatuita din aproximativ 350 gospodarii în care traiesc circa 800 oameni, dupa legi si traditii adaptate locului. Pe timpul verii, am impresia ca în sat sunt mai multi turisti decât localnici!

Casele sunt în general joase, rar vezi cladiri cu etaj. Este un mișmaș arhitectural - nici macar acoperisurile nu mai sunt toate din stuf. Traditionalul se îmbina cu modernul si nu întotdeauna este de bun gust. Exista ca peste tot case vechi, case noi si case care stau sa se darâme. Impresionant aici la Sfântu Gheorghe este ca majoritatea curtilor sunt pline de flori! Desi verile sunt foarte calduroase si secetoase si în ciuda faptului ca terenul este nisipos, din poarta fiecarei case îti zâmbesc florile. Femeile satului sunt majoritatea casnice si cele mai harnice, îngrijesc pe lânga flori si câteva fire de rosii, ardei, castraveti, vinete, fasole -  atât cât sa asigure legume proaspete familiei si turistilor ce le bat la poarta. Ocupatia principala a barbatilor din sat este pescuitul si vânatul, pentru hrana familiilor si ca principala sursa de venit. Pe perioada verii turismul rural - care s-a dezvoltat mult în ultimii ani, aduce satenilor surse suplimentare de venit.

Cresterea animalelor se face peste tot la fel în Delta Dunarii - animalele sunt lasate libere pe grinduri unde îsi cauta singure hrana. Lipsa terenurilor agricole îi determina pe localnici sa pastreze în saivane doar animalele de tractiune si mai rar cornute. Gâstele, ratele si gainile din Sfântu Gheorghe sunt suta la suta bio.
Fiecare gospodarie are câteva pisici si cel putin un catel... Daca pe stazile satului întâlnesti catei de talie mare, aceia apartin cu siguranta turistilor, pentru ca sfântu-gheorghenii au doar catei de talie mica! De ce îi prefera pe cei mici, habar nu am... Câinii sunt pasnici, traiesc în bătătură liberi precum câinii vagabonzi, dar fiecare îsi cunoaste numele si îsi recunoaste stapânul care-i da de mâncare.
Strazile sunt largi, nepavate si pamântul este acoperit cu un strat foarte gros de nisip fin, prăfos, care-ti intra printre degetele picioarelor indiferent ce tip de încaltaminte porti ☺

Autoturismele se pot numara pe degete si am impresia ca nu sunt înregistrate, pentru ca înca circula cu numarul de înmatriculare al ultimului proprietar (*). Parerea mea este ca aceste masini ori au fost achizitionate "pe nimic" în urma falimentului vreunei firme din tara, ori au fost casate; în orice caz, aici în sat stârnesc mult praf, dar se pare ca-si fac treaba ☺ În sezonul estival sunt folosite mult pentru a transporta turistii din sat la plaja, la tarmul Marii Negre. În functie de numarul de turisti, autoturismelor le sunt sau nu, atasate remorci si aceste originale vehicule se numesc Trocarici ☺
Virgil - sotul Silviei, îsi aminteste când în urma cu câtiva ani, dupa ce în localitate au aparut masinile si remmorcile, a discutat cu elevii scolii din sat, cerându-le sa gaseasca o denumire simpatica pentru aceste mijloace de transport. Copiii s-au gândit la "trocarișcă" sau "cașcarabeta" termeni care în limbajul regional înseamna "căruț hodorogit" si Domn' Profesor a ales aceasta denumire nostima, adoptata imediat de întregul sat... Cu alte cuvinte, Virgil este "tatal" Trocarici-ului ☺ (va urma) 

(*) - Sub mottoul "ce mica-i lumea!" am descoperit în sat un microbus ce a apatinut unui prieten de-al meu ☺

Insula Mainau - Catei simpatici

Am prezentat pâna acum în diverse articole florile vazute pe Insula Mainau - astazi voi prezenta fotografii cu cateii întâlniti pe timpul excursiei. Nu exagerez când spun ca fiecare al patrulea grup de oameni a avut ca însotitor un catel!
Au fost zeci ☺ eu am fotografiat doar câtiva... Este greu sa surprinzi în fotografie un catel atunci când nu exista o relatie de prietenie-încredere între fotograf si patruped. În plus, exista oameni si oameni... unii se bucura ca îi este admirat catelul, altii dinpotriva, unii schimba cu placere câteva cuvinte legate de prietenul patruped, altii doar trec fara sa se opreasca, însa zâmbesc, placut impresionati ca prietenul patruped a atras atentia si altor persoane.

În ceea ce ma priveste, mi-au placut cateii de când ma stiu. De-a lungul timpului am avut acasa trei catei, ultimul a fost un Foxterrier sârmos, prieten nedespartit al fetitelor mele. Stiu ce înseamna sa ai responsabilitatea unui catel si pe cât de mult mi-ar place, timpul si stilul meu actual de viata nu îmi permite sa mai am propriul catelus. De aceea, ma bucur de câte ori întâlnesc pe strada unul ☺

Un studiu recent facut în Germania, arata ca cel puti 15% din populatia în vârsta de peste 14 ani, poseda un câine. 70% din neposesorii de câine simpatizeaza câinii si cocheteaza cu ideea de a avea cândva unul. Doar 6% sunt împotriva ideii de a fi posesor de câine.
99% din cei intervievati vad în câine un prieten, un animal de companie si apreciaza valoarea non-agresiva a câinelui în societate, doar un procent, vede în câine un paznic.
89% din neposesorii de câine au criticat lipsa de bun simt a posesorilor de câini care spre exemplu nu aduna din spatiile publice excrementele propriului catel, considerând aberanta dragostea exprimata fata de un câine dar lipsa de respect fata de concetateni.
Analizând rasa de câine, s-a constatat ca trei sfert din posesori prefera rasa pura si doar un sfert rasele corcite.
În Germania, sunt întregistrate 23 milioane de animale de casa (inclusiv acvarii cu pesti ornamentali sau terarii), din care doar 5 milioane sunt catei. Facând raportul la numarul de locuitor, statistica plaseaza Germania pe locul trei între tarile europene iubitoare de animale, dupa Rusia si Italia, dar înainte de Franta, UK, Polonia, Spania, Olanda, Belgia, Ungaria si Portugalia.

Oscar, Lizi & Company

PS: am "furat" tema postarii de la prietenele mele Pandhora si Diana ☺

Planeta Albastra

Pasărea colibri (Zimtelfe = Spiridușul din scorțișoară), Pestele Balon,  Cameleonul Yemen, Maimuta Macaca fuscata, Gândacul de bălegar si Meduza Aurelia aurita, sunt câteva "bijuterii" rare, pe care înca "le mai poarta" Pamântul. Pentru ca astazi este "Ziua Pământului", Google - corporația americană multinațională care administrează cel mai accesat motorul de căutare pe Internet, a conceput un Doodle miscator ce cuprinde aceste simboluri, astfel încât sa atraga atentia cât mai multor locuitori ai Planetei Albastre asupra schimbarilor pe care omenirea le provoaca naturii - cu sau fara voie.
De 44 d ani se celebreaza "Ziua Pământului" - la fiecare 22 aprilie si tot mai multe tari simpatizeaza cu actiunea initiata în SUA de generatia de studenti a anului 1969. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
Planeta noastră este la un punct de cotitură. Migrația globală masiva din mediul rural în mediul urban se face cu investiții uriașe în energie, apă, materiale, deșeuri, distribuție a produselor alimentare, precum și de transport. Efectul acestor transformari demografice influenteaza mediul înconjurator si determina schimbări climatice dramatice. "Ziua Pământului" este o zi de sărbătoare închinata frumuseților naturii.
Pastrati Pamântul curat, nu este greu! Reciclati gunoiul, separând plasticul de hârtie, sticla de deseurile biologice sau dozele de tabla. Reciclarea gunoiului contribuie activ la protectia mediului, evitarea poluarii aerului si a apelor, reducerea cantitatii de energie necesare fabricarii unor noi materiale, reducerea riscurilor asupra sanatatii populatiei si salvarea padurilor.
Plantati câte un pom, îngrijiti câteva flori - chiar daca locuiti la bloc si poate ca nu aveti spatiu decât pentru o jardiniera pe pervazul ferestrei! Micile actiuni vor avea efect mare atunci când sunt sustinute în masa. Educati-va copiii de mici sa faca economie la apa si curent electic, dar mai ales, aratati-le ca iubiti natura. Viitorul e al lor! Faceti din fiecare zi, o Zi a Pamântului!

Pentru rubrica "Meloman pentru o zi" propun sa ascultam melodia "Oda bucuriei" în varianta rock si interpretata de copii. La multi ani planetei PAMÂNT!

Ora Pamântului 2014

Asa cum suntem obisnuiti din anul 2007 si anul acesta, în ultima sâmbătă a lunii martie, am stins luminile și am oprit aparatele electrocasnice neesențiale - timp de o oră. Ieri seara între orele 20:30 si 21:30 - în Germania, toti cei care au dorit sa-si arate simpatia fata de proiectele WWF (World Wide Fund For Nature) au participat la Earth Hour. Acasa am petrecut o ora romantica pe terasa, la lumina data de lampile solare din gradina si am baut câte un pahar de sekt cu bere (proporţia de amestec 3-1). Am privit cerul si am încercat sa numaram stelele.
Se spune ca pe timpul Orei Pamântului pot fi observati peste 4000 aștri, pe când în timpul unei nopti oarecare într-unul din marile oarse ale lumii, se pot vedea doar aproximativ 100 de stele!
Ora Pamântului are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. În jurul globului Pamântesc, au participat milioane de oameni la Ora Pamântului 2014... Din Pjöngjang în Juneau, din insula Samoa la piramidele Egiptene si la Poarta Brandenburg din Berlin, din Sydney la Toront, din Dublin la Tel Aviv, din San Francisco la Kuala Lumpur... mii de orase au stins luminile pentru o ora.
În Germania au participat 160 de orase si peste tot în lume, urbele si comunitatile, au participat la Ora Pământului. În Madrid, a fost creeat din lumânari un Panda gigant - pentru a celebra logo-ul WWF. În Taiwan, mai mult de 1.500 de persoane au participat la un maraton, purtând costumatii inspirate din lumea animalelor și a plantelor. În Danemarca, numeroase cafenele și restaurante au servit cu ocazia Earth Hour meniuri ecologice. În Bosnia și Croația, sistemul de transport public a fost gratuit. Earth Hour a început în Coreea de Nord si s-a încheiat în Tahiti, unde simbolic, timp de o ora au fost reciclate deșeuri. În majoritatea oraselor a strălucit simbolul "60+" format din lumânări sau lampi solare.

La Zoo (5) - Hai sa râdem!

pentru rubrica Happy Weekend - tabel de înscriere la Blind Love (Elly)

Un somer citeste in ziar ca Gradina Zoologica din oras are un post liber. Se prezinta si directorul îi spune:
- Contractul de lucru presupune discretie maxima! Tocmai a murit gorila care era punctul de atractie al gradinii zoologice. Pâna când facem rost de alta, avem nevoie de un om care sa se îmbrace în pielea ei si sa se plimbe prin cusca.
Pentru ca oricum nu avea un alt angajament, barbatul accepta conditiile ciudatului contract de munca.
Dupa o saptamâna, este chemat de director si acesta îi spune.
- Daca te urci pe cusca, te cateri si sari prin copaci, îti dublez salariul.
Zis si facut, tipul începe sa se agite în cusca, se catara în copac, sare din creanga-n greanga. La un moment dat dintr-o saritura gresita, cade în cusca leului. Înfiorat, o rupe la fuga strigând cu disperare:
– Ajutor! Ajutor! Scoateți-mă de aici! Ajutoooor!
Dintr-un salt, leul îl pune la pământ și apropiindu-si botul enorm de capul omului-gorila, îi sopteste la ureche:
– Nu mai zbiera tontule, o să fim concediați amândoi!

Bulisor îi spune tatalui într-o zi:
- Tata, vreau sa merg la gradina zoologica!
- Lasa bai, cine vrea sa te vada sa vina aici!

Un ardelean la gradina zoologica se opreste în dreptul girafei. Se uita la ea o ora, se uita la ea 2 ore, dupa care exclama: - "Apăi niii, asa ceva nici ca exista!!"

In gradina zoologica, în dreptului custii cu maimute, un copil exclama:
– Mama, mama, uite, aici sunt programatorii!
– Dar de ce crezi tu asta? întreaba mama contrariata.
– Sunt la fel ca tata: nespalati, parosi si cu fundul tăbăcit!

Doua cămile - tata si fiu, vorbesc între ele:
- Tata, de ce avem noi cocoasa?
- Pai în desert nu sunt fântani si în cocoasa ne tinem rezerva de apa.
- Si de ce avem copite atât de mari?
- În desert nisipul e firbinte si copitele groase ne ajuta la mers.
- Atunci... ce naiba cautam noi la Gradina Zoologica?!

La zoo (4)

pentru rubrica "Reflexii în oglinda" - tabel de înscriere la SoriN