Se afișează postările cu eticheta autoturism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta autoturism. Afișați toate postările

vineri, 17 octombrie 2025

Cu viteza melcului

 
Ieri după-amiază, mă întorceam spre casă pe autostradă. Drumul meu obișnuit, de la parcarea firmei până la garajul casei, durează maxim 25 de minute — dacă totul decurge normal. Mai aveam vreo 4 kilometri până acasă când... s-a produs blocajul.
Un "Stau" — cum spun nemții (se pronunță [ștau]). Am pornit semnalizatorul de avarie, am format banda de salvare pe mijloc și am rămas pe loc — așa cum se face corect. Am stat muuuult, deși mai aveam doar câteva minute până acasă. Au trecut câteva autovehicule speciale — pompierii, poliția, ambulanța, mașini cu platformă de tractare — mi-a fost clar că era vorba de un accident serios. 
În stânga mea, apunea soarele... L-am admirat în toate fazele și am ascultat muzica mea specială de pe stick. În mod normal, nu reușesc să o ascult cap-coadă, de data aceasta aproape am reușit.
La un moment dat, traficul s-a repornit — cu viteza melcului. Ruta a fost deviată, am ieșit cu toții de pe autostradă...

Am ajuns acasă pe întuneric, cu o întârziere de o oră și jumătate. Dar nu m-am enervat. Nu mă enervez niciodată în astfel de situații. Îmi spun mereu: Dumnezeu m-a ferit — puteam să fiu eu într-una dintre mașinile implicate în accident...
A doua zi, am aflat din știrile locale că autostrada fusese închisă timp de patru ore. Au fost implicate patru autoturisme și au existat trei răniți, transportați de urgență la clinica centrală din Augsburg.
P.S. Apropo de viteza melcului... 
Se întâlnesc doi melci în pădure. 🐌🐌 Unul avea un ochi vânăt. Celălalt îl întreabă: 
— Ce-ai pățit? 
— Făceam jogging... când deodată, din pământ a țâșnit o ciupercă! 🍄

joi, 18 ianuarie 2018

Am povestit...

... zilele trecute despre muzica în masina si am spus ca masina mea, cu toate ca e dotata cu tot felul de îmbunatatiri, în domeniul audio, nu are decât radio cu CD-player. Dar un CD-player care nu citeste decât formatul clasic, deci pe un CD încap doar 18 pâna la 21 piese muzicale! Ca sa nu fie plictisitor pe drum, aveam mereu la îndemâna 5-6 CD-uri. Acasa investeam timp pretios cu burn-ul melodiilor "de suflet" pe anotimpuri. Asta pâna într-o zi când un coleg de birou mi-a spus ca si el s-a confruntat cu aceasta problema, dar ca acum are un Criacr ☺ Asa ca imediat mi-am cumparat si eu un Criacr!
Ce este acesta? 😊😋😊 Este un mini transmițător care se conecteaza singur la aparaul radio al masinii, prin legatura Bluetooth pe semnal stabil FM. Acum am o lista de peste 400 din melodiile mele preferate, în format mp3 pe un stick cu memorie (USB) si lista pe care o pot actualiza oricând, usor si rapid.
Totodata, aparatul functioneaza si ca hands-free-telefon. Imediat ce urc în masina, telefonul meu mobil din poseta se cupleaza la acest mini-transmitator si în cazul în care sunt sunata în timp ce conduc, aparatul transmite convorbirea telefonica la radioul mașinii. oferindu-mi posibilitatea sa vorbesc fara sa iau mâinile de pe volan, fără să țin telefonul la ureche si fara să folosesc căști. Iar interlocutorul meu ma aude perfect.
Sa nu uit sa mentionez si ca acest transmitator mic cât o bijuterie, raspândeste în masina o lumina deosebit de placuta - un albastru blând si cald.
Toatl este atât de simplu - se introduce aparatul în bricheta-auto si se cauta frecventa FM de comunicare cu radioul. Atât!
Pentru ca masina mea nu are nici aparat de navigatie incorporat (asa cum are masina lui Helmut de exemplu), utilizez unul mobil 👍 si deci am nevoie de priza brichetei... Exista însa adaptoare cu doua mufe. Am investit în total 30 de Euro (comanda online si livrere Amazon) si acum drumurile cu masinuta mea sunt o placere! ☺

sâmbătă, 21 noiembrie 2015

Jurnal de Vacanta de vara - La gura de vărsare a Dunării (2)

(continuare la "JVv - La gura de varsare a Dunarii")
Când îti abandonezi masina într-o parcare si pornesti cu vaporasul spre un sat înconjurat de ape, ai ciudatul sentiment ca te îndrepti spre "capatul Pamântului"... Localitatea Sfântu Gheorghe se situeaza pe partea stânga a celui mai vechi brat al Dunarii – Bratul Sfântu Gheorghe, în apropierea gurii de varsare a Dunarii în Marea Neagra. Comuna ocupa o suprafata de 605 km² si este alcatuita din aproximativ 350 gospodarii în care traiesc circa 800 oameni, dupa legi si traditii adaptate locului. Pe timpul verii, am impresia ca în sat sunt mai multi turisti decât localnici!

Casele sunt în general joase, rar vezi cladiri cu etaj. Este un mișmaș arhitectural - nici macar acoperisurile nu mai sunt toate din stuf. Traditionalul se îmbina cu modernul si nu întotdeauna este de bun gust. Exista ca peste tot case vechi, case noi si case care stau sa se darâme. Impresionant aici la Sfântu Gheorghe este ca majoritatea curtilor sunt pline de flori! Desi verile sunt foarte calduroase si secetoase si în ciuda faptului ca terenul este nisipos, din poarta fiecarei case îti zâmbesc florile. Femeile satului sunt majoritatea casnice si cele mai harnice, îngrijesc pe lânga flori si câteva fire de rosii, ardei, castraveti, vinete, fasole -  atât cât sa asigure legume proaspete familiei si turistilor ce le bat la poarta. Ocupatia principala a barbatilor din sat este pescuitul si vânatul, pentru hrana familiilor si ca principala sursa de venit. Pe perioada verii turismul rural - care s-a dezvoltat mult în ultimii ani, aduce satenilor surse suplimentare de venit.

Cresterea animalelor se face peste tot la fel în Delta Dunarii - animalele sunt lasate libere pe grinduri unde îsi cauta singure hrana. Lipsa terenurilor agricole îi determina pe localnici sa pastreze în saivane doar animalele de tractiune si mai rar cornute. Gâstele, ratele si gainile din Sfântu Gheorghe sunt suta la suta bio.
Fiecare gospodarie are câteva pisici si cel putin un catel... Daca pe stazile satului întâlnesti catei de talie mare, aceia apartin cu siguranta turistilor, pentru ca sfântu-gheorghenii au doar catei de talie mica! De ce îi prefera pe cei mici, habar nu am... Câinii sunt pasnici, traiesc în bătătură liberi precum câinii vagabonzi, dar fiecare îsi cunoaste numele si îsi recunoaste stapânul care-i da de mâncare.
Strazile sunt largi, nepavate si pamântul este acoperit cu un strat foarte gros de nisip fin, prăfos, care-ti intra printre degetele picioarelor indiferent ce tip de încaltaminte porti ☺

Autoturismele se pot numara pe degete si am impresia ca nu sunt înregistrate, pentru ca înca circula cu numarul de înmatriculare al ultimului proprietar (*). Parerea mea este ca aceste masini ori au fost achizitionate "pe nimic" în urma falimentului vreunei firme din tara, ori au fost casate; în orice caz, aici în sat stârnesc mult praf, dar se pare ca-si fac treaba ☺ În sezonul estival sunt folosite mult pentru a transporta turistii din sat la plaja, la tarmul Marii Negre. În functie de numarul de turisti, autoturismelor le sunt sau nu, atasate remorci si aceste originale vehicule se numesc Trocarici ☺
Virgil - sotul Silviei, îsi aminteste când în urma cu câtiva ani, dupa ce în localitate au aparut masinile si remmorcile, a discutat cu elevii scolii din sat, cerându-le sa gaseasca o denumire simpatica pentru aceste mijloace de transport. Copiii s-au gândit la "trocarișcă" sau "cașcarabeta" termeni care în limbajul regional înseamna "căruț hodorogit" si Domn' Profesor a ales aceasta denumire nostima, adoptata imediat de întregul sat... Cu alte cuvinte, Virgil este "tatal" Trocarici-ului ☺ (va urma

(*) - Sub mottoul "ce mica-i lumea!" am descoperit în sat un microbus ce a apatinut unui prieten de-al meu ☺

vineri, 13 noiembrie 2015

Prototip si camuflaj


În Germania se întâmpla destul de des ca pe autostrada sa observi trecând in mare viteza pe lânga tine un automobil a carui caroserie este acoperita cu o folie ciudata, cu imprimeuri alb-negru în cercuri sau dungi, din acelea care produc iluzii optice. Aceste automobile sunt prototipuri în testare, camuflate pentru a da o altă aparență si a înșela concurenta sau eventualii jurnalisti de specialitate. În acest fel, chiar daca automobilul este fotografiat, detaliile de design sunt greu de observat.
Este bine cunoscut faptul ca ciclul de viață al produsului determina vânzarea acestuia, în cazul automobilelor, pretul unui model scade în momentul în care pe piata apare un succesor. Pentru a evita caderea prematura a cifrelor de vânzări, etapa de concepție, dezvoltare si testare a unui nou automobil este tinuta secret pâna la introducerea noului model pe piață.
Aceste prototipuri sunt cunoscute sub denumira de muletto (italiana), test mule (engleza), mulet (franceza) - facându-se aluzie la mixul de noi tehnologii și carcase vechi. Nemtii au o denumire speciala pentru aceste prototipuri - Erlkönig, dupa balada cu acelasi nume a lui Goethe (Craiul ielelor) ☺ Iar fotojurnalistii care le fotografiaza, se numesc "Erlkönig-Jägern", adica "vânatori ai Craiului ielelor"... ma întreb în acest caz, bloggeri cum se numesc? ☺

Alte povesti cu autoturisme ce trec pe sosea pe lânga noi: aici

joi, 3 iulie 2014

Teoria si practica

Referitor la articolul Pandhorei înscris ieri la Miercurea fara Cuvinte si intitulat "Cladiri ciudate", doresc sa completez comentariul pe care l-am lasat la ea pe blog cu imagini si cateva explicatii ☺
Cladirile ciudate, interesante, iesite din comun, nu aduc întotdeauna un avantaj orasului - spuneam în comentariu. De multe ori ele sunt o povara din punct de vedere financiar si un motiv de a deveni subiect de ras. Spre exemplu, în orasul Freiburg, noua biblioteca a Universitatii a fost construita în stil futurist si a costat ceva mai mult de 49 milioane de Euro! Proiectul a fost câstigat printr-un concurs de arhitectura organizat în anul 2006 si  macheta promitea ca împrejurimile noii cladiri se vor reflecta deosebit de frumos, deoarece pilonii de oțel și panourile de sticlă formeaza cinsprezece fatete cu înclinatii diferite. În realitate... se întampla ca nu doar motivul urban se oglindeste frumos în peretii cladirii ci si cerul, norii si soarele. S-a omis faptul ca aceasta bijuterie arhitectonica se afla in una din cele mai insorite localitati ale Germaniei si ca este amplasata intr-una din cele mai importante intersectii ale orasului.

Îmbracata fiind complet în oglinzi, cladirea face ca reflexiile soarelui sa pericliteze circulatia rutiera în zona. Tot mai multi soferi si biciclisti reclama ca sunt orbiti de lumina puternica. Ba mai mult, daca ai ghinion si parchezi într-un loc pe care se focalizeaza reflexia la ora amiezii, caldura produsa este atât de puternica încat se topesc garniturile din plastic ale autoturismului :))
S-au întamplat atâtea ciudatenii din cauza cladirii încât autoritatile au hotarat ca primavara si toamna - când razele soarelui au înclinatii joase, sa acopere cladirea cu o husa :))) Husa a costat deasemenea înca 40 de mii de Euro si în plus, arata monstruos! Asa ca, de cel putin doua ori pe an, câte trei-patru saptamâni, peste oglinzi se lasa o învelitoare de material plastic. (fotos: 1, 2, 3, 4)

joi, 9 mai 2013

Aiureli

Firma la care lucrez se afla pe unul din marile bulevarde ale orasului. Biroul are ferestre mari si locurile noastre de lucru sunt dispuse în sir pe partea cu geamuri. Uneori, pentru a ne odihni ochii, ne mutam privirea de pe monitorul computerului si observam ce se mai întâmpla pe strada. Admiram spre exemplu tipul autovehiculelor oprite sub geam sau criticam felul în care sunt parcate, cunoastem orele la care îsi fac turul Politesse-le (ajutor-de-politie) împartind amenzi celor care depasesc timpul de stationare, recunoastem dupa latrat cateii din cartier, stim când este zi de colectare a gunoiului, stim când deschide italianul Pizzeria, cunoastem ritmul în care se tund platanii si câte si mai câte! Când lucrezi de ani de zile în acelasi loc (eu sunt de noua ani în firma) practic faci parte din decor, te integrezi mediului :)


Ieri am urmarit ceva nou! :) Pe acoperisul casei de vizavi, doi electricieni au mesterit câteva ore pe platforma unde este montata o sirena cu antena pentru statie de baza celular si telefonie mobila.
Pe la ora 12 caldura era mare, asa ca cei doi si-au dezbracat tricourile. Unul din colegi ne-a atras atentia si toti am privit, imaginându-ne ca urmeaza un mic program striptease. Bineînteles ca nu s-a întâmplat - cei doi si-au vazut de treaba, fara sa fie constienti ca sunt obiectul nostru de amuzament.



La un moment dat, cel cu bretele rosii s-a dus spre cele doua antene parabolice de pe mijlocul acoperisului si a facut pipi! Cum nici unuia din colegii mei nu-i lipseste (chiar de loc!) simtul umorului, am început sa aplaudam si unul a zis "Precis proprietarul antenei cu pricina se întreaba de ce nu mai are semnal TV" :))) Au urmat râsete si alte comentarii pestrite. Apoi ne-am vazut fiecare de lucru.
Pe când cei doi electricieni stateau la o pauza de tigara si pozau în soare, spune o colega: "Dupa cât de umflata îi e burta, în curând trebuie si blondul sa faca pipi" :) Nu tremina bine de spus, ca cel despre care era vorba chiar a început sa dea semne ca trebuie sa se usureze si s-a retras într-un colt mai ferit, în spatele hornului. Ah! - ne-am spus - cât sunt de nesimtiti! nevenindu-ne sa credem ca cineva îsi poate face nevoile pe acoperisul unei case! Mai rau ca în bancurile cu prosti! Apoi însa, aproape ca i-am scuzat, întrebându-ne, oare unde ar fi trebuit sa mearga la WC?! Sa sune oare la usa unuia din apartamentele situate la ultimul etaj?! Si ce sa spuna?! "Buna! Eu sunt monteurul care lucreaza la antena de pe casa. Imi permiteti sa fac pipi la WC-ul dumneavoastra?" :)
Imaginatia noastra a tesut povestea mai departe. Monteurului nostru îi deschide usa o tipa singura acasa si pe când tocmai se pregateste sa iasa de la toaleta, vine inopotrun sotul tipei, un malac coleric si foarte gelos. Monteurul începe bâlbâind sa spuna: "Va rog sa nu va enervati, nu este ceea ce pare a fi! Eu sunt doar cel care va repara antena!" :) Am râs cu lacrimi!
Ah, orele de lucru au trecut mai usor. Astazi este zi libera si, cu gândurile la podul spre weekend, am fost toti mai relaxati si pusi pe glume!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pingback: Calatori-prin-gara

sâmbătă, 20 aprilie 2013

Politia?!

Un tip traverseaza strada pe rosu. N-apuca bine sa puna piciorul pe trotuar ca se aude fluierul politistului:
- Ati vazut ca este rosu?! De ce ati traversat? Va voi da o amenda!
- Domnule politist, va rog aveti întelegere... eu sunt daltonist!
- Ei si ce, acolo la voi în DALTONIA, nu sunt semafoare?!?!

Agentul de circulatie opreste o masina condusa de o baba...
- Doamna, nu aveti voie sa conduceti cu 20 km/h deoarece stânjeniti circulatia!
- Dar eu doar am respectat limitarea de viteza de 21 km/h.
- Însa acel indicator nu arata limitarea de viteza, ci faptul ca rulati pe Drumul National nr. 21!...
- Zau?!?... Multumesc mult!...
Pe când restituie actele babutei, agentul observa ca pasagerii de pe bancheta din spate stau înclestati, într-o liniste mormântala.
- Doamna, de ce stau asa încremeniti pasagerii dumneavoastra?!?
- Oh, înca nu si-au revenit de când am virat din Drumul National nr. 195!... 



Patrulând pe un drum, doi agenți de circulație au văzut pe geamul din spate al mașinii ce mergea în fața lor, un anunț despre vânzarea acesteia și numărul de telefon. Polițiștii hotărăsc să-l sune pe șofer, iar apoi să-l amendeze pentru că vorbește la telefon în timp ce conduce.
Unul din ei sună, întreabă careva detalii despre mașină, iar șoferul îi răspunde pe handsfree.
Polițistul nu mai rabdă și-i spune:
- Te aud foarte rău, ia receptorul.
- L-aș lua, numai că acum nu pot, doi rahati de politisti ruleaza în spatele meu...

Un politist vede un biciclist indreptandu-se spre el si-i zice:
- Opreste! Bicicleta ta nu are nici far, nici ochi de pisica, nici...
- Da-te la o parte ca n-am nici frâna!

Doi politisti (de la circulatie) merg cu masina, când într-o curba ies de pe carosabil si intra într-un pom. Revenindu-si dupa soc, soferul spune:
-Asa de repede nu am ajuns niciodata la locul accidentului!


Poliţistul îl chestionează pe conducătorul auto internat în spital:
- Cum a avut loc accidentul?
- Conducătoarea autoturismului din faţa mea a semnalizat schimbarea direcţiei de mers către stânga.
- Şi?
- Şi, contrar tuturor previziunilor mele, a virat la stânga...

Un politist opreste un autoturism si îi spune domnului de la volan:
- Felicitari! Ati castigat 50 Euro pentru ca purtati centura de siguranta. Ce veti face cu banii?
- Pai, cred ca ... îmi voi lua permisul de conducere!
Atunci, sare sotia sa:
- Nu-l ascultati! Asa vorbeste el, când e beat!
Un om din spate:
- Stiam eu ca nu o sa ajungem prea departe cu masina asta furata!...
La care, se aude o voce din portbagaj:
- Ce, am trecut deja granita?!?...

Un sofer este oprit de un politist. Coboara din masina ofticat si-l întreaba pe politist:
- Mergeam prea repede?!
- Nu... zburati prea jos!

Politistul de la circulatie, scriind amenda, spune soferului beat:
- În starea dumneavoastra de ebrietate, este indicat sa luati mâinile de pe volan!
- Va rog sa ma iertati... Promit ca data viitoare când ma voi îmbata, voi conduce fara mâini!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pentru rubrica Happy Weekend - tabel de înscriere la Elly - Blind Love