Canada și Africa de Sud deschid saisprezecimile

A început în seara asta nebunia celor treizeci și două de echipe naționale, cele mai bune ale lumii, un turneu care promite seri lungi și pline de emoție. De acum înainte totul se joacă simplu, cine câștigă merge mai departe, cine pierde pleacă acasă, iar ritmul acesta tăios dă un farmec aparte fiecărei faze și fiecărui sprint.
Mondialul din 2026 are și un gol greu de ignorat. Italia este "marea pierdere", cu patru titluri mondiale și o istorie uriașă, o echipă care nu mai prinde turneul pentru a treia oară la rând, după 2018 și 2022. Nicio altă fostă campioană nu a ratat trei ediții consecutive, iar presa internațională o numește cea mai șocantă omisiune. Alte nume grele lipsesc și ele, România cu a șaptea absență consecutivă, Chile cu a treia, Nigeria eliminată dramatic, plus Danemarca, Polonia, Țara Galilor, Serbia și Costa Rica, toate prezente în 2022 și dispărute acum din peisaj. Turneul a început cu un amestec de entuziasm și nostalgie, ca și cum ai deschide o ușă spre o petrecere mare, dar observi că lipsesc câțiva invitați importanți.
Seara de azi aduce și o premieră absolută - Canada, una dintre țările gazdă, joacă în Statele Unite și nu la ea acasă, un detaliu care schimbă puțin harta obișnuită a mondialelor și dă senzația că turneul se joacă pe o scenă uriașă. 

Meciul Canada - Africa de Sud promite energie, forță și dinamism, exact genul de început care îți prinde privirea și nu te mai lasă să te ridici. Primele treisprezece minute s au scurs, tabela e încă 0 la 0, dar ritmul e alert și senzația e că oricând poate veni o fază care să aprindă tot stadionul.
Ne‑am pregătit pentru seara asta cu lucruri simple și bune. Am scos din frigider sucul de roșii, rece și perfect pentru căldura care ne urmărește de zile întregi, am pus pe masă roșioare cocktail și chips de cartofi făcuți de noi, crocanți și aurii, fără nicio legătură cu punga din magazin. 

După mai bine de două săptămâni în care temperaturile au tot urcat spre patruzeci de grade, veranda s‑a încins de parcă ar fi fost o seră uriașă, așa că ne‑am mutat în living, unde aerul e mai blând și se simte ca o mică evadare. Acolo ne așteaptă meciul și atmosfera de Mondial, cu gusturi bune și cu bucuria că suntem pregătiți pentru o seară lungă.

😜 Lui Leo nu ii pasa cine cu cine joaca, el tine doar cu România 🇷🇴 si cu Germania 🇩🇪 

PS: ma distreaza doua nume in seara asta: Hugo Broos este selecționerul Africii de Sud, eu am inteles Hugo Boss 😜 si un tanar jucator, Relebohile Mofokeng, atacant sud-african (21 de ani, joacă la Orlando Pirates), cica unul dintre cei mai promițători jucători ai generației actuale... eu am inteles ca il cheama Mocofan 😅 

UPDATES: Scor final 1:0, Canada merge mai departe in optimi.

Pata Pata

Este titlul cu care Miriam Makeba si-a facut cunoscuta vocea în lumea întreaga si totodata este ultima melodie pe care a interpretat-o, pe scena pe care s-a stins din viata, în urma unui atac de cord... Între aceste doua evenimente însa, viata ei a fost mai intensa si mai bogata decât a majoritatii oamenilor de pe Planeta!
Miriam Makeba este una din cele mai mari interprete ale lumii si prima cântăreaţă de culoare care a luat un Grammy. Miriam Makeba a fost o neobosita militanta pentru drepturile omului si una din primele luptatoare împotriva Apartheid-ului ce au luat cuvântul la ONU. Miriam Makeba este Mama Africa.

Miriam Makeba s-a nascut pe 4 martie 1932 în Township  lânga Johannesburg. Tatal ei a fost învatator si mama menajera. La opt zile dupa ce a vazut lumina vietii, mama lui Miriam a fost arestata din cauza comercializarii unei beri fabricate în casa, asa încât bebelusul şi-a petrecut primele şase luni în închisoare. La vârsta de sase ani Miriam a ramas orfana de tata.
La vârsta de 18 ani s-a casatorit si a născut o fetita - Bongi Makeba. La scurt timp, Miriam a fost diagnosticata cu cancer la sân şi a fost părăsită de soţ.
A început sa-si câstige existenta din menaj, la fel ca mama ei. Paralel, a cântat. Mai întâi în grupul "Cuban Brothers", în "Manhattan Brother", apoi în trioul feminin "The Skylarks".
În anul 1959 Miriam a primit rolul principal în music-hall-ul "King Kong" pe Broadway si în acelasi an, a apărut în documentarul anti-apartheid "Come back, Africa", fapt în urma caruia i-a fost interzisa întoarcerea în tara si i-a fost anulat paşaportul sud-african. Miriam a trăit 31 de ani în exil, în Statele Unite şi în Guineea, a fost "cetăţean al întregii lumi", primind pasapoarte de la Guinea, Belgia şi Ghana. 
Si-a început cariera internationala pornind într-un turneu de concerte în Italia, Marea Britanie şi SUA - un succes deosebit obtinând mai ales în Los Angeles si New York. În anul 1962 fost invitata sa cânte pe scena Madison Square Garden, împreuna cu Harry Belafonte la cea de-a 45-a aniversare a lui John F. Kennedy. În anul 1967, după ce deja avea mai multe albume lansate în SUA, artista s-a clasificat pe primele locuri în charturile internationale cu "Pata Pata" (cu toate ca prima înregistrare a acestei melodii fusese facuta în 1957) - devenita una din cele mai îndragite melodii ale lumii. De-a lungul carierei muzicale, a cântat alaturi de cele mai sonore nume ale scenei muzicale mondiale: James Brown, B. B. King, The Spinners,The Crusaders, Dizzy Gillespie, Paul Simon, a jucat în filmul "Sarafina" alaturi de Whoopi Goldberg, a fermecat cu vocea ei publicul din Grecia, Venezuela, Germania, Suedia, Norvegia, Danemarca, Cuba, Brazilia, Congo, etc. Miriam a facut cunoscut lumii ritmul si muzica traditionala africana si nu a încetat niciodata sa militeze pentru drepturile omului.
S-a întors în Africa de Sud pe 10 iunie 1990, la scurt timp după ce Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare si miscarea anti-apartheid luase o mare amploare. Câtiva ani mai târziu, sistem social, politic și economic rasist impus de guvernele minorității albe din Africa de Sud a fost înlaturat.
Miriam Makeba s-a stins din viata la data de 9 noiembrie 2008, în urma unui atac de cord pe scenă, în timpul unui concert de beneficii în Castel Volturno - Italia.
De-a lungul carierei, Mama Africa a lansat 22 solo-albume, 6 albume, a jucat si a cântat în 15 filme. Pe lânga premiul Grammy obtinut în anul 1966, Miriam Makeba a primit premiul Dag-Hammarskjöld în anul 2001 si Ott-Hahn-Medalia Pacii - Aur. În anul 1996 a primit  Kora All African Music Award pentru merite deosebite de-a lungul vietii si în 2002 - Polar Music Prize, numit inoficial "Premiul Nobel pentru Muzica". Scriitorul american James Hall i-a dedicat cartea biografica "Makeba. My Story" aparuta în anul 1987.

Nelson Mandela Bay - Port Elizabeth, Eastern Cape South Africa

Iata unul din orasele ce gazduiesc Campionatul mondial de fotbal. Un spot publicitar ce prezinta un oras de vis...