Un șirag de perle uitat de ploaie

Dimineața aceasta miroase a verde ud, a aer pur și a Octombrie abia început.

Peste noapte, cerul și-a risipit parcă sipetul cu nestemate, iar zorii le-au găsit agățate de frunze, tremurând între cădere și zbor...
Banala ploaie nu mai pare doar apă cernută din nori, ci lucrarea unui artist-bijutier care a împodobit cu migală fiecare frunză cu mărgele de cristal, rotunde, sclipitoare și limpezi.
În fiecare strop încape o fărâmă de lume întoarsă pe dos, un petic de cer, o umbră de verde, o scânteie de lumină. Grădina respiră încet, proaspătă și tăcută, cu noaptea parcă spălată de pe umeri.
Și totuși, în spatele acestei delicateți se ascunde o mică lecție de fizică. Efectul lotus adună apa în rotunjimi aproape perfecte și o lasă să alunece ori să rămână, pentru o clipă, suspendată pe frunze. Natura își ascunde ecuațiile în frumusețe, prefăcând o taină a fizicii într-un spectacol delicat.
Ploaia va mai străluci o vreme, risipită în mii de cioburi de lumină, apoi... caruselul vremii se va învârti mai departe și nici azi nu știm ce ne va aduce următoarea rotire. Dar poate că nici nu trebuie să știm. E de-ajuns să pornim spre noua zi cu ochii deschiși, gata să descoperim micile ei surprize și frumusețile ascunse acolo unde nu ne-am fi gândit să le căutăm. Uneori, până și o dimineață ploioasă își poartă bijuteriile la vedere.

Flori, fulgi de zăpadă, gogoși și un brad încăpățânat

Vremea s‑a încălzit de pe o zi pe alta, ca și cum anotimpurile ar fi încurcat scenariul și iarna ar fi intrat pe scenă purtând costumul primăverii. Aerul miroase a pământ reavăn, iar iarba, încăpățânată și verde, se ridică precum un cor de șoptitoare care anunță o renaștere ce nu are încă dreptul să înceapă. E o liniște caldă, înșelătoare, ca un compliment spus pe fugă, fără intenție reală.
În casă, ritualul sfârșitului de sărbători s‑a desfășurat cu aceeași solemnitate cu care se închide o carte dragă. Am tot oscilat între a despodobi bradul imediat și a‑l mai lăsa o săptămână, dar „primăvara” neașteptată de afară m‑a făcut să mă hotărăsc. Am despodobit nu doar bradul, ci am adunat toate decorațiunile de iarnă. Leo m‑a „ajutat” în felul lui — m‑a urmat peste tot și a stat lângă mine, atent și serios, ca și cum ar fi vrut să se asigure că șiragul de mărgeluțe, ghirlanda de LED și restul podoabelor ajung în cutiile lor. Am dus totul în pivniță, unde liniștea se va așeza peste rafturi, până la următorul decembrie.
Am tras bradul rămas gol pe terasă. Acolo, în suportul lui, părea un soldat în permisie — încă în uniformă, dar fără misiune. Părea că a acceptat fără protest să aștepte în soare ziua de colectare programată.
După‑amiaza însă, natura, capricioasă ca o actriță care schimbă tonul în mijlocul replicii, a decis altceva. Vântul s‑a pornit brusc și a tulburat cerul, ca o mână care șterge praful de pe o oglindă. Apoi a început o ninsoare măruntă, ca mazărica — o ploaie de puncte albe, jucăușe și imprevizibile. Părea că cineva arunca biluțe de polistiren care, ușoare, în loc să se așeze, erau purtate de rafale în toate direcțiile.
Ninsoarea continua mărunt când am ieșit din casă cu gândul să cumpăr doar pâine, nimic mai mult. Dar lalelele din vitrina florăriei m‑au atras ca un magnet — galbene, roz, albe și roșii, toate întinse spre stradă ca niște zâmbete. Am intrat fără să stau pe gânduri și am ieșit cu trei buchețele în brațe.
La brutărie, am cerut pâinea feliată și, în timp ce eram servită, priveam vitrina cu gogoși — irezistibilă! Am hotărât să iau doar două: una cu blueberry și una cu glazură albă și inimioare. Dar, într‑un impuls delicios, am cerut și una cu cremă de cappuccino. Vânzătoarea mi‑a spus că, dacă mai aleg una, o primesc pe a cincea gratis. Așa că am adăugat încă o gogoasă cu ciocolată și una cu cremă de piersici.
Și uite‑așa am ajuns acasă nu doar cu pâine, ci și cu flori și cu o porție de gogoși pentru cel puțin două zile!
Am împărțit lalelele în două vaze — una pentru living și una pentru sufragerie — și am așezat gogoșile pe platou. M‑a bufnit râsul când mi‑am dat seama că, deși dimineață casa încă păstra aerul sărbătorilor de iarnă, acum avea deja veselia ajunului de carnaval, ca un mic Fasching — deși, în realitate, mai e o lună bună până atunci.
Iar afară, vremea și‑a continuat spectacolul — spre seară, granulele s‑au transformat în fulgi, iar fulgii au umplut aerul de o tăcere albă, densă.
Și atunci s‑a întâmplat magia — bradul nostru fără podoabe a prins viață. Sub stratul proaspăt de zăpadă, arăta ca un brad dintr‑o stațiune montană, în toiul iernii adevărate. Un brad care, pentru o clipă, părea din nou în elementul lui.
L‑am privit cu admirație, cu acel amestec de nostalgie și surpriză care te cuprinde când ceva obișnuit se transformă sub ochii tăi.
Vremea ne poartă de la o extremă la alta ca un montagne‑russe meteorologic, de parcă cineva, undeva, se distrează schimbând setările din telecomandă.

1/2 Weekend în multe imagini si cateva cuvinte

Vineri am plecat de la serviciu imediat dupa pauza de masa pentru ca sa fiu acasa când sosesc nepotelele din Memmingen. Nu ne despart decât 90 de kilometri, însa cum fiecare are programul lui - mamarutele cu gradinita si cursul de înot,  noi adultii cu serviciul - ne vedem doar în vacante si din când în când la sfârsit de saptamâna.
Pe Greta care va împlini saptamâna viitoare abia 3 anisori, înca nu avem curajul sa o tinem mai multe zile la noi. Nu doar ca este iute ca argintul viu, darînca nici nu vorbeste foarte clar.

Emma are 6 ani si doua saptamâni ☺ cu ea ne întelegem perfect! Vine cu multa multa placere la noi si îl iubeste tare mult si pe Leo. Prin urmare, surorile au zburdat împreuna prin casa vineri pâna seara (reusind fara probleme sa o întoarca cu josul în sus ☺), apoi Greta a plecat cu parintii ei înapoi. Emma a ramas, sa petrecem împreuna weekendul.
În prima seara ar fi vrut sa doarma cu Leo, pe salteluta lui de catel ☺

Dimineata, prima grija a Emmei a fost Calendarul de Advent si usita cu numarul 2. ( pe Leo l-am ajutat eu ☺☺). Abia dupa ce au savurat micuta surpriza, am putut sa intram în programul normal al zilei: toaleta de dimineata, micul dejun si plimbarea cu Leo în parc.
Mai departe ne-m jucat, am cântat si am mesterit decoratiuni pentru iarna, din hârtie, lipici si sclipici :-) (multumim Angi pentru deosebita idee!)

Masa de prânz am sarit-o dar am mâncat în Christkindlemarkt (târgul de iarna) câte o portie de varza calita si cârnacior prajit la gratar (la o masa sub forma unei sanii uriase ☺) La desert am rontait migdale si alune prajite în zahar caramel. Emma a încalecat pe Rudolf si a dat o tura de carusel iar noi am baut o cana de vin fiert.

Ne-am continuat plimbarea pe firul povestii "Craciun la familia Urs", am aplaudat formatia "Banda maimutelor". La cofetaria Eber am cumparat cele mai bune prajituri - pentru acasa. Le-am servit alaturi de o cescuta cu ceai (si le-am savurat, chiar daca nu au mai aratat atât de bine dupa ce le-a turtit Emma când si-a îndesat manusile si Unicornul în punga, peste prajituri ☺).

Seara am mai facut o tura cu Leo în parc si acum stam pe canapele în salon, fiecare preocupat de hobbyul lui ☺ Emma se joaca pe tableta PC, Leo rontaie o bucata de lemn, eu scriu pe blog si Helmut se uita la un meci de fotbal la TV. Langa noi, o farfurie cu madarine descojite si o punga cu soricei Haribo... Cu alte cuvinte, toata lumea este fericita :-)

Sarbatoarea continua ;)

cu Pandora, Daniel si Helmut - OKTOBERFEST 2015

Sarbatoare

pentru rubrica "Buna dimineata Soare!"


Oktoberfest 2015, împreuna cu Pandhora, Daniel si Helmut ☺

Oktoberfest - numarul 180

S-a încheiat cea de-a 180-a sarbatoare Oktoberfest! Bilantul celor doua saptamâni ( 21.09.2013 - 06.10.2013) este impresionant! Au fost 6,4 milioane vizitatori, s-au consumat 6,7 milioane de litri de bere (un Maßbier a costat 9,85 €), au fost prajiti la protap, gratar sau rotisor: 118 tauri, 94 vitei, 520 mii de pui, 69293 pulpe de purcel, 150 mii perechi cârnaciori. Festivalul Oktoberfest s-a desfasurat pe o suprafata de 31 hectare (din totalul de 42ha. cât masoara întreaga câmpie Theresienwiese), a prezentat 95 unitati gastronomice - dintre care 35 sunt corturi (14 corturi mari și 21 corturi mici, care ofera împreuna aproximativ 105 mii locuri la masa) si restul tarabe în care lucreaza 8 mii de angajati permanent si aproximativ 4 mii sezonieri. Au existat 172 carusele si instalații distractive care se învârt în jurul unei axe verticale sau se deplaseaza în sus si în jos, din care 19 speciale pentru copii mici. Au fost predate 4750 obiecte gasite, din care 20% au fost deja recuperate de la punctul de colectare. S-au consumat 106 mii metri cub apa, 205 mii metru cub gaz si 2950 mii kWh curent electric, au fost carate 1180 tone gunoi. Politia a intervenit de 2031 ori (20% mai putin ca anul trecut), iar la punctele Crucea Rosie s-au prezentat 7551 persoane pentru a primi prim-ajutor..."S-ar putea spune ca a fost un Oktoberfest linistit" ( "Man möchte fast sagen eine ruhige Wiesn") a declatat purtatorul de cuvânt al Politiei München (www.sueddeutsche.de).

Intreaga perioada a festivalului a fost vreme frumoasa si exact în ziua când am hotarât sa mergem noi, a plouat de dimineata. Vineri a fost rece si peste tot am ocolit baltoacele, am avut însa norocul ca nu ne-a mai plouat - nici nu am fi avut umbrele la noi! :) Am petrecut o dupa-amiaza placuta în compania colegelor mele de liceu.

Plärrer - târgul de Pasti

Târgul Plärrer - Augsburg, este cel mai mare festival popular din Suabia bavareza si are o traditie de peste o mie de ani. Se organizeaza de două ori pe an, primăvara (începând cu Duminica Paștelui) și la sfârșitul verii (august / septembrie), durând de fiecare data aproximativ două săptămâni. Numele de Plärrer deriva de la cuvântul "geplärre" adica "urlet" pentru ca târgul, acum la fel ca si odinioara, ofera o multitudine de oportunitati de divertisment, începând cu felurite carusele clasice care te-nvâtrt sau turnuri metalice pe suporti rotativi, care te arunca spre cer si "te lasa fara aer" si încheind cu corturile uriase, pe scenele carora, cele mai en vogue trupe interpreteaza live, muzica traditional-bavareza, rock-n-roll, rock sau pop, de actualitate sau oldies. Participantii ( ~1,2 milioane pe an) sunt veseli si foarte galagiosi si singurul motiv pentru care se afla în târg este de a se distra si de a se simti cât mai bine.
Exista două corturi fixe si enorme - "Binswanger"(Hasen-Bräu) și "Schaller"(Thorbräu) si înca doua care se monteaza ocazional - "Hühnerbraterei Ebert + Miller"(Thorbräu) si "Sterndl`Alm" (Brauhaus Riegele), cu mese si sute de locuri pe banci de lemn, plus o multime de chioscuri de diverse marimi, care ofera mâncare, bautura si dulciuri "to go". În total 46 standuri de distractii si 34 standuri cu alimente si bauturi (calde sau reci, alcooloce sau nealcoolice).

Traditia este ca adultii sa bea o bere si sa manânce o pulpa de purcel la cuptor sau un pui la rotisor ori, o scrumbie afumata la protap. Copiii prefera dulciurile: fructe în ciocolata, nugat, vata pe bat, migdale în caramel, floricele de porumb, turta dulce, jeleuri sau bomboane. Pe alei, fiecare stand are propria muzica si harmalaia este de nedescris!
În primavara aceasta, vremea a fost deosebit de rece si instabila, asa încât doar corturile au fost asaltate. Vineri, dupa orele de serviciu, împreuna cu sotul meu si înca doi colegi de birou, ne-"am îndeplinit sarcina cetatenesca" si am participat la Plärrer-ul de primavara - pentru ca, nu-i asa, daca nu participi, traditia moare!

A fost o seara minunata, am mâncat bine, am povestit si am ascultat o muzica deosebit de antrenanta - formatia Cagey Strings având nu doar un repertoriu foarte bogat format din piese rock de larga audienta (germane si internationale), ci si un joc de scena inedit, solo-urile de chitara fiind intrepretate cu instrumentul la ceafa sau cel de synthesiser, cu claviatura deasupra capului :)
Ne-am întors acasa un pic înainte de miezul noptii si... pe cine am întâlnit la iesirea din târg? una din ficele mele însotita de colege de facultate :)

S-a încheiat Oktoberfest

Cu salutul de despărţire în dialect bavarez "Pfüa Gott! Auf Wiedersehen!" = "Dumnezeu sa te aibă în pază! La revedere!", duminica 7 octombrie, la ora 23:30, s-a închis a 179-a editie a celui mai mare festival din lume: Oktoberfest München 2012. (urmatorul festival: 21.09. 2013 -  06. 10. 2013)
O toamnă de aur cu cer albastru a avut aceasta mega-sarbatoare, ce a atras anul acesta peste 7 milioane de oameni. Corturile supra-aglomerate, mijloacele de transport în comun (U-Bahn, S-Bahn) arhipline, preturile crescânde ale biletelor de carusel, ale berii și meniurilor, nimic nu a descurajat turistii si vizitatorii.
Aceasta sarbatoare deosebit de îndragita pentru atmosfera unica, ispiteste an de an turisti de pe toate continentele lumii. Nu conteaza nici vârsta, nici pozitia sociala sau profesia, la Oktoberfest te împrietenesti imediat, esti la pertú cu fiecare si dupa un Maßbier (un litru de bere) prinzi curaj si poti sa vorbesti orice limba a Pamântului :)) La masa noastra am avut o familie din Brazilia, o pereche din Italia si alta din Tasmania (Australia) si distractia a fost colosala! Cu cei din Australia - Aaron si Hannah, am petrecut doua zile si speram ca prietenia proaspat legata sa o dezvoltam în anii ce urmeaza!

PS: Aici este o harta cu pozitia celor 14 corturi mari (care ofera împreuna 72600 locuri înauntru + 26500 locuri afara) si 21 mici (care ofera împreuna: 5400 locuri înauntru + 750 locuri afara) de pe câmpia Theresienwiese - Oktoberfest München (daca mentineti cursorul deasupra unui cort, apare înscris numele si numarul de locuri în cort si în gradina exterioara). Teoretic, Oktoberfest face posibila asigurarea de 105200 locuri la masa, simultan!!!!!!

Reportaj în imagini - Oktoberfest 2012

Ziua, pe strazile târgului:




Seara pe strazile târgului:



si... statia de rikscha :) taxi modern!

:( Tocmai am constatat ca am pierdut unul din cele mai frumoase pandative din colectia pe care o am pentru costumele populare bavareze... Sper totusi ca doar l-am pus undeva "foarte bine" ;)
PS: peste o ora Oktoberfest 2012 îsi va închide portile.