Situat la marginea orașului în direcția Rășinari/Păltiniș, "
Cimitirul central" este un
punct de reper folosit des și fără gânduri lugubre, de către sibieni. Şi întâlnirea noastra - a patra zi alaturi de foștii mei colegi de liceu, a pornit sub deviza "
mâine la 10 la cimitir". Nu pot să nu menționez faptul ca cei stabiliți în Germania, Franța și Canada, au sosit punctuali la ora 10 în fața porții centrale, ceilalți... au ajuns o jumatate de oră mai târziu! Echipați cu rucsacuri și genți "mască-de-gaze" pline cu de-ale gurii, am pornit să cucerim Munții Cindrel.
Am urcat mai întâi cu mașinile pâna la baza pârtiei din Păltiniș, apoi am drumețit așa, ca-n tinereți! :)) Puturoșilor care au rămas acasa sub pretextul ca "va ploua", le-a putut părea rău, pentru ca noi am avut parte de o zi splendidă! Am avut atâta soare cât sa fie urcușul deosebit de plăcut.
Traseul nostru a început pe pârtia Oncești, ducând prin Poiana Găujoara, peste Ş
aua Bătrâna (1885 m ), spre Vârful Bătrâna, la 1911 m. altitudine!
Cine cunoaște masivul muntos Cindrel știe ca doar Lotru mai oferă asemena forme de relief spectaculoase. Se pornește prin pădurea argintie cu fagi drepți și înalți, cu luminișuri în care se amestecă arini, zmeură și mure și se trece prin mișmașul de fag-conifere împânzit de ciuperci, mușchi, licheni și ferigi, cu arome puternice și aer proaspat și răcoros
.
Deasupra molidișului se deschide pășunea alpină, smălțuita de flori cu tulpini scurte, intens colorate și deosebit de parfumate. Gențiene, clopoței pitici, nu-mă-uita, ciulini și trei-frați-pătati, apar pretutindeni în calea drumeților.
Facând slalom printre pâlcurile de ienuperi și jnepeni, ajungi pe fâșiile de roci cu mică, strălucind ca diamentele în lumina zilei.
În final, biruiești piscul golas pe care lucesc stâncile în bătaia soarelui și vijeleste vântul în voia lui. În acest peisaj de vis, pe Vârful Bătrâna, ca recompensa pentru ca țelul excursiei noastre a fost atins, am întins un picnic ca în povesti.
Ne-am bătut pe slănina cu ceapa verde, de la Ovidiu, caș framântat și telemea de la oile Anielei, carne prăjita de la Moni și Călin, castraveți crocanți de la Adriana, ciocolată de la Mihaela și Robert, plăcinta cu mere de la Nicoleta și Simona, vin de la Marcel și pălincă de la Sandu. Helmut și-a adus contribuția cărând cel mai greu rucsac iar eu... am fost pe post de foto-reporter ;) În timpul siestei ne-am plimbat privirile de jur-împrejur, pe culmile înzăpezite (Vârful Negoveanu - 2135m, Vârful Rozdești -1952 m, Vârful Cindrel -2244 m). Aerul deosebit de curat și clar a facut chiar posibil sa vedem lacul de la Gâtul Berbecului!
La întoarcere, ne-a dus Ovidiu sa ne răcorim și sa ne potolim setea la izvorul pe care, mi-e jena să spun
cum îl cheama, dar care are o apă bunăăăă-bună!
Furtunile și ploile din săptamânile precedente, au reușit sa pregatească pe ruta noastra un adevărat traseu cu obstacole, copacii căzuti de-a curmezisul potecilor făcând itinerarul excursiei și mai fermecător.
În susur de pârâriaș, am făcut mici popasuri și ne-am vitaminizat cu felii de portocale și mere, servite elegant pe frunze de brusture.
Din pitorescul excursiei noastre nu a lipsit nici scurtul schimb de idei cu un cioban al carui dulăi ne-au împresurat, dar care s-au retras pașnici, la oile lor ;)
Ne-a prins chiar și o ploaie scutra în urma căreia aburi magici au aparut din
spatele fiecarui tufiș și aromele pădurii s-au intesnsificat puternic.
Ne-am apropiat de stațiunea Păltiniș, coborând serpentinele largi de pe Muntele Oncești și dacă ne-a părut rău după ceva, a fost doar că tufele de afine și merișori nu erau coapte!
Am urcat din nou în mașini și la intrara în oraș ne-am oprit la pensiunea unui coleg (care a lipsit de la excursie), sa bem câte o bere și să punem la cale planul pentru seara ce se simțea tot mai aproape. (
va urma)
