Se afișează postările cu eticheta cappucinno. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cappucinno. Afișați toate postările

duminică, 13 septembrie 2026

Cappuccino, Calvados și plăcintă cu prune

Sâmbătă la ora paisprezece fix, Rosi, Klaus și Jeanie  au sosit la noi în vizită.
În Germania, invitația la „Kaffee und Kuchen” nu este o simplă propunere, ci o adevărată instituție culturală, guvernată de o punctualitate chirurgicală! 😉 [Ora stabilită este sfântă și nu lasă loc pentru aproximările specifice spiritului nostru balcanic. Pentru cineva neobișnuit cu stilul local, această rigoare poate părea aproape penibilă, însă protocolul este pe cât de precis, pe atât de diplomatic. Gazda te poftește clar și exclusiv la cafea și prăjitură, delimitând elegant momentul, astfel încât nimeni nu se așteaptă ca vizita să se prelungească cu o invitație neprevăzută la cină].
Vremea începuse deja să se închidă. Nu a plouat, dar soarele nu mai era la fel de vesel pe cer, așa cum ne obișnuise în ultimele patru luni. Din această cauză am hotărât să aranjăm masa în casă, nu pe terasă. Totul a fost pregătit pentru cappuccino și celebra plăcintă cu prune. Pe lângă cafea, am servit un lichior franțuzesc rafinat — un Calvados fin completat spectaculos de merișoare în sirop. Am așezat în fiecare pahar câte un merișor, o mică surpriză vizuală care a transformat servirea și a făcut deliciul momentului.
Savurând plăcinta lui Helmut, ne-am dat seama că această întâlnire a devenit și momentul perfect pentru a hotărî, pe loc, ce facem cu sejurul la Marienbad.
Trebuia să luăm o decizie rapidă ca să nu plătim penalități pentru anularea rezervării la hotel. Plănuisem escapada cu  două săptămâni in urmă, dornici să le arătăm și prietenilor noștri această stațiune minunată, destul de aproape de casă, pe care ei încă nu o cunosc. Însă, oricât de greu ne-a fost să o spunem cu voce tare, prognoza meteo (pe care o urmăream oră de oră) nu s-a îmbunătățit deloc. Dimpotrivă, probabilitatea de ploaie continuă a devenit de 99% pentru duminică, iar prima jumătate a zilei de luni se anunța la fel de umedă.
Nu ar fi avut niciun sens să stăm închiși în camera de hotel și să privim pe geam cum plouă. Chiar dacă am fi ieșit să ne plimbăm cu umbrelele, cățeii ar fi fost uzi leoarcă. În plus, la restaurante ar fi fost neplăcut să luăm loc pe terase. Locurile în interiorul restaurantelor sunt limitate pentru familiile însoțite de câini și necesită rezervări făcute din timp — ori nouă, tocmai spontaneitatea ne place.
Cât despre saună și piscină, eu și Helmut le iubim - noi doi am fi găsit un refugiu plăcut chiar și într-un sejur ploios. Însă pentru Rosi, genul acesta de răsfăț la spa este contraindicat din motive de sănătate / sensibilitate, așa că am exclus alternativa din start... Prin urmare, nu a mai rămas decât să scriem împreună acel e-mail pentru anularea rezervării, după care am așteptat confirmarea de la hotel... 
Acum ne-am pus întreaga speranță pe sfârșitul lunii și pe un weekend însorit! Deși... se simte tot mai pregnant cum zilele se scurtează, iar diminețile și serile devin tot mai răcoroase
A fost o decizie care ne-a lăsat pe moment un pic triști, dar am zâmbit și ne-am amintit de vechea vorbă care spune că nu tot ce ți se ia este o pagubă, ci uneori este ocrotire. Până la urmă, Universul le rânduiește pe toate așa cum trebuie, iar gustul plăcintei cu prune și căldura discuțiilor au făcut ca această după-amiază să fie plină de tihnă și bucurie.

marți, 21 noiembrie 2023

M-am întâlnit cu Potecuta

Sâmbata, la Sibiu vremea a fost cum nu se poate mai urâta! Lapovita si vânt puternic, frig tare dar nici un fulg de nea, asa cum am sperat... Ce m-as fi bucurat sa traiesc si prima zapada a anului la Sibiu! A nins la Paltinis - însa nu am avut pe nimeni dispus sa ma duca 40 km doar sa vad zapada... 
Exact pe vremea asta, eu si Potecuta ne-am dat întâlnire la o cofetarie pe Calea Dumbravii, colt cu Bdul. Mihai Viteazul - Joy me 
Pentru ca nu am fost sigura unde exact este cofetaria, am ajuns cu o jumatate de ora mai devreme. Tocmai ma dezbracasem de jacheta uda de ploaie, aveam înca mâinile rosii de frig si voiam sa ma asez la o masa când observ o pustoaca venind spre mine, zâmbind... M-am uitat în spatele meu, fiind sigura ca Potecuta nu poate sa fie, pentru ca era mult prea devreme ☺ Însa, Potecuta a fost! 
O dulceata de fata! Si ea, pentru ca vremea a fost asa aspra, s-a gândit sa ajunga mai repede la întâlnire, sa ma astepte direct la intrare ♥ Am ajuns eu cu doua minute mai devreme si am stricat surpriza! Dar ce ne-am bucurat sa ne cunoastem în real! Exact ca în virtual, am simtit-o calda, vesela, deosebit de placuta! Am povestit ca doua vechi prietene care nu s-au mai vazut de saptamâna trecuta! 
Am servit câte un cappucinno - Potecuta a primut o inimioara, eu o frunza cu inimioare. Am comandat câte un Tiramisu si ce ne-a placut cum ne-a fost servit! La pahar, foarte elegant si perfect portionat - nici prea mult, nici prea putin. 
Am primit de la Potecuta cartea pe care mi-am dorit-o - "Ceusescu se întoarce" si înca ceva, tare tare dragut, handmade Potecuta ♥ 
Chiar si asa scurta, întâlnirea noastra a îmbogatit prietenia nostra si ne-am propus sa nu ratam niciodata ocazia de a ne revedea!