Agenda (partea II) - "Ziua fetelor"

(continuare la Agenda - "scurta" trecere în revista)
Matusa mea a pornit cu trenul spre Augsburg la ora opt si un sfert. A cumparat bilet "Bayern-Ticket" pentru doua persoane (Bayern Ticket este o actiune permanenta a Deutschen Bahn AG; biletul dus-întors în aceeasi zi, costa 25 Euro pentru o persoana si pentru fiecare calator suplimentar, înca 7 euro / pot calatori pâna la 5 persoane).
Eu am plecat spre gara cu masina cu interntia de a parca pe o strada în afara centrului pietonal si sa merg mai departe cu tramvaiul - doua statii pâna la gara. Am constata cu stupoare ca mai nou, în centrul orasului nu mai ai unde sa parchezi, decât pentru maxim o ora. Asa ca am mers direct la gara si am lasat masina în parcarea acoperita, luân în calcul faptul ca la întoarcere voi avea de platit  taxa maxima (11 Euro).
Aceasta schimbare de plan a facut sa ajung cu o jumatate de ora mai repede la gara... Asta e! Am cascat gura pe peron, privind ce mai e nou în santierul care dureaza de patru ani si care cica va mai dura înca patru! Planul de modernizare al garii Augsburg a intrat în asa numitul "Schwarzbuch" - un document care listeaza cele mai serioase exemple de abuz în serviciu contra intereselor publice, greseli ale conducerii unor organizatii economice, evaluari false si nerespectare a termenelor de predare a obiectivelor cu interes public. Intial, costurile modernizarii garii au fost estimate la 60 milioane de Euro. În luna octombrie - anul curent, conducerea lucrarii a comunicat ca mai mult ca probabil, pâna la încheierea proiectului vor fi necesare... 300 de milioane de Euro! Mdaaa... o mica-mare diferenta!
La un moment dat vad un barbat în vârsta, alergând pe peron si întrebând în stânga si în dreapa ceva pe engleza. Lumea grabita, nu l-a bagat în seama asa ca m-am oferit eu sa îi raspund. Dorea sa stie daca acesta este peronul de pe care pleaca trenul spre München. I-am spus ca da, si eu tot la München doresc sa merg. Pentru o clipa, pe fata lui s-a citit usurarea - a nimerit peronul. Mai apoi însa la fel de agitat m-a întrebat de unde sa-si cumpere bilet? Problema este ca automate pentru bilete nu exista decât în holul principal. Noi eram pe peronul opt! A pornit în fuga...
Privin în urma lui m-am gândit la tatal meu... Cum s-ar fi descurcat el într-o tara straina la gara, cum s-ar fi descurcat el cu automatul de bilete?! M-am hotarât sa merg cu barbatul vârstnic sa îl ajut si am stigat "Hello!". Barbatul însa nu m-a auzit. Când l-am ajuns din urma mi-a aratat ca poarta aparat audio. S-a bucurat ca îl voi ajuta. Mi-a aratat buletinul, crezând ca primeste un rabat - era nascut în 1940 (exact de vârsta tatalui meu). În Germania însa pensionarii nu beneficiaza de reduceri.
Am cumparat biletul si ne-am întors din nou pe peron. Pâna când a sosit trenul nostru, mi-a povestit ca a venit sa-si viziteze un camarad si acum vrea sa vada un pic centrul Münchenului. Era un turc cizelat, mi-a spus ca ambii copii sunt medici - baiatul în Liverpool, fiica în Düsseldorf. Am facut o poza împreuna, ne-am luat la revedere si ne-am urcat fiecare într-un vagon. Eu am cautat-o pe matusa mea, care rezervase un loc pentru mine. Trenul regional în general nu este aglomerat.
Trei-sfert de ora dureaza calatoria pâna în gara centrala München. Apoi, în zece minute pe jos, ajungi pe centrul pietonal.
Vremea a fost ciudata - nu a fost cald, dar nici rece. Cerul a ramas acoperit întreaga zi si cel mai important a fost ca nu a plouat! Ne-am plimbat din magazin în magazin, am facut pauze de cafea si prajitura si bineînteles, pauza pentru masa de prânz. În rest... am umblat cât ne-au dus picioarele ☺ Ce ne-am cumparat? Matusa mea si-a luat doi pantaloni din lâna (se poarta!), un pantalon elastic pentru orele de balet si doua pulovere pâna în talie. In toate magazinele s-a uitat la posete si în final, si-a luat de la Tommy Fillinger acelasi model pe care tocmai îl purta pe brat, doar ca în alta culoare ☺Avea argintiu-pal si acum are si negru☺
Niciunul din magazine nu a avut oferte si reduceri de pret. Acestea se vor face între Craciun si Anul Nou... asa ca, poate ca mai dam atunci o tura pe la magazine ☺
Eu mi-am cumparat o fusta plisata din lâna (neagra cu usoare urme de lame argintiu), un pantalon negru din piele mata si o pereche de botine cu starsuri.
Iarna aceasta se poarta mantourile din imitatie de blana, în toate culorile! Am vazut cateva dragute, dar si cateva pe care nici sa le fi primit pe gratis nu le-as fi purtat!
Tja... moda este cum te simti bine! Parerea mea este ca ideal e sa nu iesi în evidenta (sa nu fi nici prea departe de moda actuala, dar nici extravagant), sa adaptezi stilul tau personal, la trendul actual. Cert este ca moda actuala copiaza perfect moda sfârsitulul anilor '80 si începutul anilor '90 - ceea ce îmi place!
Eu însa pantofi ascutiti si cu tocuri înalte nu voi mai purta! Dar îmi plac mult încaltarile cu platforma - sunt foarte comode si stabile. Deasemenea îmi plac sneakers-ii si ghetele cu siret fals (siret în fata si fermoar pe lateral) - le gasesc extrem de practice.
Fustele plisate sunt în mare voga - midi. În toate culorile - uni, cu imprimeuri sau in carouri. Îmi plac mult, sunt foarte feminine!
Toamna aceasta, pantalonii de piele au invadat magazinele. Gen leggins, gen jeans, cu elastic în talie sau cu fermoar pe lateral, fara sau cu vipusca simpla ori dubla, pantalonii din piele si înlocuitori se poarta în toate culorile.
Culorile care se poarta în continuare sunt culorile neon (pink, galben, albastru, verde, portocaliu) si combinatia clasica alb-negru. Noutatea o reprezinta culorile metalice - argintiu, auriu, aramiu. Se poarta materialele stralucitoare - nu doar ca acesorii pentru toalete de seara.
Foarte în voga sunt deasemenea nunatele de mustar, galben-pai, roz-antic, lila si rosu.
Eu sunt adepta stilului sport-elegant, genul pieselor vestimentare cu croi lejer, confortabil, destinate purtării zilnice. În cursul saptamânii eu plec de acasa la ora 8 si ma întorc seara dupa ora 20. La birou, cele mai multe ore le petrec sezând pe scaun. De aceea, combin foarte mult stilul casual cu cel street wear.
Dupa acest tur de opt ore prin magazine (☺), ne-am grabit spre gara, sa prindem trenul de la ora 18:30. Din München în directia Ulm, trenul circula din ora în ora. Am ajuns în Augsburg la ora 19:30 si am fost acasa înainte de ora 20. A fost o zi superba! ☺

PS: In cele mai multe magazine am vazut deja decoratiuni de Craciun! :-( Ba chiar la Oberpollinger, terasa este amenajata pentru vin-fiert!

Shopping Queens ☺

Vineiri seara m-a sunat matusa mea din Ulm si mi-a zis ca are chef de o tura de magazine prin München, daca vreau sa o însotesc. Nu spun niciodata nu unei asemenea tentatii!
Asa ca sâmbata dimineata la ora 10 eram pe peronul garii, asteptând trenul care venea din Ulm în directia München. Matusa mea ocupase lânga ea un loc pentru mine si nici nu am terminat sa ne punem la curent cu noutatile din viata copiilor si nepotilor, ca am si ajuns în gara centrala din München.


În urmatoarele cinci minute am ajuns în Piata Karl (Stacus) si pâna în Piata Mariei (Marienplatz) nu cred ca au existat multe magazine în care sa nu fi intrat. În cele mai multe doar ne-am uitat ce mai e nou si cum variaza preturile. Magazinele noastre speciale sunt: Konen, Oberpollinger, Ludwig Beck si Tk-Maxx. Aici poti gasi nu doar îmbracaminte moderna ci si bijuterii si accesorii pentru par, cosmetice de toate felurile, parfumuri, posete, încaltaminte, etc. etc. Expuse în asa fel încât sa-ti atraga atentia, toate produsele pot fi probate sau testate si toate acestea în încaperi luxurios amenajate. Indiferent ca ai intentia sa cumperi ceva sau nu, esti binevenit în aceste tempel ale modei! Am probat o multime de rochii, fuste, bluze, pantaloni, stiu exact ce culori sau modele ma avantajeaza, stiu care sunt firmele care executa produse pe calitatea si de croiul carora poti fi sigur suta la suta (Marc Cain, Boss, Max Mara, Luisa Cerano, Comma,…). Cu toate acestea caut si îmi place sa fac noi descoperiri. Spre exemplu, la Kappa linia Trend am gasit o fusta pe care am probat-o doar asa, sa râd singura de mine în cabina. Spre surprinderea mea, fusta a picat atât de frumos, ca mi-a fost greu sa decid daca am sau nu cu adevarat nevoie de ea. Nu am luat-o si astazi regret… Mi-a placut tare mult! Poate o mai gasesc pe 21 iulie, când am hotarât sa reluam turul.
Moda actuala copiaza perfet moda anilor ´70 denumita atunci hippy, power-flower, cu mari influente ethno indiene, mexicane, românesti. Iile sunt foarte cautate – pacat ca initiativa de a introduce ia româneasca în patrimoniul UNESCO (înca) nu a reusit!
În mare trend sunt anul acesta overall-urile, din materiale moi. Ca sunt uni, jeans-look sau cu imprimeuri în caro sau cu flori mari, viu colorate, overall-ul a cucerit casele de moda. Nu sunt însa „stilul“ meu si încapatânata, nici macar nu am avut interesul sa probez. Consider ca sunt incomode, mai ales când trebuie sa mergi la toaleta. Matusa mea însa este foarte încântata, detine deja cateva modele si sâmbata si-a mai cumparat patru bucati! ☺ Unul foarte elegant si alte trei „de toata ziua“ si toate îi stau absolut superb! La magazinul de unde a cumparat trei bucati, vânzatoarea i-a facut un rabat considerabil, pentru ca datorita ei, pe când îmi arata mie cum îi vine modelul probat, alte doua clietente au sarit sa probeze acele modele pe care imediat le-au si cumparat! ☺ Matusa mea are de fapt corp superb, se observa în orice miscare a ei ca a fost prim-balerina! Niciuneia din doamnele care au probat overall-ul nu i-a stat atât de bine ca ei, însa reclama este mama comertului ☺☺☺ Si actiunea ei a fost pe drept rasplatita!
Eu mi-am cumparat un pantalon maro cu foarte usoare reflexe negre-aurii… Materialul mi-a atras atentia imediat, apoi mi-a placut si modelul – este „morcov“, betelia este elastica si pantalonul nu are nici nastrui si nici fermoare. Este deosebit de comod si îmi vine perfect! Cu toate ca am gasit o multime de pantaloni frumosi, din materiale fine, elastice, în culori superbe… exista croiuri care ma avantajeaza si croiuri care imi scot în evidenta mai multe defecte decât eram constienta ca am ☺☺☺ Linia Cambio este una din preferatele mele, majoritatea pantalonilor mei sunt aceasta marca. Pantalonul maro este "M by Maiocci" ;-)
Mi-am mai cumparat o bluza gen body, dintr-o matase gri-petrol, în speranta ca se va potrivi cu o fusta pe care nu o port de cativa ani, pentru ca nu am cu ce sa o combin, de care însa nu ma despart pentru ca o gasesc superba! Acasa s-a dovedit ca bluza are culoare potrivita, însa croiul nu armonizeaza cu pliurile fustei… Ma gândesc sa modific bluza – cândva, când voi avea timp, într-un weekend. Urmatoarele doua weekenduri sunt deja planiifcate – în primul ne vom întâli cu o pereche din Arad (i-am cunoscut întâmplator în timpul plimbarii de duminica ce a trecut, la lac – o sa revin detaliat). Vom face împreuna o excursie la Weltenburg – pentru ca ei nu cunosc deloc zona si acolo sunt muuulte de vazut. În weekendul ce-i va urma, ma voi juca împreuna cu Emma si Greta, carora le este dor de mine si vor neaparat sa vina la noi în vizita (voi reveni si legat de acest eveniment cu mai multe detalii ☺).
Revenind la plimbarea noastra prin magazine, nu mai adaug decât ca ne-am urcat în tren la ora 20:30 (trenurile ce leaga Münchenul de Augsburg sunt din ora în ora si calatoria dureaza doar 40 de minute) si întreaga zi, am facut doar doua pauze, o data pentru masa de prânz si o data pentru o cafea si ceva dulce. Eu am ajuns acasa la ora 21:30, Geta o ora mai târziu! Fizic, frânte de oboseala însa încântate si relaxate mental.

PS: Matusa mea le-a cumparat nepotelelor dirndl - costumase nationale bavareze :-) A doua zi am primit pe whatsapp poza de confirmare - rochitele se potrivesc perfect! ♥

O gara de poveste

~ dedicatie Pandhorei si Alinei ~

"Gări murdare, cu chioșcuri inestetice, cerșetori și mirosuri de îți mută nasul din loc. Cu așa ceva suntem obișnuiți, fac parte din peisajul românesc. Dar imaginați-vă că există în România și o gară de basm, o gară-castel, cu iz aristocratic și o poveste pe măsură. E vorba de gara din Băile Herculane, considerată cea mai frumoasă și plină de istorie gară CFR din România. Clădirea în stil baroc a fost construită între 1878 și 1886 după planurile arhitectului A.D. Serres, fiind concepută astfel încât să reproducă castelul de vânătoare al împărătesei Maria Tereza din apropierea Vienei. De altfel, edificiul nu a fost gară de la început, ci reprezenta casa de vânătoare a împăratului Franz Iosif al Austriei (1830 – 1916).

O cupolă sprijinită de două coloane, în corpul central al clădirii, decorată cu picturi ale unor personaje mitologice cum ar fi Hercules este cea care vă va atrage în primul rând privirea. Urmează țiglele multicolore dispuse în figuri geometrice, frescele reprezentând elemente din mitologia romană, un orologiu, realizat de Paul Garnier și alte câteva corpuri de iluminat frumos lucrate. De-a lungul anilor pragul Gării din Herculane a fost trecut de personalități precum Franz Iosif, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României au trecut prin Gara din Baile Herculane, care se afla acum pe Lista Monumentelor Istorice de marcă din țara noastră. Gara este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Cernei și ar fi bine să nu îl ratați dacă sunteți în zonă. În afară de miraculoasele ape, acum aveți un motiv în plus să treceți Băile Herculane pe lista locurilor de vizitat. Travel Europe a catalogat Gara din Băile Herculane este considerată că fiind cea mai frumoasă și plină de istorie gară CFR din România." (http://www.pressalert.ro/)


~ ultimul colaj si cele doua fotografii participa la "Reflexii în oglinda" ☺

Un zbor de o ora si jumatate

pentru rubrica "Buna dimineata Soare"

Ideea vacantei noastre la Roma a venit dintr-o joaca. Am vrut doar sa vad ce oferte de excursii exista din orasul meu la Roma. O singura agentie de turism avea excursia în program, pentru luna octombrie si costa în jur de 600 euro de persoana, pentru 4 zile. Mi s-a parut enorm, chiar daca în pret erau incluse vizite ghidate în oras si în câteva muzee, respectiv situri arheologice. Asa ca am verificat mai întâi cât ar costa drumul cu autoturismul propriu, apoi pretul unui bilet la tren si în final, am verificat si pretul la avion. Culmea culmilor, cel mai ieftin a fost zborul! Am jonglat câteva date si dintr-odata, pe ecran mi-a aparut oferta de 57 euro de persoana, pentru zbor dus-întors ☺ Mi s-a parut caraghios de ieftin si m-am gândit ca probabil este asa pentru ca nu exista cazare în perioada dintre zboruri. Am cerut oferte de cazare - neaparat în centrul orasului, în apropierea Garii Termini si am gasit un hotel cochet la pret convenabil, pe bulevardul Via XX Settembre, lânga Ambasada Britanica. L-am strigat pe sotul meu sa vina rapid cu cardul Master, nu care cumva sa pierd pagina si am facut imediat rezervarea. Am platit în total pentu zbor dus-întors si cazare 5 nopti plus mic-dejun, doar 495 euro!
Am avut doua saptamâni timp sa ne organizam, sa ne informam si sa facem bagajul ☺
Bineînteles ca la acest pret de avion nu am avut dreptul decât la bagaj de mâna (10 kg / persoana), dar de câte lucrusoare ai nevoie pentru 5 zile, mai ales ca prognoza meteo spunea ca la Roma cerul este perfect senin si temperaturi peste 28°C?!? Am renuntat din start la jachete, umbrele si pantofi de ploaie. Am pus în bagaj doar câteva tricouri, bluze, fuste /pantaloni si sandale.  În trusa de cosmetice am luat doar miniaturi, am renuntat la foarfece si pile de unghii si gata am fost! Roma, stiamo arrivando!

Am plecat dintr-un orasel linistit al Bavariei (Memmingen), am trecut peste vârfurile încarcate de zapada ale Alpilor si am ajuns în capitala Italiei, de Ziua aniversarii Republicii! La aeroport, pe cerul Romei zburau avioane în formatiuni de câte noua, atât de aproape unul fata de celalalt, încât ti se oprea rasuflarea.
În gara Termini, o fanfara militara a sustinut un concert interpretând cele mai îndragite melodii italiene. Am savurat aceasta atmosfera, pâna când am gasit agentia la care rezervasem online abonamentele Roma Pass. Abonamentul valabil de a doua zi, ne-a asigurat folosirea tuturor mijloacelor de transport timp de trei zile, plus gratuitate sau reducere la pretul biletului de intrare la multe muzee din Roma (36 euro/ persoana).
Distanta de la gara la hotel am parcurs-o pe jos în cinsprezece minute. Hotelul Baltic (de doar 2 stele) ne-a surprins prin farmecul aparte, specific cladirilor elegante si vechi. O camera înalta, mobilata simplu cu doar strictul necesar (pat dublu, fotoliu, dulap cu doua usi, birou cu scaun, frigider, televizor, telefon, aer condiționat) si o baie spatioasa (chiuveta, cada si dus, wc, foen) ni s-a parut din prima clipa ospitaliera. Camerista ne-a adus în fiecare zi întreg setul de prosoape albe ca spuma laptelui, a aspirat si a aranjat patul. Micul dejun a fost saracut si cu mult dulce - în stil italian: cafea sau ceai, chifle proaspete, unt, marmelada si cornuri cu crema de vanilie si nutella. Dar cafeaua... ca la ea acasa! Delicioasa, indiferent ca ti-ai dorit espresso, cappuccino sau macchiato ☺ (va urma)

Trenul regional bavarez

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"

Vagonul 13

Asa a fost sa fie, numarul 13! Ba chiar la un moment dat am si circulat cu viteza 313, calatoria însa a fost... una de lux! Dar sa încep cu începutul.
Am facut rezervarile la TGV prin internet, alegând oferta din pagina oficiala a companiei feroviare franceze. Biletele platite prin card ne-au parvenit acasa prin posta. Pentru 130 euro de persoana, am obtinut bilete la clasa întâi pentru dus si la clasa a doua pentru întors. Bineînteles ca nu am stat mult pe gânduri daca sa accept sau nu! :)
De când s-a introdus legatura de tren direct din orasul nostru si pâna în Paris, am mai calatorit, dar doar la clasa a doua - si chiar daca ma repet, trebuie sa spun ca linia este deosebit de confortabila! În plus si foarte rapida - în cinci ore si jumatate esti transportat din centrul orasului Augsburg, în centrul capitalei Frantei!
Calatoria la clasa întâi a fost o premiera pentru noi si o calific drept exagerat de luxoasa! Vagoanele de clasa întâi (ca de altfel si cele de clasa a doua) nu sunt compartimentate. Sirurile de fotolii se întind de-a lungul peretilor vagonului, câte doua pe o parte si câte unul pe cealalta si spatiile dintre scaune sunt generoase. Fiecare fotoliu are butoane pentru radio si pentru reglajul înclinarii spatarului, de la pozitie în 90° pâna la apoape 150°, fara sa deranjeze persoana din spatele. Fiecare loc are masa rabatabila si fiecare grup de doua fotolii are priza pentru conectarea aparatelor electronice la curent.
Pe când înca mai admiram ferestrele mari si curate si mângâiam plusul pufos al fotoliilor, au aparut pe culoar doi însotitori de bord împingând un carucior, exact ca la avion. Ni s-a urat bun venit si ni s-au înmânat câte un pachet cu mâncare si cate un pahar cu ceai si unul cu cafea. Apoi cei doi s-au îndepartat, nu înainte de a zâmbi si de a ne ura Bon voyage! A fost practic un pleonasm :))) cum altfel sa fie o calatorie în astfel de conditii?!

Pentru ca era ora micului dejun (sapte si zece minute), am desfacut cutia cu surprize: un foi-etaj cu sunca, rosie si ardei, un cronulet, un pachetel cu unt si un borcanel cu marmelada, un iaurt cu crutoane, o placinta cu stafide, un sfert de litru de suc de portocale, zahar si doua cutiute cu lapte condensat pentru cafea sau ceai, plus tacâm din plastic transparent si servetel. Noi am avut sandwichuri pregatite de acasa, pentru ca nu am stiut de acest tratamen ;) Bineînteles ca nu am putut mânca nici jumatate!
Apoi mi-am scos netbook-ul si când m-am plictisit, m-am jucat cu aparatul de fotografiat urmarind ecranul care afisa viteza de deplasare :) Am calatorit cu 250-300 km/h. Pe anumite portiuni si de durata scurta, am atins chiar 320 kilometri pe ora!

Putin înainte sa ajungem la destinatie, am trecut în vagonul restaurant - curiosi ce fel de vin se serveste. Un superb Bordeau, Merlot-Cabernet si singurul minus acordat ar fi pentru paharele din plastic care ne-au fost oferite. Fotografiile cu imagini distorsionate sunt facute în geamul trenului, la trecerea prin tunel.


La ora 12:35 am coborât la capat de linie, în Paris Gare de l’Est!


De admirat: peroanele garii au culoare pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficienţe de vedere!

Lada cu păpuși

Asa se numeste teatrul de papusi din orasul meu - "Augsburger Puppenkiste" ("Lada cu papusi a Augsburgului") si reprezinta unul din simbolurile orasului Augsburg. A fost înfiintat în anul 1948 si de-a lungul timpului s-a impus prin talentul exceptional al artistilor, ocupând poziţia de lider la nivel naţional si câstigând totodata respect si faima la nivel mondial. Multe din spectacolele prezentate pe scena au fost filmate si ruleaza la televiziunea germana înca din anul 1953.
Pentru a satisface nostalgia adultilor ce au crescut în preajma papusilor mânuite prin sfori, Muzeul Marionetelor amenajat în cladirea teatrului, prezinta atât eroii pieselor de odinioara, cât si scenete din cele mai îndragite povesti. Nu exista augsburger care sa nu fi vizitat muzeul sau sa nu fi fost macar o data în viata la o premiera la teatrul de papusi!

Ieri, conducând-o pe matusa mea la gara, am facut o noua descoperire: pentru ca anul acesta teatrul "Lada cu papusi" serbeaza 65 de ani de la debut, pe una din rutele regionale a fost pus în circulatie un tren format din doua vagoane, pictate cu personajele-stele ale teatrului de papusi: Jim Nasture (Jim Knopf), Lukas si Locomotova, Urmel, Kasperl, familia Mumin, Bill Bo, Leul si motanul Mikesch.
De pe pagina web a primariei, am aflat ca la începutul anului 2013, pe scena Teatrului de papusi Augsburg s-a jucat ce-a de a 21095 piesa de teatru si ca numarul spectatorilor a depasit 4,5 milioane! La multi ani Puppenkiste! :)

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pingback participantilor la Miercurea fara cuvinte - 22/2013: Pandhora, Tina, Micaela gh, Karma Police, Silvia, Tudor Enea, Mary, Blind Love (Elly), Tiberiu, Simona, Piticii Voinicii, Just Words, Irina, Ralu, Leovi,Adrian, Fairytale, addicted, Iulia Radu, Chucky, Cristi, dor, Manu, ina, Larisa, carmen elena, Axlandra, nima, lichiresti, ELENA, Rolling Ideas, Claudia, kristi, Pătrățel, oana, RobertN, Alina, Infanteria stelara, Augensprache, Vulturesti, Un cal frumos, anastasi, Petala Calatoare, Iulisa, Kadia, Ninu Ninulesc, Floarea, Alexandra Ali, Rux (copilarim), SoriN, Liviu Bimbea, geanina , Calaraseanu.ro, Minnie, Lumea lui Alexandru, Delicii, fosile, Leovi si MarcoPolo.