Summer Team Event (partea II)

(continuare la "Summer Team Event - partea I-a") 

Muzeul German, are galerii ce acopera toate domeniile tehnicii si stiintei, de la poduri, trenuri, motoare, baraje, avioane, rachete, sateliti, tractoare, instrumente muzicale, instrumente optice si medicale, robotica, aparatura foto si film... pâna la Planetariu (este cel mai avansat planetariu din punct de vedere tehnologic din Europa). Cu alte cuvinte, muzeul ofera o plimbare de sub pamânt (tehnologia mineritului) pâna la stele!!! O plimbare deosebita ♥ prin salile cu exponate în marime originala, cu machete, cu demonstratii interactive sau experimente live, cu pauze de o cafea, un suc sau o Brezel, cu 19 km de coridoare, sase etaje de exponate si treizeci de sectiuni! 

Pentru masa de prânz am iesit din muzeu dar ne-am reîntors pentru spectacolul de la ora 16 al Planetariatului. 

 

Sper ca v-a amuzat dansul meu sincron cu scheletul 🤣🩻

Urmeaza "Summer Team Event" - partea a III-a

Croaziera - Barcelona si capodoperele lui Gaudi (1)

Antoni Gaudi - devenit sinonim al arhitecturii catalane, a adus Barcelonei faimă si prestigiu mondial. Arhitect și designer în acelasi timp, Gaudi a adaptat tradițiele catalane la stilul artistic propriu, a abstractizat si sintetizat formele impunând în arhitectuara noi soluții tehnice. Iubitor de natură şi religie, Antoni Gaudi s-a remarcat prin creaţiile arhitecturale gotice şi suprarealiste, devenind cel mai de seamă reprezentat al stilului Art Nouveau în arhitectură.
Munca lui Gaudí este strâns legată de finanțatorul său principal, industriașul si filantropul Eusebi Güell.

Parc Güell este una dintre cele mai impresionante opere ale lui Antoni Gaudi.
Situat în partea superioară a colinei El Carmel în districtul Gracia (în partea de nord a Barcelonei), parcul a fost construit în perioada 1900-1914. Planul initial a fost ca în acest "cartier parc" sa fie ridicate circa 60 de vile. Pentru ca bogatasii acelor vremuri nu au fost încântati sa paraseasca centrul Barcelonei, proiectul s-a limitat la construirea a trei cladiri în mijlocul superbelor gradini. În casa cea mare s-a mutat graful Güell si familia, o alta a fost cumparata de un prieten si a treia casa a cumparat-o însusi Gaudi.
Actualmente parcul este muzeu si figureaza din anul 1984 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Casa Güell a fost transformata în gradinita pentru copii, resedinta Gaudi este muzeu si cea de a treia casa functioneaza ca expozitie cu vânzare. O nouatate pentru mine a fost ca începând din anul 2013, intrarea în zona monumentelor nu mai este gratuita.

Parcul Güell are mai multe intrări. Cea mai frumoasa este cu siguranță intrarea principala din Carrer d'Olot. Tipic Gaudi sunt cele două turnulete ce închid pavilioane-cafenea, pe o parte si cealalta a intrarii. Drumul ce se deschide duce la sirul de scari în capatul caruia troneaza salamandra uriasa si cascada în terase, toate îmbracate în mozaic multicolor. Aici este cea mai mare aglomeratie de vizitatori, toata lumea doreste o fotografie cu celebra salamandra, devenita simbol al Barcelonei.
Cladirile par a fi din turta dulce. Acoperisurile au turnulete tuguiata terminate în conuri de pin si nuci uriase.

Explozia de mozaicuri colorate este poate elementul cel mai atragator ce poate fi regasit pe întreaga suprafata a parcului. Gaudi a fost primul artist care a reciclat deseuri de faianta, mozaic si portelan. Acest mozaic-reciclat se numeste Trencadís. Celebra este banca sub forma de sarpe, lunga de 110 metri, ce înconjoara terasa ovala principala (3000 metri patrati!). Designul si nuantele faiantelor conferă bancii un aer magic și unic.

În parc nu exista nicio constructie care sa aiba linii drepte. Gaudi a imitat natura si a adorat imperfectiunea. Precum trunchiurile copacilor, niciunul din pilonii care sustin podete sau ziduri nu au forma identica! Materialele folosite la construirea zidurilor parcului, a viaductul si a structuri de piatră, au nuante de ocru si confera impresia ca au apartinut naturii dintotdeauna.
Sala Hipóstila este una din cele mai impresionante constructii. 86 coloanele - verticale în interiorul salii si ușor înclinate spre exterior, sunt concepute sa amintesca de stilul arhitectural doric. Partea de jos a coloanelor cât si tavanul sunt acoperite cu Trencadís alb și uniform. Plafonul are parti concave între coloane. Paisprezece dintre adâncituri, contin desene realizate din trencadís colorat, unele detalii fiind realizate din sticla colorata. Coloanele sunt aliniate, dar distribuția lor nu este uniformă. Podeaua este lustruită, zidul însa pare a fi din lut. Acoperișul este ornat pe margini cu capete de leu, imitând garguiele medievale.

Peste tot te încânta stralucirea mozaicului si bogatia plantelor. Parcul Güell este întoarcerea la inocenta, regasirea si împacarea cu natura. Acest orasel (17 hectare)  - cu toate bijuteriile lui arhitectonice, cu toate coloanele, coridoarele, aleile, galeriile, terasele si statuile - pare a fi un cameleon. Un cameleon care a preluat perfect culoarea naturii care-l înconjoara. Pracul Güel este o oaza de liniste în mijlocul unui oras din ce în ce mai aglomerat.

(va urma)

Teoria si practica

Referitor la articolul Pandhorei înscris ieri la Miercurea fara Cuvinte si intitulat "Cladiri ciudate", doresc sa completez comentariul pe care l-am lasat la ea pe blog cu imagini si cateva explicatii ☺
Cladirile ciudate, interesante, iesite din comun, nu aduc întotdeauna un avantaj orasului - spuneam în comentariu. De multe ori ele sunt o povara din punct de vedere financiar si un motiv de a deveni subiect de ras. Spre exemplu, în orasul Freiburg, noua biblioteca a Universitatii a fost construita în stil futurist si a costat ceva mai mult de 49 milioane de Euro! Proiectul a fost câstigat printr-un concurs de arhitectura organizat în anul 2006 si  macheta promitea ca împrejurimile noii cladiri se vor reflecta deosebit de frumos, deoarece pilonii de oțel și panourile de sticlă formeaza cinsprezece fatete cu înclinatii diferite. În realitate... se întampla ca nu doar motivul urban se oglindeste frumos în peretii cladirii ci si cerul, norii si soarele. S-a omis faptul ca aceasta bijuterie arhitectonica se afla in una din cele mai insorite localitati ale Germaniei si ca este amplasata intr-una din cele mai importante intersectii ale orasului.

Îmbracata fiind complet în oglinzi, cladirea face ca reflexiile soarelui sa pericliteze circulatia rutiera în zona. Tot mai multi soferi si biciclisti reclama ca sunt orbiti de lumina puternica. Ba mai mult, daca ai ghinion si parchezi într-un loc pe care se focalizeaza reflexia la ora amiezii, caldura produsa este atât de puternica încat se topesc garniturile din plastic ale autoturismului :))
S-au întamplat atâtea ciudatenii din cauza cladirii încât autoritatile au hotarat ca primavara si toamna - când razele soarelui au înclinatii joase, sa acopere cladirea cu o husa :))) Husa a costat deasemenea înca 40 de mii de Euro si în plus, arata monstruos! Asa ca, de cel putin doua ori pe an, câte trei-patru saptamâni, peste oglinzi se lasa o învelitoare de material plastic. (fotos: 1, 2, 3, 4)