marți, 1 august 2023

La taclale

Coafeza mea este nascuta în Turcia, însa traieste de mic-copil aici în Germania si deci, vorbeste perfect germana, este o tipa extravertită si foarte simpatica. Sunt clienta ei de câtiva ani, dar nici acum nu stiu sa îi pronunt corect numele – Fahriye… evit mereu sa ma adresez direct. Dar îmi place mult de ea si orele pe care le petrec în salonul ei sunt placute! 
Dupa cum am spus, sâmbata am avut programare, sa reîmprospateze vopseaua (ca sunt jumatate carunta!) si sa îmi taie vârfurile (ca parul meu devenise dupa permanent, casabil). De ani de zile visez sa am parul lung, dar mereu îl scurtez… cu sau fara motiv! Întreg tratamentul a durat aproape trei ore, timp în care mi-a povestit o multime de patanii! ☺ Ceea ce imi place la ea, este ca povesteste cu foarte mult umor. 
Este divortata de câtiva ani si cei doi fii sunt în grija ei. Pentru a face fata cheltuilelilor, mai are înca un mini-job la sfârsit de saptamâna! 
Fiul cel mare este student, cel mic a terminat liceul si scoala lui tocmai a organizat “excursia de absolvire” la Paris! Zice ea “800 de Euro pentru doar patru zile, este pentru mine mult prea scump, însa cum sa interzic fiului meu excursia?!” Si de fapt cum s-a desfasurat excursia?! A nimerit exact zilele de revolta din Paris… Autocarul ar fi trebuit sa fie înainte de orele amiezii la destinatie, însa a ajuns seara târziu, pentru ca majoritatea strazilor au fost blocate de politie sau manifestanti! În plus, hotelul lor nu a fost într-un cartier bun! Peste drum, lânga alimentara, ziua se vindeau droguri si seara ardeau lazile de gunoi si chiar autoturisme! În camera au avut doua paturi cu noptiere si un raft-de-perete cu patru compartimente. Zice ea “I-am calcat tricouri si camasi, sa aiba de schimb, sa arate bine”… dar bietul copil nu a avut dulap cu umerase, toate hainele au rams mototolite în geanta de voiaj. 
Pe durata sejurului au facut un tur al orasului, fara vizitare de muzee. Toti si-au dorit macar sa urce în Turnul Eiffel dar si acesta era oficial-închis, de teama actelor de vandalism! S-au dat o tura cu vaporasul, pe Sena si... cam asta a fost excursia. Programat era sa paraseasca Parisul dupa-amiaza, însa de teama blocajelor, organizatorii au hotarât sa plece în zori de zi! Din cele patru zile, a petrecut una si jumatate în autocar!…"Si, puff, asa au zburat 800 de Euro!” 
Cele câteva zile cât cel mic a fost în Paris, si-a propus cu celalat fiu sa faca mici festine, pentru ca, zice ea “cel mic este mofturos, iar acum, fara el, am avut de gând sa mâncam în fiecare zi mâncaruri pe care din cauza mezinului nu le gatim”. Ei… ce s-a întâmplat de fapt?! Au mâncat doar morcov fiert si pâine prajita! Cel mare a facut o gastroenterita virală! Cu febra, cu varsaturi si diaree, cu deshidratare extrema, ca în noaptea cu pricina a trebuit sa îl duca la urgente! Si dupa ce a stat pâna la ora 4 dimineata pe coridoarele spitalului, speriata si îngrijorata, si-a adus baiatul acasa, a dormit doua ore si dimineata a plecat ”proaspata” la serviciu! Mesajele mezinului din Paris au continuat triste, acum nici macar cartea de debit nu îi functiona! Mama a trebuit în pauza de masa sa fuga la banca, sa clarifice, sa deblochetze cardul pentru ca baiatul nu a primit bani cash pentru excursie. Cândva seara a ajuns acasa, a intrat la dus si… a picat, efectiv s-a prabusit pe gresie! Of Doamne! Dar zice ea “cândva mi-am revenit, ca mi-a fost frig! M-am ridicat si m-am dus sa-i fac un ceai fiului bolnav!” 
A doua zi s-a dus la medicul de familie si a povestit incidentul si zice ea "pentru urmatoarele saptamâni am o multime de programari la medici de specialitate: neurolog, cardiolog, endocronolog... Ok, o sa fac toate analizele si examenele medicale, însa sunt sigura ca totul a fost doar supra-stress!"...
Nopatea a fost furtuna, a plouat si a batut vântul extrem… Tocmai reusise sa adoarma, când o bubuitura puternica s-a produs în imediata ei apropiere. Zice “Acum câtiva ani am schimbat ferestrele si la dormitor, capacul care acopera nisa de deasupra geamului, unde se ruleaza jaluzeaua, începuse în ultimul timp sa se clatine, când afara era vijelie” Ei, capacul a rezistat exact pâna în noaptea aceeal! Si acum, în cadere a smuls si bucatile de ghips cu care fusese fixat pe perete! A apreciat pagubele cu ochii între-deschisi, a scuturat plapuma de ipsos si a adormit la loc. Zice zâmbind “Se spune ca persoanele pesimiste atrag fenomenele negative… dar eu nu sunt pesimista! Se spune ca persoanelor darnice, viata le întoarce darnicia înzecit înapoi! Eu ajut pe toata lumea, sunt darnica, sunt miloasa… dar ghinionul ma urmareste una-ntruna!”. Mi-a venit sa o iau în brate de mila, dar am stiut ca nu asta ar fi asteptat, asa ca am râs împreuna cu ea si am zis “daca ai spart cumva o oglinda, sunt sigura ca acum traiesti ultimele ghinioane din al saptelea an. Poate chiar de mâine, soarele va straluci si pe strada ta!”♥♥♥
De ce am povestit toate acestea?! Pentru ca sunt sigura ca unele mame se vor recunoaste aici si... sfatul meu este sa "puneti frâna" din timp, sa va menajati, pentru ca „black out“-ul a devenit o boala frecventa în zilele noastre! Termenul medical pentru aceasta este „sincopă” și este definit ca o pierdere scurtă a conștienței cu pierderea tensiunii musculare, care netratata, poate duce în continuare la căderi psihice si fizice! Va doresc numai bine! ♥

8 comentarii:

  1. N-am copii, deci nu vorbesc din proprie experenţă şi poate greşesc.
    Dar părerea mea este că noi am fost crescuţi şi educaţi altfel, mai bine decât se face acum, adică am înţeles că există nişte limite, că părinţii noştri nu-şi pot permite să ne ofere absolut tot ce vrem, că sunt şi ei oameni, nu roboţi, că nu-s slugile noastre. Am fost mai puţin cocoloşiţi şi aş zice că ne-a prins bine.

    Să ai o lună august frumoasă, dragă Carmen! ❤

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, ai perfecta dreptate... este alta generatie, este alta LUME! Pe vremea noastra, habar nu aveam cum ar fi sa calatoresti in strainatate! Am invatat si eu la orele de franceza si engleza monumentele simbol ale capitalelor Paris si Londra, dar nici prin cap nu mi-a trecut ideea ca odata, voi ajunge sa vad locurile acelea cu ochii mei! Astazi, sa calatoresti nu mai este nicio problema!
      Vero draga, noi am crescut cu cheia la gât... Astazi?! Nu exista niciun copil nesupravegheat... alrfel vine Institutia pentru apararea dreptului copilului (Jugendamt) si ori iti da amenda ori iti ridica reptul de îngrijire al copilului!!!
      In Germania, si daca iti lasi catelul singur in casa si te reclama vecinii, primesti amenda de la protectia animalelor si iti este confiscat catelul, fara drept de recuperare!
      Multumesc mult ♥ o luna august minunata,si tie, draga Vero ♥

      Ștergere
  2. Si mai lucreaza si intr-un mediu destul de toxic. Nu e de mirare ca a clacat. Dar sper sa isi revina cat mai curand si, asa cum ai zis si tu, sa straluceasca soarele pe strada ei.
    Bine ca la furtuna nu a fost mai grav, ca cel mic a scapat teafar din excursie si cel mare se reface dupa episodul neplacut.

    Pupici cu drag

    :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, bine ca totul s-a sfarsit cu bine ☺ Si eu sper sa isi revina repede... Sa se scuture de ghinioane!
      Te pup Rux, o luna august cat mai frumoasa! ♥

      Ștergere
  3. Banuiesc ca se stia de miscarile din Franta. Mi se pare un pic ciudat sa risti sa mergi cu copiii intr-un astfel de loc posibil violent, periculos. Pe cuvant daca pricep.
    Bine ca s-au intors intregi. Complicat mod de a-si castiga existenta, chiar si avand un tonus ridicat. Ai mare dreptate cu frana. Insa uneori ne ia valul...
    'Black out'? Nu stiu de ce i se zice boala, cand e doar un efect la ceva probabil greu de depistat.
    Acum, ca ai perisorul aranjat, tonusul sunt convinsa ca este foarte ridicat.
    Sa-ti fie de bine, draga Carmen! Pup.❤️😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai de unde sa se stie? ... da, de la TV, chiar inainte de plecare... Dar excursia era pregatita deja cu cateva luni inainte, doar stii cum e... chiar si eu am avut pe vremea mea "excursie de bacalaureat" dar clasa noastra a fost plecata pentru o noapte (☺☺☺ habar nu mai am unde!?!). Clasele fetelor mele au organizat câte o saptamâna, una la Barcelona, alta pe litoralul Antalyaei, la Side. Excursiile au fost programate cu cateva luni inainte, toti elevii absolventi au purtat tricouri special confectionate, cu poza lor de clasa si logoul liceului. Mi-a fost greu financiar, dar... bacalaureatul il dai o data! O data ai 18 ani!
      Ei, poate ca m-am exprimat eu gresit, nu este boala, este doar o afectiune sau cum zici tu, un efect... dar tot mai des auzi e persoane care au suferit asa ceva. De aceea este important sa iesim cat mai des din rutina! De lucrta trebuie sa lucram fiecare, dar dupa orele de serviciu sa facem sport, excursii in aer liber, sa observam natura, sa facem lucru de mana, sa ne descoperim un hobby... Acesta este cel mai pretios timp, celpe care ti-l dedici tie!
      Te pup Suzana. O luna august cat mai frumoasa! ♥

      Ștergere
  4. Am o coleguta care mereu spune:"Viata bate filmul!". Citind despre intamplarile prin care a trecut coafeza ta, imi dau seama ca are dreptate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici ai perfecta dreptate 🤗 aibpus punctul pe i, exact asa e, viata bate filmul, asa mi s a parut si mie.
      Te pup. Numai bine! 😘🤗

      Ștergere