Se afișează postările cu eticheta catei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta catei. Afișați toate postările

marți, 8 iulie 2025

Despre căței

🐾 „Un câine îți va umple inima fără să ceară nimic în schimb.” – John Grogan
🐶 „Câinii sunt minuni cu lăbuțe.” – autor necunoscut
🐾 „Un câine e singurul de pe lume care te iubește mai mult decât se iubește pe el însuși.” – Josh Billings
🐶 „Câinii nu sunt întreaga noastră viață, dar fac viața noastră întreagă.” – Roger Caras
🐾 „Nu există psihiatru mai bun pe lume decât un cățel care te linge pe față.” – Edward Abbey
🐶 „Dacă nu există câini în Rai, atunci când voi muri vreau să merg acolo unde s-au dus ei.” – Will Rogers
🐾 „Cu banii poți cumpăra un câine minunat, dar numai cu dragostea îl poți face să dea din coadă.” – Kinky Friedman

înscriu postare la "Citate favorite", tabel Suzana.

duminică, 12 mai 2024

Un weekend minunat

Sfârsitul acesta de saptamana a fost deosebit de frumos! Cerul albastru, senin, soarele stralucitor, ca in zilele de vara... Ziua sotului meu a fost luni, pe 6 mai, iar sâmbata, am serbat impreuna cu vecinii nostri; invitati au fost si cateii vecinilor nostri 🐾🤗
 
Duminica, toate mamicile au fost serbate pentru ca in tarile occidentale, a doua duminica din luna mai este Ziua Mamei. Fetele mele m-au rasfatat cu un mic-dejun prelungit pâna la ora amiezii.
Dupa-amiaza de duminica am petrecut-o in curte, cu baietii mei, intre flori si tril de mierla. Am savurat linistea si armonia, mi-am incarcat bateriile pentru urmatoarea saptamâna. 
Tuturor, un start bun in saptamâna 20! 🤗

sâmbătă, 23 martie 2019

Salutari...

... din curtea cu soare, tuturor participantilor la MfC/12: Gina, Ioana, Diana, Maria, Zuzu, ghemulet, Suzana, ina02s, Cartim, Nima, Paula, Lumea lui Alexandru, Poteci de dor, AlexAlex, Călător prin viață. O primavara minunata va dorim! ♥

PS: Leo are pentru vinerea viitoare programare la operatie - fixatorul va fi îndepartat sub anestezie totala. Speram ca totul va decurge perfect... Tineti-ne pumnii, va rugam ♥
PS2: Clinica veterinara din orasul nostru este una din cele mai bune din tara, este dotata cu aparatura si instrumental de ultima generatie iar personalul este înalt calificat si deosebit de prietenos.

luni, 4 martie 2019

Din fascinanta lume a câinilor


Daca nu aveti catel, poate ca ati avut ocazia sa observati comportamentul catelului în alte familii, si v-ati minunat ca acesta stie exact când vine acasa de la serviciu persoana pe care catelul o iubeste foarte mult!
Spre exemplu, eu plec dimineata la serviciu pe la ora 7 - 7:30 si ma întorc acasa în jur de ora 17. Când descui usa, îl gasesc pe Leo în hol, dând din coada de bucurie ca ma revede.
Sotul meu spune ca Leo se joaca toata ziua, alearga prin curte, latra la postas, atipeste sau manânca în ritmul lui normal, dar aproximativ cu un sfert de ora înainte de ora 17, lasa totul balta, se posteaza lânga usa si nu îl mai poate ispiti cu niciun joc. Nu îi mai trebuie nici macar delicatese, priveste dor usa, nerabdator!
Pe buna dreptate se naste întrebarea, de unde stie Leo când este ora 17?!
Raspunsul este simplu, daca stim urmatoarele:
Simtul mirosului la catei este foarte dezvoltat. Oamenii au 5 milioane celule olfactive si cateii – în functie de rasa, au între 125 milioane si 220 milioane celule olfactive! Performanta olfactiva a cateilor este aproximativ 1 milion de ori mai mare decât a oamenilor! În plus, simtul mirosului cateilor este spațial. Mai mult, ei pot respira în respirații scurte de până la 300 de ori pe minut si astfel celulele olfactive le sunt în mod constant alimentate cu particule noi de miros. În creier, semnalele primite sunt prelucrate și evaluate în mod continuu. Creierul lor olfactiv este uriaș!
Revenind la rutina zilnica în familie: înainte de a parasi casa, fiecare din noi lasam propriul miros în aer. Acesta persista ore în sir, dar se dilueaza. Cândva, ramâne în aer doar un anumit procent. Sa zicem ca în jurul orei 17, mirosul meu ramas în casa este în procent de doar 12%. Daca în mod regulat ma întorc acasa la ora 17, Leo memoreaza ca atunci când restul meu de miros se apropie de 12%, ma voi întoarce acasa. Si atunci se bucura si este nerabdator sa ma revada. Simplu, nu-i asa?! 🐶
Cateii însa nu poseda doar un simt al mirosului deosebit de dezvoltat. Ei se orienteaza combinând mai multe simturi, într-um mod complex si fascinant!
Închei articolul cu cateva citate adecvate
"Singurele creaturi capabile să ofere iubire pură sunt câinii şi copiii" - Johnny Depp
"Câinii nu sunt toată viaţa noastră, dar ne întregesc viaţa" - Roger Caras
"Câinele este singurul animal din lume care te poate iubi mai mult decât se iubeşte pe el însuşi" - Josh Billings
PS: fara nicio legatura cu subiectul acestui articol... astazi am socotit ca se împlinesc 42 de ani de la Marele Cutremur ...

sâmbătă, 16 iunie 2018

Piombino

(continuare la "Prima zi în Poimbino")

Piombino este un oraș din regiunea italiană Toscana, provincia Livorno.
Portul Porto Felesia datează din epoca romană. Pâna în secolele 12/13 a fost cel mai important port din regiune, apoi a fost întrecut de Pisa.
Piombino a fost capitala Principatului Piombino, care avea inclusa si o mare parte din insula Elba. A fost oraș-stat independent si pâna în anul 1634 a fost condus de prinți din dinastia Appiano. Apoi principatul a fost cumparat e lorzii Boncompagni, apartinând familiei nobiliare Assisi.
În anul 1805, principatul apartinea imperiului francez si Napoleon I l-a daruit  surorii sale, Elise Bacciocchi. Congresul de la Viena a returnat principatul familiei Boncompagni în anul 1815.
Până în anul 1860 Piombino s-a afla sub suveranitatea Toscanei, din 1860  a aparținut Regatului Italiei.

Centrul orașului este aproape complet conservat si contine multe elemente istorice din evul mediu. Iubesc atmosfera oraselor toscane, cu stradute înguste, cu case înalte si geamuri acoperite aproape permanent de obloane, cu flori la pervaz, cu curti pavate si împrejmuite de ziduri - nu pentru a feri casa de ochii trecatorilor ci pentru a feri locuitorii casei de puterea soarelui. Florile sunt în majoritate plantate în ghivece, însa cele mai multe garduri ale curtilor din fata caselor constau din oleandrii, bougainvillea în toate culorile sau Gelsomino bianco  (de unde stiu exact acest nume?!☺ Treceam într-o zi pe o straduta învaluita în parfum fin, ceva între tei-salcâm-iasmin... un parfum fantastic! Am cautat si descoperit sursa - un arbust tuns pe post de gard viu, o planta cu floricele mici albe. Pe când ne minunam noi cât de bine miros acele floricele, a aparut la poarta proprietarul si ne-a zis mândru cum se numeste planta. Ne-a mai povestit ca el a locuit cu multi ani în urma în Mannheim. La despartire ne-am salutat, el cu Auf Wiedersehen, noi cu arrivederci ☺)

Între orele 11:30 si 17 doar turistii se încumeta sa se plimbe prin oras, localnicii se retrag si îsi fac siesta.
Bisericile - în majoritate catolice, sunt deschise permanent si ofera oricui loc de reculegere. Este atâta liniste si pace! Aprindem în fiecare biserica vizitata câte o lumânare si multumim pentru fiecare zi minunata de vacanta!
În jurul portului vechi, devenit loc de promenada, sunt deschise magazine de suveniruri, gelaterii, pizzerii, baruri si restaurante. În plimbarile noastre prin oras am descoperit o pizzeria "Lo Scalino" care face cele mai bune pizzas! Despre înghetata sau espresso, nu putem sa declaram un câstigator - peste tot unde am servit, produsele au fost delicioase! Tipic italieesc ;-)

Ceea ce m-a impresionat este ca Piombino s-a autodeclarat oras-protector al animalelor de companie. Motiv pentru care, chiar si la cumparaturi în magazinele cu alimente, ai voie sa intri cu catelul! Exista cosuri speciale în care poti sa transporti catelul printre rafturi ☺ În prima zi am intrat doar eu la cumparaturi, Helmut a ramas la intrare cu Leo. Când m-am întors, doua doamne îl mângâiau pe Leo si pentru ca nu s-au putut întelege cu sotul meu, m-au asteptat si mi-au spus despre aceste cosuri speciale. De atunci, Leo ne însoteste mereu la cumparat: Grissini, Pecorino, Gorgonzola, Prosciutto, Ciabatta sau pomodori ☺

(va urma)

joi, 14 iunie 2018

Prima zi în Piombino

(continuare la "Casa de vacanta")
Dupa ce am despachetat bagajele si am aranjat hainele în dulap, am facut dus si oboseala celor 12 ore de drum parca s-a diluat ☺ Apoi, gândul ca la doar 10 minute de casa este marea, ne-a împrospatat puterile si am pornit pe stradutele indicate de Federica - gazda noastra de vacanta, sa vedem plaja.
Paranteza:
{Înca pe strada noastra am observat la anumite porti, sticle de plastic semanand a apa minerala si ne-am întrebat, oare ce moda o mai fi si asta?! Daca ar fi fost ca cineva sa comande apa minerala cu livrare la domiciliu, nu puteau sa fie doar 2 sticle! Si nici în bataia soarelui nu putea fi depozitata! Oricât am încercat sa ghicim, nu am gasit nicio explicatie plauzibila. S-a întâmplat că Gelateria care ne-a iesit prima în cale, a avut deasemenea o sticla de 2 litri în fata intrarii. Asa ca, dupa ce am luat câte o porte de înghetata, am întrebat ce este cu sticlele de plastic?! M-a privit ca si când nu îi venea sa creada ca mai exista persoane care nu stiu!☺☺☺ Apoi a zis zâmbind si privindu-l pe Leo ne-a spus: "noi, proprietarii caselor, punem câte o sticla cu apa la dispozitia proprietarilor de câini, pentru ca acestia sa poata clati locul în care patrupedul a facut pipi" Am ramas cu gura cascata! Asta da ordine si disciplina! Uite ca nemtilor nu le-a dat prin cap! Nu m-am gândit niciodata sa spal pe strada, locul în care face Leo pipi. Însa atunci cand face A-a, avem punguta de plastic si luam ca si cu manusa, întoarcem punguta pe dos, o legam strâns si o aruncam la gunoi - de obicei, la cosuri speciale "WC-catel". Pe drum, am fost atenta unde "marcheaza" Leo... pentru ca se stie, cateii nu simt neaparat nevoia sa faca pipi, ei lasa instinctiv cateva picaturi peste locul unde simt ca un alt catel a facut pipi - e un fel de a zice "eu sunt mai sef, eu am râs la urma!" ☺☺☺ Ceea ce a fost evident, anumite locuri sunt atât de pipilite, ca parca sunt picurate cu motorina - asa de des si concentrat! Asa ceva nu am vazut în Germania si ne-am gândit ca poate pentru ca pe aici ploua foarte rar... În orice caz, arata jalnic aceste locuri, deci dau perfecta dreptate proprietarilor caselor si le sunt deplin recunscatoare ca pun la dispozitie apa pentru clatit!

Ceea ce am constatat însa este ca, desi regula este buna, majoritatea nu o respecta! Toate strazile sunt pline cu "cârnaciori" si daca nu esti atent ca pieton, ai toate sansele sa faci unul plat! Si nici cutii-dispensatoare de pungi sau cosuri WC-catei nu am întâlnit înca pe nicaieri, aici în Toscana!}
În mai putin de zece minute am ajuns la tarmul marii. Tarmul este aici înalt, a trebui sa coborâm o scara lunga, serpuind printre tufisuri de oleandrii si agave uriase. Plaja este îngusta si are portiuni mici cu nisip fin, în cea mai mare parte are nisip grunjos. Motiv pentru care, apa este curata ca cristalul si are reflexii azurii. Sunt multe pietre- stânci în apa si fenomenul mareelor este foarte vizibil (la data la care tocmai scriu - 12.06.2018- este mareea înaltă lunisolară pentru ca avem Lună nouă). Dupa retragerea marii, pe pietre apa se evapora vazând cu ochii si raman cristale de sare... Parca niciodata nu mi s-a parut Marea Mediterana atât de sarata!


Leo nu este fricos, îi place mult apa însa nu înoata cu placere. Înoata doar daca este nevoit. Îi place însa sa se joace în apa, sare sa muste valurile si nu se aventureaza în apa mai adânca decât pâna când în ajunge la gât.

Federica ne-a spus ca pe plaja aceasta de lânga casa nu sunt admisi cateii. În plimbarea nostra de recunoastere însa, nu am vazut niciun panou care sa interzica accesul cateilor. Presupunem ca aceasta se datoreaza faptului ca hotelul ce se înalta la capatul plajei este în renovare totala. Nu are turisti si nu este în functiune decât barul de la parter.
La ora la care ne-am plimbat noi în prima zi pe aici, nu erau pe plaja decât doua persoane - italieni, presupun ca din localitate.
Am intrat toti 3 cu picioarele în apa, am constatat ca apa are temperatura deosebit de placuta si ne-am propus sa petrecem întreaga zi de luni pe aceasta plaja. (voi continua povestea)
PS: Salutari de pe însoritul tarm al Marii Tireniene tuturor celor ce citesc aceste rânduri, dar mai ales paticipantilor la MfC (sapt.24): Rux, Zina, Diana, Călin, AlexAlex, Nima, Potecuta, Cristi, AlexB, GhitaB, PrietenaJaponeza, Iulisa, Alexandru.
O saptamâna minunata tuturor! ☺